⬆
Societate
Pagina 85
Ce mai fac copiii lumii
Conform unui raport UNICEF, în perioada ianuarie-decembrie 2014, în Siria s-au produs 68 de atacuri asupra şcolilor, soldate cu 168 de copii ucişi şi 343 răniţi. Peste 7,3 milioane de copii sirieni sînt afectaţi de teroarea instaurată în ţara lor, iar aproape 2 milioane sînt refugiaţi.
Oameni, locuri şi şocuri
De ani şi ani, sînt locuri şi oameni, prin Bucureşti, care nu se schimbă niciodată. Din nefericire (pentru mine, ştiu că nu şi pentru omenire în general), există altele pe care nu le mai găsesc la locul lor, ca-n Şocul viitorului. Unele dispar de tot, altele doar se mută, undeva în afara razei tale de acţiune...
Teoria conspiraţiei
E autodidact şi ştie o grămadă de chestii despre organizarea diverselor armate, despre trupe de comando, despre adevărul Revoluţiei din ’89, despre medicamente naturiste, despre proprietăţile ghimbirului şi atîtea altele. Vede o conspiraţie generală peste tot.
Omagiu
Pentru cei care au traversat Epoca de la un cap la altul, prima lună din calendar era, an de an, luna celebrelor omagii, pentru El*, pentru Ea (sau viceversa, dacă ne raportăm la datele strict biografice – 7 ianuarie, respectiv 26 ianuarie), anunţate cu mult înainte şi rezumate cu ecou prelungit mult timp după.
Vertigo de călător
Aşa cum l-am înţeles eu, modul cel mai est-asiatic de a călători e în solitudine, pe înălţimi, şi are o mare legătură cu iubirea pe care o poartă munţilor. Dacă nu sînt înconjurate de munţi, oraşele asiatice pe care le-am vizitat păstrează oricum o neîntreruptă nostalgie a muntelui, de care se tratează, cum ştim, prin artă.
Hibrizii Phablet şi consumul de media
Telefoanele inteligente de dimensiuni mari – aşa-numitele phablets – tind să scoată din circulaţie tabletele. Deşi pare a fi vorba de o ştire pentru site-urile de gadget-uri, această schimbare va influenţa în moduri multiple consumul de media şi informaţie.
Viaţa e un txt
Un băiat (25 de ani) îi scrie iubitei lui. Chiar ăsta e destinatarul mesajelor: IUBI. (Voi reproduce, din nou, doar replicile lui): „Hai, măh, că nu murea nimeni dak îţi încălzeai ceva de mîncare. Nu trebe să mă aştepţi pe mine. Îţi ia 2m.“ Iubi e nervoasă că el n-a ajuns acasă, nu vrea să mănînce singură.
Generaţia curajoasă a României
Cînd Mădălina Oprişan avea 13 ani, mama ei a plecat din ţară să muncească drept femeie de serviciu în Israel. În cei 13 ani care au trecut de atunci, s-au văzut doar de patru ori. Mădălina şi sora ei mai mică, Ioana, au locuit pe la diverse mătuşi din Bacău, oraşul lor natal.
Cu ochii-n 3,14
● Dacă v-aţi dorit vreodată un şemineu în casă, acum această fantezie e la îndemînă. Deschideţi televizorul, butonaţi pînă la postul care se numeşte Fireplace. Trebuie să aveţi abonament la UPC, căci aceasta e compania de cablu care transmite postul 24 de ore din 24. Poţi să stai aşa, ca prostul, să te uiţi la focul care arde. Iar pentru o experienţă cît mai reală, pe fundal se aude şi trosnetul lemnelor arzînd în sobă. (A. M. S.)
● Cică Guvernul va iniţia programul „A doua casă“. Foarte bine. L
Întrebări pentru mai tîrziu
Mă gîndesc, însă, dacă, luată la întrebări de un copil sau un adolescent, despre ultimele evenimente din viaţa noastră de adulţi, aş şti cum să îmi formulez răspunsurile, astfel încît, în încercarea de a transforma prejudecăţile în informaţii şi descrieri corecte de conjuncturi, binele şi răul să aibă, totuşi, contururi clare.
