Dumnezeu este iertător (și) în islam

Laura SITARU
Publicat în Dilema Veche nr. 871 din 17 - 23 decembrie 2020
Dumnezeu este iertător (și) în islam jpeg

A vorbi despre iertare în islam este o misiune dificilă, date fiind numeroasele perspective din care putem privi această idee: religioasă, pornind de la litera revelației coranice sau în curentele filosofico-mistice, social-morală, ca normă integrată sau de integrat comportamentului cotidian al musulmanului. Ne vom limita cu această ocazie în a face cîteva observații despre dimensiunea religioasă a iertării și consecințele sociale ale acesteia, atîtea cîte există.

Discuția despre iertare în islam comportă două planuri distincte care, în termeni de geometrie a spațiului, s-ar traduce prin relația pe verticală între Dumnezeu și credincios, pe de-o parte, și relația pe orizontală în care actul de clemență presupune iertarea omului de către om. Vom distinge, așadar, în cele ce urmează, iertarea divină de cea umană, deși orice act omenesc de clemență se motivează sau se explică prin raportare la sistemul religios de referință al iertătorului, în cazul de față religia islamică.

Se spune îndeobște că Dumnezeu în islam are mai degrabă atribute de suveranitate față de creștinism unde divinitatea este caracterizată de bunătate și blîndețe, ceea ce poate lăsa impresia unei înfățișări severe, deloc predispusă la concesii, a divinității musulmanilor. Din cele nouăzeci și nouă de nume ale lui Dumnezeu cu care El este numit în textul coranic, cincisprezece sînt derivate de la conceptul de suveranitate, în vreme ce treisprezece dintre acestea evocă ideea de milostivire, cum a remarcat Monica Broșteanu în studiul său exhaustiv intitulat „Numele lui Dumnezeu în Coran și Biblie”. ar-Rahman și ar-Rahim, ambele epitete derivate de la rahma (milă, milostenie), sînt invocate la începutul fiecărei sure coranice, statuînd astfel cadrul conceptual în care se desfășoară demersul religios al islamului. Ca și ebraicul Rahum, Dumnezeul iertător din Coran se identifică prin atributul milosteniei, sentiment cu care se apleacă asupra creației Sale.

Dumnezeu este iertător și îngăduitor în textul coranic, deseori venind în întîmpinarea credinciosului care Îi cere iertare, făcînd acel mi-chemin necesar pentru ca gestul iertării să se împlinească. Dintre toate cele treisprezece epitete ale iertării, tawwab („cel care revine fără încetare către credinciosul care se căiește”) atrage atenția în mod special, tocmai pentru că înfățișează un Dumnezeu în mișcare și gata să săvîrșească gestul suprem al iertării. Desigur, iertarea trebuie cerută, după ce greșeala sau păcatul au fost conștientizate, iar credinciosul simte remușcare pentru acestea. Dumnezeu în islam este dispus la iertare, El iartă orice păcat mai puțin acela care-I neagă propria existență. El răsplătește dreptatea și, deopotrivă, pedepsește necredința și persistența în cele rele, iar pentru cei care, odată iertați, recad în același păcat, Dumnezeu este muntaqim, răzbunător („pedepsește pentru rău”, traducerea Monicăi Broșteanu).

Musulmanii sînt îndemnați să ierte, să cîntărească bine fapta și urmarea acesteia: „Prin răzbunare, voi sînteți stăpînii unei vieți. O, voi cei dăruiți cu minte! Poate vă veți teme!” (Coran, 2: 179, trad. George Grigore). Textul revelației islamice avertizează în numeroase locuri asupra tentației de răzbunare și îndeamnă, mai degrabă, la iertarea care va fi răsplătită. Totuși, iertarea nu este una dintre obligațiile (fara’id) trasate credinciosului musulman, ci este o recomandare, fiindu-i lăsată astfel individului libertatea de a alege. Asistăm, bunăoară, la gesturi colective de iertare în care comunitatea de credincioși își iartă sieși toate păcate, un fel de absolvire reciprocă și colectivă a greșelilor, cu ocazia sărbătorii de rupere a postului, ayd al-fitr, la sfîrșitul lunii ramadan.

Dincolo de textul coranic, credincioșii musulmani au în față exemplul profetului Muhammad care, după cum atestă tradițiile islamice, și-a iertat toți adversarii în momentul întoarcerii sale glorioase la Mecca, în 630, în ciuda puternicei contestări la care fusese supus din partea acestora.

Spațiul istoric însă în care este situată apariția textului coranic este caracterizat de o structură socială tribală în care răzbunarea, al-qassas, sau mai cunoscuta lege a talionului, reprezintă o practică curentă de reglare a neînțelegerilor. Răzbunarea nu este doar un mijloc firesc de retaliere în perioada menționată, ci face parte dintr-o tradiție foarte elaborată a onoarei tribale, sharaf, concept pe care paradigma etică propusă de Coran nu a reușit să-l extirpe din puternica țesătură a societății tribale preislamice. Onoarea reglează și reglementează pe mai departe relațiile intracomunitare în multe regiuni cu populație musulmană, unde actul de răzbunare îl legitimează și îl validează pe individ în fața comunității. Crimele de onoare nu au, desigur, la bază frumoasa pledoarie a iertării coranice la care am făcut referire mai sus, ci o realitate în care individul este strivit și sucombă sub presiunea socială a spălării onoarei. Rușinea, ʻayb, și onoarea, sharaf, jalonează traiul comunităților tradiționale unde iertarea ia mult mai adesea forma unei slăbiciuni decît a unei virtuți.

Laura Sitaru este conferenţiar la Secţia de limba arabă și decan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti.

Foto: Emna Mizouni (wikimedia commons)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.