Orice epidemie este o resurs─â

Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
Orice epidemie este o resurs─â jpeg

Sistemul medical, noi, doctorii, s├«ntem ├«n mare m─âsur─â produsul timpurilor tr─âite, al  comunismului ╚Öi tocmelilor tranzi╚Ťiei care i-a urmat, dar aceast─â epidemie ne-a ├«nv─â╚Ťat, aproape miraculos, cum am putea transcende aceste timpuri, tarele pe care le ducem. ├Än c├«teva luni s-au produs transform─âri de ne├«nchipuit, imaginate ca mijloace temporare de oprire a bolii, dar care, nepreconizat ╚Öi extraordinar, schimb─â ├«n bine via╚Ťa medical─â din Rom├ónia. Am ├«ntors privirea de la multe nereguli ╚Öi lipsuri, dar nu am putut s─â facem la fel cu epidemia, pentru c─â privirea ei ne-a urm─ârit chiar ea, ├«mping├«ndu-ne pe to╚Ťi, personal medical, spitale cu conduc─âtorii lor, bolnavi, s─â facem un pas ├«nainte.

Cea mai important─â schimbare ├«n bine a sistemului medical determinat─â de pandemie s-a produs la nivelul unei componente esen╚Ťiale a lui, dar necuprins─â ├«n nici un fel de evaluare, niciodat─â. Este vorba despre spiritul sistemului medical. A te adapta, a lupta p├«n─â la cap─ât, a g─âsi puterea, a r─âm├«ne om, a comunica, toate aceste verbe mi╚Öc─â azi medicina rom├óneasc─â, devenind principii vii ale organismului medical. Tonul care domin─â actul medical la sf├«r╚Öitul anului 2020 era de neimaginat la ├«nceputul lui, ca ╚Öi cum aceast─â boal─â ar fi adus instrumentele necesare pentru a putea ob╚Ťine intona╚Ťiile corecte de azi.

Epidemia a dezmeticit corpul medical rom├ónesc, limpezind ├«nce╚Ťo╚Ö─ârile care camuflau din c├«nd ├«n c├«nd sensul real al activit─â╚Ťii medicale ÔÇô str─âdania de a ├«ngriji continuu ╚Öi cu tot ce po╚Ťi un om bolnav. S├«nt optimist; cred c─â ├«n cele din urm─â, c├«nd nenorocirea aceasta se va sf├«r╚Öi ╚Öi spitalele doar ├«╚Öi vor aminti de ea, reg─âsindu-se singure, ├«n afara centrului opiniei publice, vor p─âstra latura bun─â a tot ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n s─ân─âtate: puterea de a ajusta totul ├«n folosul s─ân─ât─â╚Ťii unui om, lupta pentru fiecare via╚Ť─â, sprijinul reciproc ├«ntre serviciile medicale, schimbul rapid de informa╚Ťii.

Medicii ╚Öi asisten╚Ťii medicali din ╚Ťara noastr─â au putere profesional─â evolutiv─â, dar prea des aceasta a fost pervertit─â ├«n stagnare vanitoas─â sau comoditate. Epidemia a readus, ca un cuv├«nt definitoriu al practicii medicale din acest an, pr─âfuita sintagm─â ÔÇ×lupta cu boalaÔÇŁ, dar nu a medicului de la capul unui bolnav singuratic, ci a ├«ntregului sistem. ├Än spitalele COVID, ├«n sec╚Ťiile ATI, ├«n Direc╚Ťiile de S─ân─âtate, ├«n cabinetele medicilor de familie ╚Öi ├«n casele oamenilor nu e o boal─â, nu e o opera╚Ťie, nu e o consulta╚Ťie sau o internare, ci e o b─ât─âlie, care i-a scos pe mul╚Ťi din stagnare ╚Öi obi╚Önuin╚Ťe ineficace. Conlucrarea, comunicarea, echipele medicale s├«nt redescoperite. Eliza, t├«n─âr─â specialist─â ├«n boli interne, angajat─â ├«ntr-un spital suport COVID, dup─â mai mul╚Ťi ani ├«n care a lucrat ├«n Anglia ╚Öi Fran╚Ťa, ├«mi scrie ├«ntr-o sear─â: ÔÇ×Este o implicare fantastic─â, de la director la portar, toat─â lumea are acela╚Öi scop: lupta ├«mpotriva infec╚Ťiei. Lucr─âm ├«n echipe, asta e ceva nou pentru mine ├«n Rom├ónia, toat─â lumea se bate al─âturi. S├«nt ├«mpreun─â pe tur─â cu chirurgi plasticieni, ortopezi, neurologi, nelini╚Öti╚Ťi de situa╚Ťia ingrat─â ├«n care s├«nt, nef─âc├«ndu-╚Öi specialitatea de un an, dar la sf├«r╚Öit se simte c─â am stat toat─â ziua cot la cot. Asta mi se pare grozav!ÔÇť. Vicky, specialist─â pneumolog, ├«mi lini╚Öte╚Öte unele ├«ngrijor─âri: ÔÇ×Spitalul nostru n-o s─â cad─â! Dimpotriv─â, de c├«nd s├«nt mai multe cazuri ╚Öi cifrele bubuie, lucr─âm mai bine ├«mpreun─â, s├«ntem mai eficien╚Ťi, intern─âri, extern─âri, nu s-a blocat nimic. Spitalul ─âsta func╚Ťioneaz─â!ÔÇť. Voicu, gastroenterolog de nici un an, dup─â o gard─â la urgen╚Ť─â ├«ntr-un spital din Cluj, ├«mi prezint─â un caz: ÔÇ×Toat─â noaptea am stat la telefon pentru un bolnav grav, venit de la Bac─âu. L-am trezit pe medicul lui de familie, s─â m─â ajute s─â ├«n╚Ťeleg ce s-a ├«nt├«mplat, am vorbit de dou─â ori cu garda de ATI de la Fundeni, din Bucure╚Öti, s─â v─âd dac─â au liber un ficat artificial pentru pacien╚Ťii COVID. ├Än Cluj, m-am sf─âtuit cu toate Terapiile Intensive. Dac─â m├«ine bolnavul nu e mai bine, ├«l sun pe Raed ArafatÔÇť.

