⬆
Societate
Pagina 68
Ultima seară în Yangon
E 11 noaptea, sfîrșit de mai și sînt în Yangon, transpirînd din toți porii. Sînt chiar în centru, înaintînd printr-un labirint de străzi, la cîțiva pași de pagoda Shwedagon. Pagoda e cel mai important loc de pelerinaj budist în Birmania, un templu aurit care domină orizontul orașului și despre care se spune că ar conține rămășițe de-ale lui Buddha.
Jocul încrederii și construcția împreună
„Vreau să știu, ce ține lumea închegată?“, se întreabă Goethe în Faust. Ce anume ne face, e drept că nu foarte des, în această lume atît de competitivă, să reușim să ne înțelegem și să colaborăm unii cu alții?
Nu mai merge ca-nainte: nonșalanță austriacă!
Președintele citește cu voce înceată decizia. Cea mai dificilă, dintr-o istorie aproape centenară. Televiziunile austriece își umplu burtierele.
Cu ochii în 3,14
● Antrenorul Gen. Anghel „Puiu“ Iordănescu , întrebat dacă Naţionala României ar fi meritat să treacă de grupe la acest Campionat European de fotbal: „În unele momente, da; în alte momente, nu!“. (M. C.)
● Într-o seară, la un supermarket, casierița, cîntărindu-mi fructele și legumele din coș: „Lămîile astea sînt trecute“, „Alți ardei n-ați găsit?“, „Roșiile sînt moi“, iar salata „abia se ține“. Ajunsă acasă, mi-am înșirat mortăciunile pe masă. N-am putut să le spun decît: „Urîtelor!“. (S. G.)
Nu ne vom despărţi niciodată
Am crescut împreună, ne-am maturizat împreună în căsnicia asta lungă și aventuroasă, plină de viață și plină de bucurii și inimi frînte. Mă uit la noi doi în tot amarul ăsta de ani și ne văd ca într-un caleidoscop căruia i se schimbă necontenit formele și i se reașază culorile în alte tipare, în alte geometrii străine.
Caută-mă!
Relaţia cu Dumnezeu ca prietenie e una dintre cele mai răspîndite imagini ale credinţei vii. Ea nu se mulţumeşte cu un raport de tipul puterii, al schimbului interesat, cu religia normativă. În prietenie lucrează libertatea spirituală, creativitatea umană, încredinţată că divinul aşteaptă să fie căutat, întrebat, cunoscut.
Creștinism & utopie
Există două mari reprezentări colective despre relația dintre creștinism și democrație. Cea care le pune într-o relație antagonică și cea care le derivă istoricește. Prima viziune, de stînga, citește creștinismul ca pe o teocrație clericală obscurantistă, paseistă, retrogradă, ostilă demos-ului subjugat și îndobitocit cu „basme“.
Copiii statului
Primele informații care îți apar pe Internet despre centrele de plasament din România sînt cele privind abuzurile comise de angajați asupra copiilor: „Un caz șocant a ieșit la iveală la Centrul de plasament din Oradea, după ce copiii de acolo s-au plîns psihologului că sînt agresați și abuzați sexual.“
Buenos Aires şi Santiago
Auzind că sîntem din România, ne-a împărtășit părerile lui entuziaste despre țara și poporul nostru, precum și despre Cluj, unde fusese de mai multe ori cu afaceri. A fost o întîlnire uimitoare. Și doar prima din seria oamenilor din America Latină care auziseră de România sau chiar fuseseră pe aici.
Deodată vorbește taximetristul
Are trei copii. Copiii sînt mari, uite-atît. Am fost la a mică în Italia. Italia este frumoasă. Ea stă într-un orășel. Orăşelul este pe marginea mării. Am văzut marea zilnic. E superb, nu mare lucru. A făcut Comunicare și a făcut o campanie pentru un italian. Italianul imediat a luat-o la firmă.
La ce foloseşte jurnalismul de date
Dacă e să-l definim simplu, la componenta de prelucrare a datelor pe care am numit-o mai sus computer assisted reporting se adaugă diferite tipuri de vizualizări. Graficele simple au fost înlocuite în ultimii ani de așa-numitele infografice sau infografii, evidențieri estetice și uneori interactive ale datelor.
Cu turma, la evaluarea naţională
Îmi dau seama cît de mult poate să deformeze mintea unui copil, încă deschisă și creativă, această frică indusă de marele examen și implicit de un eșec. Însă, în fond, despre ce fel de eșec vorbim? Toți acești copii au muncit fiecare după putințele lui.
Ultima seară în Yangon
În 2007, cu doar nouă ani în urmă, străzile pe care mă plimb acum au fost centrul ultimei revolte civile împotriva regimului militar care a ținut Birmania în izolare completă timp de o jumătate de secol. Revoluția de șofran a pornit atunci cînd comunitatea călugărilor, tradițional neimplicată în chestiuni politice, a ieșit în stradă.