O lume ca-n St. Vincent
Vincent, personajul interpretat cu farmecul dintotdeauna de Bill Murray, pare un bătrîn nu doar morocănos, ci şi depravat şi lipsit de o minimă compasiune. Întîlnirea cu Oliver, băiatul vecinei sale, căruia ajunge, printr-un bizar concurs de împrejurări, să-i fie babysitter, scoate la lumină o altă faţă a personajului.
Luna dietelor
Am mestecat, am sleorpăit şi am ronţăit în aşa fel că, de deasupra noastră, din spaţiu, de auzea în noaptea cosmică un fojgăit ca dintr-o colonie de termite. Am dat drumul la curele şi am trecut prin Crăciun, Anul Nou, Bobotează şi sfinţii de început de an, ca să ne trezim cu toţii graşi şi deprimaţi.
Despre limitele libertăţii de exprimare
Nicăieri în lume nu poţi să spui ce te taie capul. Dar limitele sînt date de legea civilă şi penală, nu de legea bunului-simţ – vorba unei doamne senator. Dacă tot ce se publică ar fi de bun-simţ, n-ar mai fi nevoie de legi care să îngrădească dreptul la libera exprimare.
Oamenii cu care călătoreşti
Îmi zicea un amic că abia în călătorie vezi adevărata faţă a cuiva, iar pe net citeam un articol amuzant, în care se spunea că nu trebuie să te căsătoreşti cu cineva înainte de a călători împreună. Refuz să cred asta.
Caricaturile Profetului şi libertatea de exprimare
Ideea de a fixa limite legale umorului, după asasinatele din redacţia Charlie Hebdo, e greşită şi neconformă cu legislaţia democratică. Caricaturile respective pot fi considerate excesive sau jignitoare, de mulţi, însă libertatea de exprimare include, în ea însăşi, propriul exces şi nu are cum fi altfel.
La Mc, în ultima zi a anului
Pe 31 decembrie, pe la ora 6 seara, cînd începuse deja să se întunece şi primele pocnitori ale Anului Nou răsunau pe străzi, băgînd în sperieţi bieţii cîini vagabonzi, am ieşit să mai cumpăr nişte vin şi apă minerală pentru Revelion.
Bucătăria românească mai are de stat la copt
Varză acră, ceapă albă, bulion, multă carne, puţin orez, costiţă afumată: sarmale. La final, smîntîna albă şi grea şi mămăligă aburindă, în toată splendoarea şi moleşeala ei galbenă. Se poate masă „românească“ fără sărmăluţe? Ce e mai „românesc“ într-un meniu, decît sarmalele?
Cu ochii-n 3,14
● Un titlu de ştire pe site-ul Naşul.tv: „Declaraţie incendiară a unui fost şef al Armatei Române: Populaţia României este atacată cu arme psihotronice din interiorul ţării, iar în marile pieţe din Bucureşti sînt amplasate dispozitive anti-răscoală.“ Curat SF! (A. P.)
● Primăria comunei Jilava afişează de-a lungul şoselei DN5, cu un bizar elan electoral, sloganul „Jilava, mai aproape de tine!“. Mie, unuia, îmi sună uşor ameninţător. (M. P.)
Diavolul vorbeşte engleza – îngerii ştiu ruseşte
Aud în jur, tot mai des, discuţii despre cît de sinistră e America şi despre „cît de proşti sînt americanii“. O vreme, lucrurile astea pot fi de înţeles. Orice ideal suferă, la un moment dat, de o îmbătrînire care îl degradează şi îl prăbuşeşte în derizoriu.
Grotowski şi apostolii
Ce ar fi fost Iisus fără apostoli? Erou cu posteritate moderată, dispersată, controversată. Ei i-au asigurat şi persistenţa legendei şi difuzarea gîndirii. Ce ar fi fost Iisus fără apostoli?... Ce ar fi fost Grotowski fără apostoli?