Medicina bun─â se face ├«n echip─â, ne-a reamintit epidemia. Medicii care se cred adula╚Ťi pentru talentele lor, patim─â veche pe la noi, c─ârora li se pare c─â apar╚Ťin unei ierarhii fondate pe raritate, ierarhie p─âguboas─â ╚Öi sterilizant─â, au fost ├«mpin╚Öi de aceast─â epidemie ├«n culise. Sutele de mii de oameni care au f─âcut ├«ntr-un an aceea╚Öi boal─â au schimbat scara, aduc├«nd ├«n v├«rf miile de doctori care ├«i ├«ngrijesc, nici unul nepretinz├«nd c─â este cel mai bun. Aceast─â nou─â ierarhie, fondat─â pe comunitate, ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi de experien╚Ť─â clinic─â ╚Öi uman─â, este stimulatoare ╚Öi fertil─â pentru s─ân─âtatea rom├óneasc─â.

Epidemia nu ne-a ├«nv─â╚Ťat spiritul medicinei, doar l-a scos la iveal─â. Nu am descoperit acum colaborarea, empatia, devotamentul, rigoarea, comunicarea ╚Öi igiena. Toate acestea exist─â ├«n ADN-ul corpului medical de la noi. Fiecare genera╚Ťie a transmis celei care a urmat tr─âs─âturile definitorii ale bunei practici medicale, dar aceste programe, de╚Öi existau, multe nu se exprimau potrivit. Compar├«nd organismul medical cu cel uman, epidemia a ac╚Ťionat asemenea unui mecanism epigenetic. Aceast─â ╚Ötiin╚Ť─â, epigenetica, se refer─â la programe pe care celulele noastre le con╚Ťin ├«n gene, de la na╚Ötere, dar care s├«nt ├«nchise ├«n ni╚Öte ÔÇ×sertareÔÇŁ, care se deschid, mai mult sau mai pu╚Ťin, doar sub influen╚Ťa unor factori externi. Dac─â ace╚Ötia nu apar, pot sta ├«nchise toat─â via╚Ťa, r─âm├«n calit─â╚Ťi sau defecte poten╚Ťiale. Deschiderea ╚Öi ├«nchiderea acestor sertare se numesc ├«n limba englez─â upregulation ╚Öi downregulation. Ne╚Ötiind s─â traduc aceste cuvinte, am s─â ofer doar defini╚Ťia lor ├«n rom├óna medical─â. Downregulation se refer─â la tendin╚Ťa de ├«nchidere a sertarului care con╚Ťine ├«nsu╚Öirea natural─â a medicinei rom├óne╚Öti de a se ├«mbun─ât─â╚Ťi, de a progresa, de c─âtre subfinan╚Ťare, politizarea conducerii spitalelor, indiferen╚Ťa acesteia fa╚Ť─â de acumularea vechiului, a degrad─ârii, a incorectitudinii ╚Öi incompeten╚Ťei, de c─âtre metehnele unor medici, iar upregulation se refer─â la uimitoarea ╚Öi rapida ac╚Ťiune a acestei epidemii de deschidere a lui.

