Scurt─â schi╚Ť─â de dietetic─â digital─â discursiv─â

Publicat în Dilema Veche nr. 869 din 3 - 9 decembrie 2020
Scurt─â schi╚Ť─â de dietetic─â digital─â discursiv─â jpeg

Lucrurile ar fi mai simple dac─â am vorbi mai pu╚Ťin. ╚śi am sta mai mult s─â ne g├«ndim ├«nainte. Cu toate c─â asta o ╚Ötim cu to╚Ťii, aproape nimeni nu mai practic─â vechea art─â a g├«ndirii ├«ndelungate care produce discurs articulat ╚Öi concis.

To╚Ťi o ╚Ötim, atunci c├«nd s├«ntem tri╚Öti, deprima╚Ťi, ├«ng├«ndura╚Ťi, interioriza╚Ťi, atunci c├«nd stai s─â te g├«nde╚Öti mult ce ╚Öi cum vrei s─â spui, ╚Öi dac─â mai are vreun rost, ╚Öi dac─â ajut─â cu ceva, dac─â, dac─â. Acea pierdere ├«n criza propriei judec─â╚Ťi (banal joc de cuvinte) e un exerci╚Ťiu cu care to╚Ťi ne ├«nt├«lnim. Dar, probabil tocmai pentru c─â e at├«t de crunt, de dureros, prefer─âm s─â-l evit─âm. O explica╚Ťie convergent─â ar fi dat─â de faptul c─â tr─âim ├«ntr-un capitalism al produc╚Ťiei discursive, produc╚Ťie prin expresie sau prin captarea direct─â a fluxului de date. S├«ntem provoca╚Ťi, ├«nghionti╚Ťi, stimula╚Ťi s─â producem discurs, s─â ocup─âm banda, canalul, s─â emitem mai abitir ca aparatele noastre emi╚Ť─âtoare, pe care am dat bani. Omul este, ├«n continuare, necesar pentru produc╚Ťia sa informa╚Ťional─â, nu ├«ntotdeauna de informa╚Ťie semantic─â, dar produc╚Ťie, ceva din care se poate scoate profit. Frica de a te ├«ng├«ndura prea mult ╚Öi recompensa, gratificarea rapid─â ╚Öi ieftin─â a exprim─ârii, a emiterii de opinii (╚Öi alte forme discursive) merg m├«n─â ├«n m├«n─â.

Eu ├«nsumi, scriind paragraful de mai sus, mi-am ├«nc─âlcat recomandarea. C─âci l-am scris ca ╚Öi cum lucrurile erau deja bine g├«ndite, curgeau la fix spre a umple spa╚Ťiul gol al h├«rtiei. Iar eu, ca mai toat─â lumea, mai pu╚Ťin grafomanii, suf─âr de leucofobie, am oroare de vidul alb al necuv├«ntului. Umplu locul cu orice, de la litere ╚Öi emoji la gif-uri animate.

╚śtiu oameni care nu pot sta ├«n lini╚Öte. ╚śi nu-s n─âscu╚Ťi to╚Ťi ├«n mileniul trei. Pur ╚Öi simplu, dac─â ├«i la╚Öi singuri ├«ntr-o ├«nc─âpere, ├«ncep s─â fredoneze ceva, s─â scoat─â sunete, s─â porneasc─â radioul, s─â sune un prieten, s─â deruleze orice pe telefon doar s─â ├«╚Öi aud─â unduirea buricului de deget pe ecranul at├«t de tactil. ├Än lini╚Öte se poate auzi v├«j├«itul ideii c─â lumea ╚Öi via╚Ťa nu au, de fapt, nici un sens, c─â tr─âim un festival al contingen╚Ťei, c─â totul poate fi ╚Öi altfel, dar ce folos, c─â tu ai o singur─â existen╚Ť─â. E oroarea de a r─âm├«ne pur ╚Öi simplu f─âr─â stimuli exteriori. Iar sunetul e stimul al urechii, un organ at├«t de sensibil ╚Öi ale c─ârui percep╚Ťii au o putere de influen╚Ťare mai mare dec├«t privirea. ╚śi privirea trebuie captat─â, captivat─â, iar pentru asta desf─â╚Öur─âm papirus peste papirus ├«n aplica╚Ťiile noastre, mi╚Öc─âm de la st├«nga la dreapta, sus-jos, orice doar s─â mai vedem ceva nou, mai intens, mai vesel, ceva care s─â ├«i dea creierului de procesat. ╚śi rezultatul vine rapid: ai o reac╚Ťie, dai un like, un pwp, un link, un gif, o vorb─â, uneori stai cale de sute de r├«nduri scrise, comentezi, reac╚Ťionezi la foc continuu, mai ceva ca-n romanele-fluviu sud-americane.