Despre îngheţ şi frig
Poporul auto vede altfel raportul dintre frig şi îngheţ. Frigul nu vine din natură sau de la Dumnezeu, pentru conducătorii auto cu mai mult de trei cruci la parbriz, ci de la ANM şi buletinele de ştiri. Este clar că Dumnezeele cu Breton şi fustă scurtă, Busu umeraş de haine caraghioase dau cifra exactă a temperaturilor relative şi a stărilor de spirit auto pentru mulţi dintre participanţii la trafic.
O lege care legitimează arbitrariul
Dispreţul domnului prim-ministru pentru educaţie, pentru instituţiile de învăţămînt şi pentru titlurile academice continuă să se manifeste nestingherit: pentru a scăpa basma curată cu un titlu de doctor obţinut prin plagiat, nu a ezitat să transforme Guvernul şi legea, comisiile de etică şi învăţămîntul superior într-o anexă gospodărească a propriei moşii, pe care o foloseşte după bunul plac.
Chilimurile vieţilor noastre
În arheologia locuinţelor pe care D. le-a cunoscut, primul strat descoperit din săpăturile memoriei a fost o corniţă ţesută, a unui cerb de pe una din carpetele lui mamaie. Carpeta acoperea un perete întreg şi înfăţişa un cerb sobru, care stătea cu cele patru copite în apă şi se uita fix în ochii privitorului.
Melancolia de după
Cred că de la Irina Nicolau am aflat, pentru prima dată, că timpul sărbătorilor e complet altul decît cel al vieţii de toate zilele. Pe lîngă valenţele lui sacre, are, după cum poate constata oricine, alt ritm, unul dacă nu neapărat mai leneş, măcar mai fluid.
Regulile şi respectarea lor
M-am aflat, pentru cîteva zile, în Germania, într-un oraş în care posesorii de biciclete sînt obligaţi să facă dovada efectuării verificării tehnice anuale, pentru a avea dreptul să le folosească. Pînă aici, reflexele de trăitor în spaţiul românesc pot să producă doar ridicarea sprîncenelor şi, desigur, un zîmbet neîncrezător.
Detalii (la sfert... de secol)
Astă-vară, pe cînd mă întorceam dintr-o scurtă vacanţă la mare, lăfăit pe bancheta din vagonul aproape gol al trenului care mă ducea spre casă, în fereastra însorită pe care priveam absent, după mai multe peisaje largi şi profunde, a apărut brusc o mică pădure alergînd înapoi, dar atît de aproape, încît aş fi putut atinge cu mîna acel „Şi dacă ramuri bat în geam...“, trezit deodată la viaţă de prin cotloanele memoriei.
PRO vs Antena în 2015 – dedesubturile
Dacă 2014 a fost anul în care Antena 1 a atacat, fără succes, poziţia unui PRO TV pus pe redus costuri, în 2015, formatele internaţionale nu neapărat de prima mînă, dar împînzite de vedete, se înmulţesc. Lipsa producţiilor autohtone duce la un fel de globalizare pauperă.
Pipiţe pe Facebook şi în viaţa reală
Pe pagina ei de Facebook, C. afirmă că este „instructor auto personal“. O profesie liberală. Putea să fie la fel de bine şi antrenoare „personală“ de fitness, maseuză, stilistă, dansatoare la bară. Sau damă de companie. Alte profesii liberale.
Trei zile la Sofia – la Tîrgul Internaţional de Carte
Pe la mijlocul anilor ’80 – cei mai dezolanţi ani ai comunismului românesc –, tatăl meu pleca într-o excursie de trei zile, „cu întreprinderea“, la Sofia. Era prima lui ieşire din ţară, pentru care depusese o cerere şi primise o aprobare. Cînd m-a întrebat ce să-mi aducă „din străinătate“, eu i-am răspuns că vreau o păpuşă Barbie.
Luptînd pentru drepturile lor
Femeile din Balcani luptă împotriva discriminării şi pentru apărarea dreptului legal la moştenire. Soţul, Nexhat, şi cei patru copii au fost omorîţi de poliţiştii sîrbi sub ochii lui Shyrete Berisha, în timpul conflictului din Kosovo. Cel mai mic dintre copii nu avea nici 2 ani, iar cel mai mare mai avea două luni pînă să împlinească 16 ani.