p17 jos wc jpg jpeg

Pe conduc─âtorii spitalelor noastre, epidemia i-a ├«nv─â╚Ťat ceva ce tot omul ╚Ötie, numai ei nu: nevoia. Una dintre principalele infamii ale multor directori, de la toate nivelurile structurii medicale rom├óne╚Öti, prive╚Öte deciziile ╚Öi ac╚Ťiunile lor, care nu ╚Ťin cont de nevoi, ci de clientelism politic, de ga╚Öca de interese, de ho╚Ťie. Se risipesc milioane de euro pe platforme digitale na╚Ťionale, care nu func╚Ťioneaz─â niciodat─â, dar nu se ├«nlocuie╚Öte un calculator stricat, ├«n cel mai aglomerat cabinet al unui spital. Se construiesc clinici sau se finan╚Ťeaz─â programe de s─ân─âtate, care s─â satisfac─â orgoliile ╚Öi interesele vreunui mogul medical ╚Öi nu cerin╚Ťe stringente sanitare, ├«n schimb re╚Ťeaua de servicii medicale specializat─â ├«n salvarea pacien╚Ťilor cu accidente vasculare cerebrale sau coronariene, prima cauz─â de deces ├«n ╚Ťara noastr─â, este cu cel pu╚Ťin 25 de ani ├«n urma vecinilor no╚Ötri din Vest, ca distribu╚Ťie ├«n teritoriu ╚Öi accesibilitate. Se angajeaz─â al zecelea chirurg la un mic spital, de╚Öi acesta are nevoie uria╚Ö─â, de ani de zile, de un ortoped. ├Än fa╚Ťa presiunii acestei epidemii, spitalele ╚Öi conduc─âtorii lor s-au ├«ndep─ârtat de aceste trasee ale r─âului ╚Öi au ac╚Ťionat normal, dup─â nevoi. Au ├«nv─â╚Ťat s─â profite de defectele lor. Spitalul nu-╚Öi mai neag─â neajunsurile, nu le mai ascunde, ci le utilizeaz─â. Directorii m─ârturisesc lipsa circuitelor sanitare ╚Öi cer ajutor pentru ameliorarea lor, admit mizeria ╚Öi degradarea ╚Öi primesc bani s─â o corecteze, se angajeaz─â doctori dup─â cerin╚Ťe. Pourvu que ├ža dure!

Bolnavii se schimb─â ╚Öi ei. ├Än c├«teva luni, zecile de mii de intern─âri, sutele de mii de rude ├«ngrijorate, nenum─âra╚Ťii medici explic├«nd la televizor au ridicat, ├«n folosul lor, ├«n╚Ťelegerea oamenilor asupra bolilor, a posibilita╚Ťilor spitalelor, a rela╚Ťiilor cu medicina. Nu se vor mai interna cu at├«ta u╚Öuri╚Ť─â pentru probleme rezolvabile la medicul de familie, le va cre╚Öte ├«ncrederea ├«n sistemul medical, ├«n defavoarea paramedicinei, vor deosebi cu mai mult─â perspicacitate erorile medicinei de limitele ei. Epidemia i-a adus mai aproape pe pacien╚Ťi de doctori. Bolnavul ╚Öi medicul adesea vorbesc ca ╚Öi cum nimic n-ar fi mai simplu dec├«t ca cele dou─â min╚Ťi s─â se ├«n╚Ťeleag─â. Dar acest lucru nu se poate realiza altfel dec├«t ├«ntr-un mediu, o lume exterioar─â ├«n care am├«ndoi se afl─â. Educa╚Ťia, tradi╚Ťia, regulile institu╚Ťionale au asigurat p├«n─â acum aceast─â ambian╚Ť─â. Epidemia a preluat rolul acestui mediu, ├«nconjur├«nd egal, deopotriv─â, ╚Öi pe bolnavi, ╚Öi pe medici, ├«nlesnind de acum convorbirea dintre ei. Eliza, colega mea doctori╚Ť─â, ├«╚Öi ├«ncheie relatarea: ÔÇ×Nu s├«nt foarte impresionabil─â, dar aproape ├«n fiecare zi pl├«ng, pentru c─â bolnavii ne mul╚Ťumesc sincer, cred c─â sinceritatea asta m─â mi╚Öc─â. Ne ureaz─â cinci minute numai lucruri bune, rev─ârs├«nd peste noi to╚Ťi sfin╚Ťii. Cred c─â e legat de epidemia asta, c─â am biruit lupta ├«mpreun─â, ei ╚Öi noi. Atitudinea e schimbat─â, fa╚Ť─â de ce ╚Ötiam eu. La sf├«r╚Öit, pentru personal, se trimit felicit─âri sincere de mul╚Ťumire. Eh, atunci chiar m─â simt ca ├«n Anglia!ÔÇŁ.

Orice epidemie este o resurs─â. Medicina noastr─â pare c─â a identificat mijloacele susceptibile de a fi valorificate care au fost aduse de cea pe care o tr─âim, de COVID-19. Epidemia aceasta nu este doar o ├«nsumare de nenorociri, de neputin╚Ťe ╚Öi de eforturi, de at├«tea ori ├«n van. Ea ne d─â, de asemenea, un model de autodep─â╚Öire, o cale de a fi ├«n ├«ntregime doctori. Unii v─â vor spune c─â, pentru a aprecia influen╚Ťa bun─â a epidemiei asupra sistemului medical rom├ónesc, s─â a╚Ötept─âm, peste c├«╚Ťiva ani, indicatorii statistici ╚Öi rapoartele oficiale. Eu pot s─â v─â ofer azi, ca garan╚Ťie, doar dovada ├«ncrederii mele din fiecare diminea╚Ť─â, c├«nd m─â trezesc s─â plec la spital.

Nicolae Rednic este medic.

Foto: wikimedia commons

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.