Jocul încrederii şi construcţia împreună
„Jocul încrederii și al răzbunării“. Experimentul și-a propus să descopere tiparele prin care noi, oamenii, ne acordăm încredere unii celorlalți și ce facem în momentul în care încrederea ne este înșelată de către semenii noștri.
Nu mai merge ca-nainte: nonşalanţă austriacă!
Președintele federal Heinz Fischer, 77 de ani, declara cotidianului Die Presse: „Nu degeaba există gluma amară că în Germania tot ce nu e permis e interzis, în Anglia tot ce nu e interzis e permis, iar în Austria tot ce e interzis e permis“.
Cu ochii-n 3,14
● Într-o seară, la un supermarket, casierița, cîntărindu-mi fructele și legumele din coș: „Lămîile astea sînt trecute“, „Alți ardei n-ați găsit?“, „Roșiile sînt moi“, iar salata „abia se ține“. Ajunsă acasă, mi-am înșirat mortăciunile pe masă. N-am putut să le spun decît: „Urîtelor!“ (S. G.)
● Sub semnul unei grandomanii minuscule, în cartierul unde locuiesc s-a deschis, de curînd, „Cea mai mare pizzerie mică“. (D. S.)
Cei mai răi şi cei mai buni
„E pisica aia boccie?“, hîrîi taică-su. „Îhî“, zice copila, gîfîind după trapul scurt în plin soare. „N-am prins-o, că ce-i făceaaam…“ „Păi, da, nu știu ce le-aș face la astea boccii“, zice din nou tac-su, „dacă o prind îi dau un șut de ajunge în bulevard, fire-ar a dreacu’!“ Copila gîfîie încă și se uită în sus la părinte.
Pămîntul dreptăţii (PS. 142, 10)
Cadrele rigide ale socialului pe care le-am evocat în articolele precedente păreau a se contrapune libertății spirituale, iar uneori chiar a o anula. Ce este acest corp social, pe care filozofii l-au numit politeia, statul sau chiar Leviatanul?
Sinodul panortodox (VIII)
Iată că evenimentul Sfîntului și Marelui Sinod Panortodox, desfășurat în Creta, s-a consumat deja, după doar o săptămînă de dezbateri și momente de celebrare a comuniunii între întîistătătorii celor zece Biserici Ortodoxe locale.
Trebuie să fac o scrisoare către mine
Revin la site-ul cu teme din lumea școlii și rezolvările lor, site-ul brainly.ro. Citind conversațiile care se nasc din rugăminți și favoruri, întrebări și răspunsuri, nedumeriri și explicații, lumea școlii îmi pare din ce în ce mai îndepărată și de rostul ei, dar și de rostul viitor al copiilor.
Cînd străbaţi puţin lumea, pe nepregătite
Poți avea revelații la tot pasul, din La Boca, cu casele ei colorate și poetic-derizorii, pînă la curțile interioare fascinante din San Telmo, în care, dacă urci pe scările înguste, vezi cerul și oamenii vesel așezați la treburile lor, printre copaci incredibili. Oameni care par să facă lucrurile cu pasiune.
Rulează o reclamă la salam Gostat
Mie mi se pare foarte tare că nu are legătură cu ce era salamul pe vremuri. Doamne ferește, vorba aia, să fie vreo legătură! Salamul era tot zgîrciuri de carne, apă și soia, și zvonul bătea că ar fi tocați mai mulți șoareci decît porci. Avem aici o intersecție. Evident, salamul de astăzi este salam cu carne și ingrediente valabile.
Inventarul gadget-urilor răposate
Casetofonul și CD-ul. Primul a fost ucis de al doilea, care a fost ucis de mp3 și alte formate digitale, foarte la ele acasă în memoria calculatorului, a telefonului sau a mai orice altceva. De la casetofon la CD s-a petrecut o revoluție mai greu de sesizat azi, dar crucială, cea digitală
Avem proiecte, avem valoare
Pierdută printre atîtea proiecte ale celor din jurul meu, nu doar că nu-mi mai doresc să am propriile mele proiecte, ca pe timpuri, ci, de fapt, nu-mi mai doresc nimic. Mă simt secătuită de energie doar privindu-i pe ceilalți care se agită atît de mult și cu atîta înverșunare ca să-și ducă toate proiectele la capăt.
Sexul corectitudinii politice
Nu cumva morala acestor povești, cea subtilă și profund incorectă politic, este că femeile-s rele și bărbații, săracii, sînt victimele vicleniei și perfidiei feminine? Ba da, afară și cu Creangă! (Și, dacă este să-mi aduc aminte de „Povestea poveștilor“, mai că-mi crapă obrazul de discriminare!)