Cu ochii-n 3,14
● În timpul unei slujbe la Vatican, o femeie a dat buzna, alergînd încoace şi-ncolo dezbrăcată, cu mesajul „Dumnezeu e femeie“ înscris pe pielea goală. Dacă Dumnezeu e femeie, atunci chiar n-are nici o scuză pentru cum au mers treburile în ultimele cîteva secole. (M. C.)
● Mario Cuomo, fost guvernator al statului New York şi membru influent al Partidului Democrat, a murit pe 1 ianuarie 2015, la vîrsta de 82 de ani. Întrebat acum cîţiva ani ce epitaf şi-ar alege, Cuomo a răspuns: „A încerc
Best of 2014 - Interviuri
Dilema veche de săptămîna aceasta vă propune o retrospectivă a celor mai bune interviuri pe care le-a publicat în anul 2014. Puteţi citi, printre altele, interviuri cu Mircea Cărtărescu, Livius Ciocârlie, David Lodge şi Andrew Solomon.
Despre Catedrală, de Crăciun
Un fost consilier al guvernului suedez veştejeşte planurile de construire în România a Catedralei Mîntuirii Neamului, îndemnînd UE să ia atitudine împotriva acestei construcţii faraonice. Ştirea a fost difuzată şi în media naţională, cu precădere online.
„Domnule, sîntem şi noi un popor!“
După aflarea rezultatului final al alegerilor prezidenţiale de la noi, un prieten mi-a trimis un SMS cu textul din titlu. I-am răspuns: „Abia de azi încolo o să vedem dacă sîntem.“ Mi-a scris din nou, la scurt timp, certîndu-mă un pic pentru „lipsa de entuziasm“. Am încercat să-i răspund, dar cum să explici aşa ceva într-un SMS?
Emag este întotdeauna complicat
A fost o noapte în care am visat un laptop. Şi cum dacă visezi poţi să pui mîna şi să şi comanzi laptop, am completat formularul şi am comandat laptopul. De la emag, nu? Şi a fost o noapte nedormită bine. Se întîmplă, nu? Şi din cuplarea stelelor, scîrţîitul insomniei şi nedormire a apărut răsgîndirea. M-am răsgîndit.
Operetta este fiica lui Erik, Fantoma de la Operă
Am făcut un tur rapid al jocurilor pentru copii, care pot fi accesate pe Internet. Şi m-am minunat. După scurt timp, perplexitatea s-a transformat în depresie: imaginaţia IT-iştilor în materie de personaje, acţiuni, decoruri, toate spre distracţia copiilor, este – cel puţin pentru adulţi – letală.
În 2015 o să...
Dragi doamne şi domni. Am lenevit peste măsură şi am pierdut timp preţios. Am mîncat prostii – KFC, Mec şi şaorme cu de toate, la ore imposibile, m-am îmbuibat şi m-am îngrăşat. Am băut şi am pierdut nopţile. Nu m-am înscris la nici o sală de sport şi nici nu m-am apucat să învăţ germană.
Puţin de la Revoluţie (II)
În ciuda prudenţei mele dintotdeauna, în seara de 21 decembrie am ţinut neapărat să ajung în Piaţa Universităţii. Am pornit-o pe Carol (pe atunci Republicii), printre pîlcuri de oameni de care îmi amintesc, ca prin ceaţă, că mergeau tot într-acolo.
Evenimentele media ale lui 2014 şi pronosticurile pe 2015
Mişcările semnificative de pe piaţa media românească au fost, în anul care a trecut, legate în cea mai mare parte de politic. O piaţă de publicitate care stagnează la volume mici (sub 300 de milioane de euro, în total) şi alegerile prezidenţiale au fost principalii factori care au influenţat evoluţiile.
Revelioane ratate
De ceva vreme, această sărbătorire, festivă sau nu, „a trecerii dintre ani“, a ajuns să mă obsedeze într-un mod neplăcut. De fapt, cred că e de vină întreaga perioadă a sărbătorilor de iarnă, mult prea comerciale, superficiale şi pe alocuri kitsch, căci cuvîntul care face legea e mereu acelaşi – consum.
