O nostalgie neșteptată

Ivana OLUJIC
Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
O nostalgie neșteptată jpeg

Mi-am petrecut copilăria într-un oraș de la mare, în Split. Da, acel Split din Disco Titanic al lui Radu Pavel Gheo. În Split se întîmpla foarte rar să ningă, în schimb îmi aduc aminte foarte bine de vîntul de iarnă – bura – care pătrundea şi prin cea mai groasă geacă și de la care aveam mîinile roşii și crăpate. Iarna nu era anotimpul meu preferat. Cu excepția sărbătorilor. Mă bucuram de prăjiturile pe care le făcea mama de Crăciun (Albă-ca-Zăpada pentru sora mea, iar pentru mine și cealaltă soră o prăjitură cu ciocolată), abia așteptam împodobirea bradului și nu înțelegeam deloc pretenția mamei ca pomul să nu fie „prea încărcat” sau „prea colorat” (există „prea” pentru brad în gîndurile copiilor?), eram curioasă și nerăbdătoare să deschid pachețelul meu de sub brad și mîndră și încîntată că pot să stau trează pînă la miezul nopții de Revelion. Cînd eram în clasa a opta, la noi a început războiul. S-a terminat abia cînd m-am înscris la facultate. Nu prea am amintiri despre sărbătorile din acea perioadă. Am sărbătorit, desigur, dar mi se pare că dispăruseră farmecul și bucuria sărbătorilor. Poate și pentru că eram la vîrsta cînd petrecerile cu prietenii devin mai importante decît sărbătorile în familie.

De atunci, sărbătorile de iarnă s-au schimbat. Unele lucruri chiar drastic. Au apărut tîrgurile de iarnă, cu tot kitsch-ul și cu tot farmecul lor: cu decoraţii şi jucării ieftine din plastic, dar și cu suveniruri originale sau produse şi mîncăruri tradiționale, cu imaginarul lor fabulos care te atrage și te invită să intri în acest basm de Crăciun, dar făcînd în mod evident notă discordantă cu arhitectura orașelor în care au „aterizat”. Au apărut mall-urile cu îndemnurile lor („cumpăraţi, cumpăraţi, doamnelor și domnilor, fete și băieți, părinți și bunici!”) și cu atracțiile lor – iarăși o lume separată, ruptă de realitate (ați văzut vreodată vreun ceas acolo? sau ferestre?). Cel puțin o jumătate din an a devenit un şir neîntrerupt de ocazii şi sărbători: începe școala – vine Ziua morților / Halloween – urmează Crăciunul și Anul Nou (s-a strecurat şi Sfîntul Nicolae între timp) – ne pregătim pentru carnaval – uite că a venit Paștele... și toate sînt anunțate încă de la ușile rotative ale mall-ului. Cu o lună înainte de Crăciun, pe cele... cîte? treizeci? o sută treizeci? de canale încep filme despre miracolul Crăciunului (cu inevitabila morală: Crăciunul nu înseamnă nici cadouri, nici mîncare), cu două-trei săptămîni înainte sporește vizibil numărul reclamelor la jucării și dulciuri (cu mesajul: Crăciunul poate fi cumpărat şi făcut cadou), cu o săptămînă înainte de sărbătoare apar reclame la tot felul de medicamente care fac miracole în caz de indigestie (mai trebuie explicat mesajul?)... „Te duci să te-mbraci?”, își întreabă bărbatul nevasta în seara de Revelion (sau poate chiar în ziua de Crăciun?) într-o caricatură a artistei Tisja Kljakovici-Braici. „Îmi vine să mă duc să mă culc”*, îi răspunde ea, stînd între aragazul plin de cratițe și masa aranjată de sărbătoare, cu șorțul pe ea, cu cîrpa de vase în mînă și mixerul undeva în spate. O imagine în care ne putem recunoaște foarte ușor – în primul rînd femeile, dar nu numai ele. Ne-ar prinde bine să ne odihnim de sărbători.

Și totuși, în acest an, în toiul (să sperăm că e deja toiul) pandemiei, după cel mai mare cutremur care a zguduit orașul nostru în ultimul secol (nu mai e Split, ci Zagreb), după atîtea zile de frică, de dormit cu rucsacul pregătit lîngă ușă, de alertă la fiecare semn de tuse la copii sau la părinți, cu contacte sociale limitate, cu toate rutinele și obișnuințele noastre date peste cap, trăind tot timpul în incertitudine: ce ne aduce ziua de mîine?, dorul nostru de sărbătorile de iarnă este mai mare ca oricînd. Nu mai bombănim că orașul se împodobește prea devreme sau că astăzi copiii au așteptări prea mari. Răsfoim caiete vechi cu rețete, scoatem bradul și decorațiile și căutăm pe Internet idei noi, trecem peste frica de plata cu cardul pe Internet și trimitem comanda online pentru cadouri, ne încurajăm părinții să-și instaleze Zoom și ne bucurăm de sărbători. Sărbătorile au devenit singurul punct de normalitate și ne ținem de el cu speranța în inimă.

Nu mă consider o persoană nostalgică. Îmi aduc aminte de anii care au trecut cu bucurie, dar fără regrete. Îmi accept ridurile, mă mîndresc cu cicatricele mele, mă bucur de fiecare fir de păr cărunt – sînt un semn că trăiesc. Totuși, în acest an, poate ar trebui să recunosc o urmă de nostalgie – nostalgie după un Crăciun cu familia şi prietenii, cald, cu miros de brad și de prăjituri, cu o grămadă de vase de spălat, cu țipetele copiilor și cu hîrtia de la cadouri lăsată pe podea...

* Traducerea le aparține studentelor de la limba română Antoneta Hrgovici și Emilija Miholici. Caricatura este publicată în revista bilingvă româno-croată Verso.

Ivana Olujic este traducătoare.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.