Maneaua ucide?
În urma „scandalului de la Conservator“ m-am apucat să ascult manele. De ce? Pentru a-mi acoperi o lacună în cunoștințe, în încercarea de a analiza lucid situația intens mediatizată în care s-a aflat Universitatea Națională de Muzică din București, izbită violent la început de iunie de un val de indignare generală.
Cu ochii-n 3,14
● Pe una din ușile unei clinici din Leipzig scrie mare Kreißsaal, adică „sală de țipete“. Aflu că înseamnă „sală de nașteri“. Necruțătoare limbă, germana. (M. P.)
● Interjecţia „mno“ – cea mai recentă contribuţie a Ardealului la dezvoltarea limbii române. (M. C.)
O ilustrată de la Deva
Prin Deva am trecut de cîteva ori în drum spre acel Ardeal vestic, de Bihor, însă nu m-am oprit niciodată. Și probabil că sînt atît de multe orașe în România pe lîngă care treci întîmplător, fără să știi dacă reprezintă neapărat o destinație.
Criminalul e simpatic
Omoară oameni cu sînge rece, duce la capăt răzbunări odioase plănuite pînă la ultimul detaliu, căsăpește, taie, împușcă, scuipă pe cadavre. În cea mai mare parte a timpului, însă, ajută bătrîne să treacă strada, îi ciupește de obrajii bucălați pe copiii vecinilor, iar pe onoarea lui de familist și de patriot nu calcă nimeni.
O cultură creştină
La începutul lui 2015, universitarul Stéphane Ratti, profesor de Istorie a Antichităţii tîrzii, publica în Le Figaro zece argumente pentru ca în şcolile franceze să fie predată istoria creştinismului.
Vrednicia unui savant
A murit, chiar de Rusaliile ortodoxe, Mihnea Berindei. Viața lui a avut sens nu doar pe plan umanist și academic – unde a strălucit ca istoric al Imperiului Otoman –, ci și la nivelul implicării civice anticomuniste. Savantul turcolog a fost mereu însoțit și omenește amplificat de veghetorul democratic.
Sensul opus al cuvîntului „şcoală“
Am mai scris despre site-ul brainly.com (și probabil voi mai scrie): este una dintre cele mai importante rețele sociale dedicate învățării și temelor pentru acasă, o rețea care are filiale în 35 de țări şi este accesată, lunar, de peste 60 de milioane de elevi.
Ani (aniversari) de liceu
În general, caracterele și ierarhiile din liceu s-au păstrat și azi. Oamenii nu s-au schimbat în mod radical, popularii au rămas populari, liderii – lideri, filozofii și marginalii – așijderea.
Deci, iar decît despre roşii
Este evident că reproducerea tuturor greșelilor de limba română care au bîntuit solul social după 1989 mi-ascunde sămînța crudă a roșiei. Nu este doar o obsesie a mea, este simbol al seminței pe care am pus-o în pămînt și pe care nu se știe cum nu o mai putem da afară nici din țară, nici din sînge, nici din hrana copiilor.
De fapt, ce ştie Facebook despre noi?
Fiindcă, cu siguranță, ați auzit și/sau ați citit diferite teorii tenebroase despre datele personale pe care le deține Facebook despre utilizatorii lui, iar în România sînt 8,5 milioane de astfel de utilizatori, cîteva clarificări sînt necesare.
Unde-au dispărut copiii de afară?
Nu-i pot da sfaturi: ieși afară, joacă jocuri reale, fă mișcare – știu că n-are rost. Poate că și eu, dacă aș fi de vîrsta lui, aș avea aceeași opțiune. E doar un alt tip de copilărie. Nu pot aprecia dacă ei sînt mai cîștigați decît noi. Sau invers.
Ne-a lovit „xenofobia faţă de propriul nostru popor“
Între 2004 și 2009 am crezut, cu aceeași naivitate ca înainte de 1990, că țara mea este pe un drum către Vest fără nici o hîrtoapă în cale. Pe vremea aceea nu întîlneai pe nimeni care să mormăiecă UE ne sărăcește, că ne bagă homosexuali pe gît, că ne fură terenurile… Toată lumea era veselă, ferice și pro-occidentală.
Călător prin Bucureşti. Chiriaşul
Dacă ne raportăm la un etalon precum cel al unei locuințe în proprietate, chiria este o soluție binevenită, temporară și ulterior problematică dacă devine statornică. Apare permanent balanța discursivă între chirie și rată, unde chiria reprezintă a arunca bani în vînt, iar rata – promisiunea unei act de proprietate.
