Pentru dialog e nevoie și de urechi

Sînziana DOBRE
Publicat în Dilema Veche nr. 869 din 3 - 9 decembrie 2020
Pentru dialog e nevoie și de urechi jpeg

„Ce vă place și ce nu vă place la orașul în care locuiți?” – asta este ultima temă pe care le-am propus-o elevilor de a V-a la Educație socială. Le-am cerut opinii argumentate, însoțite de imagini. „Podul Basarab, într-o dimineață obișnuită. Am ales această fotografie pentru că este traseul meu spre școală. Ceea ce nu-mi place în această zonă este faptul că este foarte aglomerat, este multă poluare și mult zgomot de mașini. Din cauza aglomerației, niciodată nu pot fi sigură că voi ajunge la timp la școală. De obicei nu am răbdare să aștept în mașină și mă simt neliniștită pentru că îmi place sa fiu punctuală.”

Disciplina intitulată „Educație socială” e o materie relativ nouă în programa elevilor de gimnaziu. A înlocuit vechea „Cultură civică”, predată în clasele a VII-a și a VIII-a. Această nouă disciplină este unul dintre motivele pentru care am decis să încep să predau: e transpunerea în programa școlară a ideii de comportament civic pe care mi l-aș dori manifestat în fiecare dintre noi, astfel încît să fim cetățeni, nu „idiotes” (cei dezinteresați de treburile publice, ale cetății – după cum erau numiți în Grecia Antică). Desigur, păstrîndu-i importanța cuvenită în viața de zi cu zi.

E al treilea an de cînd predau și îmi permit să fac cîteva observații personale, fără a avea pretenția unei cunoașteri exhaustive sau aprofundate a sistemului educațional. Elevii sînt curioși. Dornici să își exprime opiniile. Vocali. Credeam, la primele cursuri, că va fi nevoie să-i încurajez să vorbească. Ulterior am descoperit că mai degrabă este nevoie să îi încurajez să se asculte unul pe celălalt. Pentru dialog e nevoie și de urechi!

Agenda lor se suprapune parțial cu cea publică. Traficul din București, poluarea, mizeriile aruncate pe jos în parcuri și, în mod neașteptat pentru mine – aspectul părăginit al clădirilor. Rasismul, discriminarea, violența în diferite forme sînt alte subiecte care îi preocupă. Au o părere proastă despre politicieni, ceea ce reflectă mesajele repetate de mass-media și, probabil, ce aud în casă. Aceasta reprezintă însă mai degrabă o premisă pentru descurajarea implicării civice, nu o motivație pentru a interveni. Observă și se bucură de lucrurile frumoase: parcurile, pe primul loc, fîntînile cu lumini și muzică și Delta Văcărești sînt cele mai frecvente. Am redescoperit Bucureștiul odată cu ei.

Experiența de lucru în echipă este redusă. Deși și în învățămîntul primar sînt recomandate exercițiile în perechi sau în grup, ele nu reprezintă încă o practică obișnuită, ci încă excepțiile promovate ca exemple pozitive. Metodele moderne implică o creștere a libertății și implicării elevului. Este nevoie de o creștere proporțională a responsabilității și a respectului față de celălalt (elev și profesor deopotrivă).

Elevii sînt la curent cu „noutățile”: bullying, fake-news, corupție, #blacklivesmatter, #alllivesmatter – sînt sintagme care le ajung la urechi. De cele mai multe ori fără o înțelegere exactă a ceea ce înseamnă. Problematică este lipsa competențelor de căutare a informației: a avea smartphone și a posta pe Insta sau TikTok nu înseamnă că știi și să cauți ceva pe Internet, cînd ai nevoie. Wikipedia este sursa de bază pentru cei care reușesc să își dea seama că nu Google este sursa informațiilor. Pentru clasa a VII-a, personal cred că subiectele propuse sînt inadecvate nivelului de interes la 13-14 ani. Informațiile despre instituțiile democratice, construirea legilor și responsabilitățile aleșilor ar fi mai utile în apropierea vîrstei de vot. Din păcate, subiectul dispare din programa de liceu. Dar, întrucît este anunțată o nouă reformă a programei, poate va fi luată în considerație o reașezare a tematicilor.

Întrebați despre cum pot contribui tinerii la viața comunității, donațiile, strînsul gunoaielor și plantările de copaci sînt pe primele locuri – ceea ce eu corelez și cu tipurile de acțiuni sociale cele mai promovate în perioada recentă.

Un subiect aparte îl consider însă zona de valori. Școala este responsabilă de educația formală – elevii vor învăța concepte și își vor dezvolta abilități intelectuale. Din punct de vedere al implicării civice, educația socială, ca disciplină, poate înzestra tînărul cu un set de instrumente civice. Dar, la doar o oră pe săptămînă, are o contribuție redusă în formarea valorilor unei persoane, care sînt cele care fundamentează acțiunea socială. Aici ar fi binevenită intervenția familiei, însoțită de o abordare mai constructivă în mass-media a modului în care funcționează societatea și de mai multe oportunități de voluntariat pentru tineri. Pledez pentru o cultivare atentă, de către părinți și bunici, a respectului pentru celălalt și, mai ales, a discernămîntului prin care să cearnă zgomotul zilnic de ceea ce este important și, adesea, neschimbător.

Sînziana Dobre predă educație socială la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza“ și sociologie la Școala Centrală din București. Are o experiență de 20 de ani în organizații civice.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Rezultatul protestelor împotriva turiștilor: stațiunile spaniole se golesc
Spaniolii furioși din cauza turismului în masă au primit exact ceea ce au cerut, deoarece Magaluf , unul dintre cele mai importante locuri de vacanță din Mallorca, este pe jumătate gol. De fapt, arată ca un oraş fantomă.
image
Alimentele pe care experții în siguranță alimentară nu le-ar mânca niciodată de la bufetul de mic dejun al unui hotel
Cu toţii suntem de acord că, în vacanţă, unul dintre avantajele de a sta la un hotel este bufetul de mic dejun inclus în pachetul achiziţionat. În acelaşi timp, ultimul lucru pe care ni-l dorim este să rămânem în cameră din cauza vreunei boli digestive.
image
Caravană electorală, atacată cu bâtele într-o comună din județul Buzău VIDEO
Lupta politică se duce și cu ciomagul, pe alocuri. O demonstrează filmarea realizată de membrii unei caravane electorale din comuna buzoiană Calvini, în care se vede cum sunt alergați și amenințați cu bâtele de un grup de săteni.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.