Greenaccord 2014: Hrănind lumea (1)
Primul meu gînd încă înainte de a participa la forum a fost că Italia este un loc bine ales pentru a dezbate subiecte legate de agricultură. Şi asta nu numai pentru că la Roma se află Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite EFSA, cît mai ales pentru aprecierea unanimă a bucătăriei italiene.
Macedonenii pleacă în sud, pentru a lucra la negru în turism
În fiecare vară, mica insulă Skiathos din Marea Egee se umple de turiştii atraşi de zecile de plaje, peisajul plin de verdeaţă şi străzile pitoreşti, cu case albe şi obloane vopsite în albastru. Este cadrul în care s-a filmat Mamma Mia!, muzicalul hollywoodian.
Cu ochii-n 3,14
● Am întîlnit un şofer de taxi care, în trafic, se adresa fiecărei maşini ce trecea pe lîngă el (şi-l enerva) folosind un apelativ pornind de la numărul acesteia. De pildă: „Ce faci, măi XDO-ule, vorbeşti şi nu te uiţi?“; „Hai, măi, VPC-ule, treci odată!“. Maşinile tind să devină un soi de entităţi... (I. P.)
● După ce au turnat asfalt într-un cartier din Cîmpina, muncitorii au plecat fără să semnalizeze zona. Între timp, locuitorii au venit, au parcat, iar dimineaţa şi-au găsit roţile maşinilor
Primii cincizeci de ani dintr-o nouă Galaxie a Soarelui
Iată o carte despre o trupă de teatru universitar care, în pragul anilor ’60, şi-a propus să reinventeze teatrul şi care, de vreo 50 de ani încoace, a devenit una dintre referinţele mitice ale teatrului european contemporan. Béatrice Picon Vallin semnează aici o monografie completă, o privire istorică despre un trecut artistic.
„Tineretul“, victima noastră dragă
E sfîrşit de an, ar trebui să vorbim despre lucruri frumoase, să trăim din plin „magia sărbătorilor“, sau, dimpotrivă, s-o ironizăm. Chiar dacă facem bancuri pe seama „spiritului Crăciunului“, e doar un alt fel contemporan de a trăi această sărbătoare.
Săptămîna Nobel – cîteva impresii la cald
Săptămîna Nobel începe în 6 decembrie, cînd are loc prima dintre conferinţele de presă ale laureaţilor, şi anume cea a laureatului Premiului Nobel pentru literatură, găzduită de Academia Suedeză. Anul acesta, laureatul a fost scriitorul francez Patrick Modiano, un favorit al Comitetului Nobel.
Carrefour adventure continuă
Vă lăsasem săptămîna trecută cu impresia ca am fost înfrînt de sistem. Şi vreau să vă spun că aveţi dreptate. Am fost înfrînt. După ce am primit şapte cutii de lapte, ca să le consum în trei zile, data de expirare fiind foarte aproape de cea de livrare, Carrefour online a fost asaltat de telefonul meu, de supărarea mea.
O falsă spovedanie
Ca să fie un gest autentic, dl Ponta ar trebui să îşi ceară scuze, odată cu înaintarea demisiei, tuturor celor pe care i-a îngenuncheat în lupta de a-şi apăra titlul: profesori, universităţi, justiţie, elevi, studenţi etc. Altfel, totul nu e decît un joc de glezne şmecheresc, menit să înduioşeze suflete de partid.
Lumea scrisă
M-am apucat să scriu, la un moment dat, un text şi ceva mi s-a părut imediat în neregulă, de la primele cuvinte ieşite din tastatură. Ceva era total nefamiliar şi străin ochiului meu. Mi-am dat seama că începusem să scriu cu nişte fonturi pe care nu le mai folosisem niciodată pînă acum.
Puţin de la Revoluţie
Pe 21 decembrie 1989, dădeam examen la estetică. În Universitate, undeva sus. Învăţasem ca niciodată pentru examenul ăsta: pentru că era una dintre materiile mele preferate; şi pentru că, după o perioadă în care mă cam ocupasem de alte lucruri, luasem hotărîrea să replonjez în studiu profund...