Bernea la Roma

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Bernea la Roma jpeg

Horia Bernea nu a ie╚Öit niciodat─â din sfera mea sufleteasc─â. Are un soi de prezen╚Ť─â, ╚Ťesut─â din amintiri deloc estompate, din ecoul vocii sale b─ârb─âte╚Öti, din aura unei prezen╚Ťe care umplea spa╚Ťiul adiacent, d├«ndu-i mereu un soi de corpolen╚Ť─â eterat─â. Desigur c─â aceast─â persisten╚Ť─â ÔÇ×spectral─âÔÇŁ e alimentat─â de memoria afectiv─â a multor episoade amicale, la limita unui duh ÔÇ×de familieÔÇŁ, ├«ns─â ╚Ťine ╚Öi de mirarea fa╚Ť─â de puterea lui de a m─â ajuta s─â m─â definesc. Nu a exercitat asupra mea o influen╚Ť─â intelectual─â direct─â (├«i apreciam ÔÇ×inventarulÔÇŁ mental & stilul artistic, f─âr─â s─â celebrez ├«n el un ma├«tre ├á penser), ci mai degrab─â una legat─â de a╚Öezarea lui ├«n lume: filozofia practic─â, jubilatorie ╚Öi senin─â, a unui cre╚Ötin ÔÇ×culturalÔÇŁ, impregnat de fascina╚Ťia Tradi╚Ťiei. Insolit era, ├«n cazul lui, ╚Öi talentul smereniei, m─âsurat printr-un aparent nativ sim╚Ť al suprara╚Ťionalit─â╚Ťii mundane. Fizician diletant, Bernea avea ╚Öi capacit─â╚Ťile unui estet metafizic. Vedea materia la modul arghezian sau bachelardian, ca sintez─â epifanic─â ├«ntre pondere ╚Öi sens: substan╚Ť─â transfigurat─â. Forma trimitea mereu spre misterul cuib─ârit la nivelul invizibil al dimensiunii ÔÇ×atomiceÔÇŁ. Frumuse╚Ťea era dintru ├«nceput zidit─â ├«ntr-o carte a Naturii plin─â de semne ale divinului.

Bernea ╚Öi-a v─âzut retrospectiv taton─ârile juvenile ├«n zona artei abstracte (niciodat─â non-figurativ─â) ca pe un experiment steril, de care merit─â s─â te despar╚Ťi. Iar revenirea lui ÔÇô prin felurite cicluri de mare densitate simbolic─â ÔÇô ├«n registrul ÔÇ×figurativÔÇŁ a fost, ca ╚Öi ├«n cazul picturii ultime a unui Horia Damian, un exerci╚Ťiu nup╚Ťial, antimaniheic. Nu exist─â materie rea ╚Öi spirit bun. Ceea ce pictorul e chemat s─â exalte ╚Ťine mai cur├«nd de mariajul alchimic dintre toate registrele fiin╚Ťei, de la geologic ╚Öi vegetal p├«n─â la mintea ÔÇ×teognostic─âÔÇŁ, repliat─â doxologic ├«n rug─âciune. Po╚Ťi g─âsi un anume luciferism (sau origenism rezidual) ├«n voin╚Ťa lui de a evita ÔÇ×icoanaÔÇŁ ╚Öi discursul explicit apologetic. Nu se dorea ÔÇ×ap─âr─âtorul credin╚ŤeiÔÇŁ, ci martorul activ al unei taine dinamice, acaparante ╚Öi cople╚Öitoare. Aceast─â fin─â selec╚Ťie se reflect─â perfect ├«ntr-o formul─â adesea citat─â de Bernea: Ortodoxia este firea omului. Deci ortopraxia postural─â, reg─âsirea tenden╚Ťial─â a integrit─â╚Ťii adamice de dinaintea c─âderii. Nu-l preocupa, istoricist, ÔÇ×feliaÔÇŁ r─âs─âritean─â a cre╚Ötinismului organizat institu╚Ťional, de╚Öi ├«i savura aromele ╚Öi subtilit─â╚Ťile teologice. Vedea rela╚Ťia dintre om ╚Öi Dumnezeul ├«ntrupat ca pe o etap─â decisiv─â din evolu╚Ťia materiei cosmice: dup─â Hristos, lumea e oarecum ÔÇ×condamnat─âÔÇŁ la m├«ntuire.

