Comunități și fapte bune

Cristina HURDUBAIA
Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
Comunități și fapte bune jpeg

Eu cred că pandemia asta i-a făcut pe unii dintre oameni un pic mai atenți. Mai atenți la cei din jur. Mai spontani, mai săritori. De ce spun asta? Pentru că de-a lungul anului am tot văzut diverși oameni, în special femei, în special mămici, dar asta face parte oricum din statistica oficială, care au sărit să ajute atunci cînd cineva era în vreo nevoie. 

Exemplul 1. M-a sunat acum două săptămîni o amică, scăpată din ghearele COVID-ului, de era cît pe ce să n-o mai văd niciodată. Mi-a spus că știe o familie tînără pe care a mai ajutat-o uneori, care are nevoie de lemne iarna asta. Cum să gestioneze ea situația, astfel încît să știe că lemnele nu vor fi vîndute, dacă ea îi comandă pentru întreaga iarnă. Păi, simplu, i-am răspuns. Faci o comandă mare care să fie dusă lunar sau comanzi lunar. Așa scapi și de teama că oamenii aceia, pe fond de sărăcie, ar putea să mai vîndă din lemne, fără să se mai gîndească și la lunile următoare. A făcut apel pe Facebook, a strîns banii pentru lemne, ba mai mulți decît avea nevoie, a făcut întocmai cum am sfătuit-o și au mai rămas și niște bani de alimente.

Exemplul 2. O tînără mi-a scris disperată, într-o zi geroasă, că a dat peste o femeie care doarme pe treptele unei scări de bloc. I-a cumpărat ceva de mîncare, ce poată să facă mai mult? Să suni la Ambulanță, care să vină să o ia și să o ducă la un adăpost. A stat acolo pînă a venit Ambulanța și a urcat-o în mașină. Scuză-mă, mi-a zis ea apoi, dar chiar nu puteam să trec pe lîngă ea, mai ales că tu mereu ne atragi atenția să nu trecem nepăsători pe lîngă oameni.

Exemplul 3. O altă amică a găsit o familie nevoiașă într-un sat al bunicilor ei. M-a întrebat ce să facă, cum să facă, că nici ea nu are job din cauza pandemiei. Întreabă-i ce le trebuie exact, i-am spus eu. Păi, nu au haine de iarnă, mi-a spus ea. OK, atunci sună-i, vezi ce mărimi poartă, întreabă printre prieteni cine are mărimile respective, să le spele, să fie curate, fără găuri etc., și le pui frumos într-o sacoșă, cumperi și niște alimente și ceva produse de igienă, cu bani adunați tot de pe la prieteni, și i le duci.

Exemplul 4. Un om bun mi-a scris cum că are de donat 10.000 de lei. Nu a vrut să i se știe numele, nu l-a interesat nimic. Să fac ce trebuie să fac. Aveam pe listă 33 de refugiați, le-am cumpărat ghete și geci și le-am dus via Moș Crăciun.

Exemplul 5. O doamnă, asistent social la un centrul social pentru bătrîni, mi-a povestit de oamenii de acolo, toți avînd peste 70 de ani, unii fără familii, toți singuri, care și-ar dori și ei niște papuci de casă, mai ales că vine Crăciunul. Am scos bagheta magică (glumesc) și am apelat la comunitatea de oameni buni a „Copacului cu fapte bune“, așa că toți bătrînii vor avea papuci de casă, treninguri, dulciuri și produse de igienă.

Exemplul 6. Un tînăr care a ieșit din sistemul de stat, pe care l-am ajutat de multe ori, s-a decis să ajute la rîndul lui, cumva, copiii din centrele de plasament. Cum să facă asta? Momentan îl ajut și îl învăț, pentru că știu că mai încolo o să se descurce singur. I-am trimis, cu ajutorul oamenilor buni, haine, alimente, produse de igienă, toate noi.

Exemplul 7. O mămică strînge mereu pamperși pentru copiii abandonați din spitale. Le duce unei asistente, iar asistenta îi duce în spital. Am învățat-o să apeleze la toate mămicile pe care le cunoaște, care să pună deoparte cîte 100-200 de lei pentru pamperși. A fost surprinsă de cît de repede au sărit mămicile în ajutor.

Exemplul 8. Niște refugiați au ajuns în România ilegal, au dormit pe străzi două nopți, am mobilizat rapid diverși oameni care ajută mereu cînd strig după ajutor, au donat bani, alimente, haine.

Exemplul 9. O doamnă a ajutat-o pe vecina ei să plece de acasă, cu tot cu copii, după ce s-a interesat unde se pot caza. M-a întrebat ce ar trebui să facă. Am sunat la un adăpost pentru violență domestică, unde au fost cazați și unde vor sta o jumătate de an. Doamna care a ajutat-o îi duce mereu lucruri de care are nevoie, apelînd la rîndul ei la prieteni.

Exemplul 10. Acțiunea „Copacul cu fapte bune“ nr. 19,  care a avut loc zilele trecute, a adunat peste o mie de oameni care, în urma apelului făcut pe FB, au cumpărat ghete, geci, treninguri, papuci de casă, alimente, jucării, produse de igienă pentru peste o mie de oameni aflați în nevoi. Fără să știe cine sînt acei oameni defavorizați, au donat pur și simplu.

Exemplul 11. Am colegi în echipa „Copacul cu fapte bune“ care au venit o dată voluntari la acțiune, iar de atunci strîng periodic bani de la colegi, bani cu care cumpără cele necesare unor familii pe care le-au luat în grijă, de care aveam eu grijă pînă le-au preluat ei. Tot de atunci sînt oameni de bază în echipa „Copacului“.

V-am dat 11 exemple din anul 2020 și mai am 2020 de exemple. Ceea ce mă face să cred din ce în ce mai mult în ideea de comunitate. Mai ales la nivel micro. Mereu am militat pentru deschiderea ochilor în jurul nostru. Nu așteptați să vină cineva care să vă mobilizeze, de ajutor e nevoie peste tot. Oricînd. Dar nu oricum.

Comunitatea cred eu că ne va salva de acum încolo, dar asta înseamnă implicare și/sau empatie. Empatia se învață, la fel și implicarea, nu, nu sînt în ADN-ul nostru, fac parte din educația noastră. Iar generațiile de astăzi trebuie să crească educate deja, pînă nu ne pierdem de tot dramul de omenie.

A, și încă ceva care îmi stă mie pe suflet. Aș vrea să închei cu un citat. „Un os dat unui cîine nu este caritate. Caritatea înseamnă osul împărţit cu un cîine, cînd eşti la fel de flămînd ca şi cîinele” (Jack London). Cu alte cuvinte, a dona nu înseamnă a scăpa de hainele din dulap, înseamnă că, atunci cînd ai de scăpat de hainele (bune) din dulap, le speli, le calci, pui în cutia de donații și niște alimente și produse de igienă. La fel și cînd nu mai ai ce face cu jucăriile.

Cristina Hurdubaia este jurnalistă, fondatoare a asociației „Copacul cu fapte bune“.

Foto: Facebook / Copacul cu fapte bune

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.