Ciprian MIHALI

Există numeroși intelectuali în România și de bună calitate. Dar între ei, numai o parte își asumă poziții publice.

Gunoiul se naște odată cu omul. El apare din excedentul nefolosit: excedent de energie, excedent de vînat, de alimente, de recolte, excedent de producție, excedent de consum. El provine din incapacitatea de a reintegra în natură ceea ce a fost consumat și ceea ce a rămas neconsumat.

Toate aceste „epoci“ se întîmplă în timpul unei singure vieți, a noastră. O epocă, fără îndoială, a absenței de epocă, întrucît de la una la cealaltă nu-i putem da nici nume, nici sens: prima va fi trecut fără să știm întru totul ce a însemnat pentru viața noastră individuală și comună, a doua a și început pe cînd ne a

Există în viaţa fiecăruia dintre noi un anumit număr de gesturi şi comportamente pe care le reluăm forţat, mecanic sau voit.

Ateismul este o chestiune atitudine întinsă între indiferenţă şi provocare, iar asta deopotrivă din partea celor care îl apără şi a celor care îl combat.

N-am ştiut şi nu cred că vom şti să profităm de şansa pe care ne-a oferit-o criza. Şi pentru că n-am ştiut şi nu vom şti, se prea poate ca ea să nu fie cu adevărat o criză. În deceniile din urmă, crizele au lăsat urme adînci în conştiinţele individuale şi colective, au modificat valori, credinţe şi comportamente.

Există în viaţa fiecăruia dintre noi un anumit număr de gesturi şi comportamente pe care le reluăm forţat, mecanic sau voit. Ele ţes o pînză de fond de pe care ies în evidenţă gînduri, acţiuni, sentimente excepţionale, acelea cărora le acordăm valoare individuală şi colectivă.

Viaţa, prin însăşi „natura“ sa, este precară, neasigurată, mereu ameninţată. Existenţa ei îi conferă în mod nemijlocit o demnitate care se formalizează într-un drept superior tuturor celorlalte drepturi. Altfel spus, securitatea ar fi dreptul prim pentru că el ar fi cel mai aproape de starea naturală a instinctului supravieţuirii şi a evitării pericolelor.

Intervenţia grafică la sfîrşitul numelui unui basm care ne-a fermecat copilăria (acea epocă, nu-i aşa, dinainte de tinereţe sau de bătrîneţe, acea vîrstă cînd vremurile nu însemnau nimic, cînd "a fi m...

Un teoretician al artei şi critic al societăţii actuale putea să spună, în urmă cu cîţiva ani, că marfa care se vinde cel mai bine astăzi este subiectivitatea....

Reflecţia dezvoltată în jurul sintagmei "condiţia postcomunistă" are, de la bun început, o dublă intenţie....

Acum aproape o sută de ani, Walter Benjamin deplîngea sărăcirea experienţei în lumea modernă, traumatizată la ieşirea din primul război mondial....

Să începem, aşa cum se cade, cu o banalitate: trăim într-o societate materialistă, care se îndepărtează pe zi ce trece de valorile spiritului; cei care nu mai au douăzeci de ani îşi mărturisesc adeseo...

Modernitatea tîrzie ne-a obişnuit cu farmecul deloc discret al succesului....