N-am aflat cum g├«ndea arta sa dintr-o tez─â de doctorat, ci ├«n acele c├«teva luni de la finalul anilor ╩╝90, c├«nd ne-am ├«nso╚Ťit (├«n orice timp liber) pe str─âzile Romei. Bernea era bursier la Accademia di Romania (resuscitat─â prin entuziasmul erudit al lui Marian Papahagi). Picta frenetic ╚Öi m-a cuplat f─âr─â drept de apel ├«ntr-un program de plimb─âri ÔÇ×antropologiceÔÇŁ: a╚Öa am descoperit imensitatea discret─â a Romei bizantine, plin─â de mozaicuri des─âv├«r╚Öite ╚Öi pavimente de marmur─â policrom─â, ├«n biserici str─âvechi. A╚Öa am priceput, ca magnific studiu de caz, continuitatea procesului vital din Urbea paradigmatic─â. Adic─â via╚Ťa care trece prin piatr─â ╚Öi se recompune ne├«ncetat, gener├«nd splendoarea locuirii sub semnul unei sacralit─â╚Ťi perene ╚Öi ÔÇ×domesticeÔÇŁ. ├Än aparatul senzorial al lui Bernea, v─âzul era desigur monarh. Sorbea decorurile urbane, devora detaliile, intuia coeren╚Ťa organic─â a fiec─ârui ansamblu, fotografia (├«n diapozitiv) ╚Öi desena ├«n elegante carnete de schi╚Ťe, nes─âtul de priveli╚Öte ╚Öi tot mai expert ├«n cartografierea primei capitale imperiale a spa╚Ťiului mediteranean, unde palpa ╚Öi sorgintea propriului nostru univers, de ÔÇ×acas─âÔÇŁ. Se desp─âr╚Ťea implicit de dacismul genera╚Ťiei lui P├«rvan, ├«mp─ârt─â╚Öit cumva ╚Öi de tat─âl s─âu, Ernest Bernea, de╚Öi acela lucra ╚Ötiin╚Ťific, ca sociolog al ╚Öcolii lui D. Gusti. Dar tot P├«rvan inaugurase academia din Valle Giulia, a╚Öa c─â Bernea Jr. sudase ├«ntr-o unitate f─âr─â fisur─â ├«ntregul fundal arheologic european.

Din pomenitele promenade s-a ivit cartea Roma caput mundi (Humanitas, 2001, reeditat─â sub titlul Roma bizantin─â, Basilica, 2018) ÔÇô unde s-a sedimentat, din p─âcate testamentar, estetica lui Horia Bernea. Albumul, bogat ilustrat cu operele ╚Öi fotogramele sale, cuprinde at├«t transcrierea convorbirilor noastre ├«nregistrate, c├«t ╚Öi introduceri ╚Öi note care-mi apar╚Ťin: ├«mbinarea lor celebreaz─â deopotriv─â un ora╚Ö exemplar (╚Öi ÔÇ×eternÔÇŁ), prietenia a doi oameni din genera╚Ťii diferite, bucuria de a tr─âi ╚Öi dorin╚Ťa de a ├«nvia vestigiile, l─âs├«nd propria noastr─â ÔÇ×urm─âÔÇŁ. Evocarea de fa╚Ť─â, menit─â s─â completeze o serie compulsiv-nostalgic─â, mi-l aduce pe aristocraticul Horia Bernea direct ├«n fa╚Ťa ochilor, intr├«nd furtunos ├«ntr-unul dintre locurile noastre privilegiate, fie ├«n atelierul din Pangratti, ├«n casa lui de la Otopeni, la Muzeul ╚Ü─âranului Rom├ón, ├«n ambasada de la Sf├«ntul Scaun, pe Via Panama 92, sau ├«n apartamentul din Via Sassoferato, flancat de palmierii ╚Öi leandrii din cartierul Parioli. Omul acesta rar, masiv ╚Öi delicat, orgolios ╚Öi flamboaiant, boem ╚Öi rafinat, interiorizat ╚Öi vulcanic, artistul acesta deplin va continua s─â m─â b├«ntuie fericit, p├«n─â c├«nd ÔÇô deo auxiliante ÔÇô ne vom re├«nt├«lni, poate, ├«ntr-o t─âcut─â ├«mbr─â╚Ťi╚Öare.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.