Cu ochii-n 3,14
● Nu departe de blocul meu, un băiat uşor zdrenţăros mi-a cerut bani în felul următor: „Daţi-mi şi mie ceva, că de două ore caut în gunoaie şi nu găsesc nimic“ (I. P.)
● Am primit un e-mail de la „Teneși Sport“ cu titlul „Elimină mirosurile neplăcute din frigider cu 1 leu“. Cine și-o fi ținînd „teneșii“ în frigider?! (C. Ș.)
Un fel de împăcare
Niște liceeni de-a IX-a se salută lîngă mine. Un cuplu, ea și el, strîns îmbrățișați, cu mîinile simbiozate unul pe mijlocul celuilalt, răspunde într-o doară la salutul unui coleg de clasă. Ăsta, colegul, genul clasic de loser. Ciuca bătăilor. Sensibilul, băiatul mamei, introvertitul, talentatul la literatură.
„Ceea ce este cu neputinţă la oameni...“
Problema egalității dintre bărbat şi femeie în societăţile arhaice nu se pune ontologic. Ea nu constă în termenii comparaţi şi pe care i-am dori puşi în stare de egalitate, ci în însuşi fenomenul egalităţii. Societăţile arhaice se tem de egalitate, întrucît competiţia se declanşează între egali.
Sinodul panortodox (VII)
Ultimul document pregătit în vederea întrunirii Sfîntului și Marelui Sinod Panortodox vizează o temă îndelung și profund controversată: relația Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine. Înainte de toate, să lămurim de ce chestiunea ecumenică, adică a relațiilor cu creștinii nonortodocși, este atît de sensibilă.
Victima acuzată
Maria Olaru să comunice cu antrenorii, antrenorii să explice că au vrut doar binele, sînt toți oameni buni, cu care ne mîndrim, e păcat să nu ajungem la înțelegere. Venim toți în același studio și ne împăcăm.
Bunicul lui Heidi
Totul părea OK. Pasagerul s-a îmbarcat, cu loc și bagaj, în zborul spre Madrid. Odată ajuns acolo, cînd să plece, mai departe, spre America Latină, nu exista nici o rezervare pe numele lui în zborul de pe listă. Tocmai în zborul cel lung, și scump, plătit cu mult timp înainte...
Ce mai este de cumpărat prin tîrg?
Orice este de vînzare. Rinichi, inimă, pătrunjel, roșie țugui, lampă, lapte, mugur de pin, sarma, ciolan de cal, țînțar, plasă de țînțar, aer. Nu este nici o lege sau există doar o lege a rentabilității. Se vinde? Vînd. Nu mai avem nici un șoc cultural. Din contra, totul este îmbrăcat în forme cît mai atrăgătoare.
Cum a stîrnit Vijelie vijelie la Conservator
Scandalul de acum cîteva zile, referitor la clipul filmat de Vali Vijelie cu studenţi la Conservator pe scena aceluiași Conservator, denotă ceea ce am putea numi un complex de inferioritate la scară socială, a întregii societăți românești, referitor la manele şi, în general, la romi.
O ilustrată de la Deva
Oameni plimbîndu-se pur și simplu, salutîndu-se unii pe ceilalți, și senzația că aparții acelui loc. Ne-am așezat la o terasă – în dreapta noastră era o gașcă de „băieți“ trecuți de 60 de ani care beau cafele sau ceai și comentau autostrăzile din Germania și faptul că nici într-o sută de ani noi n-o să atingem standardul de acolo.
Viktor Korcinoi a luptat şi a jucat toată viaţa
În cazul lui Viktor Korcinoi, a fost o viață de luptător. Nu cunosc un luptător mai tenace și mai neînfricat decît acest șahist rus, stins din viață luna aceasta. La apogeul luptelor sale, Viktor Korcinoi s-a încăierat cu KGB-ul și cu întreg sistemul sovietic de propagandă și anihilare profesională și umană.
Ce este o criză?
Folosim atît de des cuvîntul „criză“ încît nimeni nu mai știe exact ce dorim să spunem. Dacă ar fi să ne luăm după gospodinele și panicații din presa noastră zilnică, lumea, în integralitatea sa, ar fi trebuit să fi dispărut încă de ieri.
Cu ochii-n 3,14
● Din maculatura electorală mi-am asigurat evantaie de concert pînă la viitoarele alegeri (cele mai țepene – Firea recto, Ponta verso). Nu știu însă cum am ieșit la hîrtia igienică. Aștept procentele de la reciclare. (R. M.)
● Aflu din Adevărul că la biserica Vovidenia, din Botoşani, preoţii oficiază slujbe pentru reuşita la examen. Zeci de elevi vin la aceste slujbe, uneori însoţiţi de profesorii lor. Poate că e mai simplu să te rogi decît să înveţi. Dar, pînă la urmă, cineva ar trebui să le sp