Suprastimula╚Ťi ╚Öi speria╚Ťi de ├«ng├«ndurare d─âm drumul halei de produc╚Ťie, s─â particip─âm la marele zgomot, o oper─â colectiv─â care-╚Öi caut─â, ├«nc─â, o cheie de interpretare. Fluviul pe care-l form─âm e murdar ca Dun─ârea ╚Öi m├«los ca delta ei ├«n continu─â expansiune. Unde e solu╚Ťia? Unii vor privi la raftul cu pastile. Al╚Ťii la cel cu Biblii. Modernii au de partea lor imperativele morale sau calculul consecin╚Ťelor, pe scurt, etica. ╚śi anticii, dar ├«ntrebarea ar fi fost mai degrab─â: cum s─â-mi g─âsesc solu╚Ťia potrivit─â, cum s─â m─â plasez ├«ntr-un bun raport cu produc╚Ťia mea discursiv─â? Anticul ar fi stat ╚Öi el la ├«nv├«rtit banalit─â╚Ťi, b├«rfe, acuze, ├«nfier─âri, obiec╚Ťii f─âr─â fundament, insinu─âri, atacuri la persoan─â, p─ârtiniri ╚Öi tot ce vedem ast─âzi ╚Öi-n discursurile noastre, ├«n formele noastre discursive care s├«nt in-formate de mediul ├«n care astfel le profer─âm. Dar el n-ar fi avut o at├«t de mare deschidere a circula╚Ťiei discursului. Pur ╚Öi simplu, cea mai mare parte din opiniile omenirii, p├«n─â mai ieri, s-au dus direct ├«n neant. Nu le-a consemnat nimeni. Nu s-au ├«nscris, nu au circulat dincolo de c├«teva urechi (├«nfiorate sau apatice, ╚Öi acelea). Unele au avut succes, au devenit religii pentru c─â s-au ├«ntrupat ╚Öi prin cuv├«ntul scris. Azi, produc╚Ťia discursiv─â, semantic─â ╚Öi dup─â forme, formate prestabilite, e halucinant─â. Dac─â universul ar fi un computer, ce facem noi social online ar fi un glitch, o eroare, procesare ├«n gol. Dac─â nu e un computer, atunci totul e mult mai dureros: noi ne tr─âim via╚Ťa ├«n eroare, gre╚Öit, iar eroarea nu e o proprietate a discursului nostru (nu e ca ╚Öi cum ar fi toate opiniile false, unele se dovedesc candidate care reu╚Öesc cu brio la facultatea cunoa╚Öterii), ci a dorin╚Ťei noastre de a fi permanent prin expresie, prin emisie, prin semnalizare.

Dac─â ne ajut─â cu ceva la respectul de sine, nu s├«ntem singurele fiin╚Ťe care vor s─â fie tot timpul ├«n aten╚Ťie. ╚śi restul primatelor fac cam la fel, bonobo ╚Öi cimpanzeii chiar cu strategii complexe, timiditatea nu le caracterizeaz─â. Dac─â vrem s─â le distrugem pe via╚Ť─â, s─â le facem ╚Öi lor cumva loc ├«n Internetul nostru conversa╚Ťional.

Constantin Vică este lector universitar la Facultatea de Filozofie și cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București.

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.