Horia Bernea și „obiectul total”

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Horia Bernea și „obiectul total” jpeg

Într-un dialog cu Anca Manolescu publicat în revista Martor (4/1999), Horia Bernea definește la un moment dat biserica de lemn ca fiind un „obiect total”: „E un obiect care, în esenţă, înglobează toate categoriile vieţii tradiţionale. E sacrul întrupat graţie arhitecturii, sculpturii, şi chiar graţie colaborării cu un genius loci, prin decorul în care este amplasată, adesea uimitor” (trad. mea). Cu alte cuvinte, această construcție tradițională reprezintă, în același timp, o modalitate deplină a sacrului și o materialitate care spune, în integralitatea ei, povestea unei lumi. Ea deschide concomitent cerurile și pămîntul, arătînd, în soluția spațială pe care o oferă, în fragilitatea lemnului și în amplasarea ei aparent întîmplătoare, întîlnirea organică a celor două registre ontologice.

Dar nu numai biserica de lemn are acest statut. Dintre minunățiile adunate în Muzeul Țăranului Român, toate par a fi astfel de „obiecte totale”: scaunele, ferestrele, pristolnicele, scoarțele sînt, indiscernabil, umile obiecte cotidiene și, totodată, întruchipări ale statorniciei și ale rosturilor inefabile care întemeiază lumea. Peste toate, crucea veghează ca obiectul total prin excelență, frumos în sine, ca formă, după cum o considera Bernea, adunînd în sine întreaga sacralitate a Cerului și, în același timp, coborînd în mod înfricoșător în mijlocul unei lumi alcătuite din miros de fîn, dimineți și atingeri de pămînt proaspăt. Urcată în pom, ca în Oltenia, păzind răspîntii sau fîntîni, însemnînd oameni și animale, crucea ajunge să fie „conținută, implicată în sensul profund al obiectului”. Crucea-i peste tot este sinteza muzeului, după cum a și spus, la început, Horia Bernea.

Obiectul total nu este, așadar, un obiect unicat, un exemplar excepțional. Nu este sabia lui Ștefan cel Mare, nici bastonul lui Caragiale. Este un obiect discret, anonim, ieșit din textura cotidianului unei lumi care nu mai este. Posibilitatea de a fi o expresie a unui gest familiar întruchipînd, în același moment, un rost esențial, un temei ontologic ține de imanența lui radicală. „Tehnică și magie, muncă și trai, rugăciune” – toate acestea sînt încifrate în materialitatea obiectului total ca mesager și ecou al lumii țărănești. O lume irecuperabilă, dispărută definitiv, care, tocmai din acest motiv, poate lăsa în prezent mesageri cum sînt obiectele adunate cu grijă în muzeu. Lumea de acum, cu valorile și formele ei dominante, cu omul grăbit care o parcurge de la un capăt la altul, este inevitabilă, iar obiectul total nu poate să restaureze integral ritmul organic al trecutului. Poate însă să traseze, ca un moment de liniște în inima zgomotului, o limită: o posibilitate a unei existențe depline, organice, afirmată în chiar locul în care ea pare improbabilă.

Întrebarea care se naște acum este: ce se poate face cu un astfel de obiect total? Ce fel de experiență îl poate îmbrățișa astăzi? Răspunsul lui Bernea, cum îl intuiesc eu, ca îndrăgostit pătimaș de muzeu, este: un obiect total poate fi doar arătat, lăsîndu-l să lumineze prin el însuși spațiul din jur. Colecționarul care adună în umbra cabinetului său lucruri felurite sau „autenticul” care se căznește să mănînce cu lingura de lemn și se încalță cu opinci în zăduful verii ratează sensul „total” al obiectului. Acest sens se arată de la sine, odată ce el este expus într-un fel anume, după principiile unei muzeologii tainice, stăpînită doar de Horia Bernea ca mare alchimist al nostalgiei. Cîteva dintre acestea[*] sînt: o dispunere „ritmată”, care dă seama unei metode perceptive, în sensul unei „mișcări ordonate și grațioase, cu toată tensiunea ce apare pe parcursul discursului”; un principiu „apofatic”, prin care obiectul total „să fie lăsat destul de liber, puțin încorporat unui discurs abstract”, unei ideologii sau unei intenții teoretice („obiectul ne spune ce să facem cu el”); o înscriere a obiectelor în gesturi, precum rularea unui ștergar și nu expunerea lui pe un perete; o punere în relație a obiectelor, ca într-o articulare organică, vie; un caracter experimental al expunerii, care să fie izvor de prospețime și creativitate; un principiu poetic al fragmentului, după care rămășițele, osaturile, schițele provoacă o privire interpretativă mai intensă decît obiectul „definitiv”, sobru cuprins în definiția lui.

Muzeografia lui Horia Bernea, sfioasă și incertă în mod asumat, este astfel numele experienței căutate: cea în care obiectul total își poate spune povestea perisabilității sale înrădăcinate într-o statornicie nelumească.

------

[*] Reiau, fragmentar, gînduri ale lui Horia Bernea din interviul menționat la început, precum și din „Cîteva gînduri despre muzeu, cantități, materialitate și încrucișare”, în Viaticum. Un ghid intelectual al Muzeului Țăranului Român (Martor, 2014).

Ioan Alexandru Tofan este conferenţiar univ. dr. la Facultatea de Filozofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

Foto: Muzeul Țăranului Român (wikimedia commons)

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.