Hibrizii Phablet şi consumul de media

Publicat în Dilema Veche nr. 571 din 22-28 ianuarie 2015
The Economist – bastionul capitalismului bun jpeg

Telefoanele inteligente de dimensiuni mari – aşa-numitele phablets – tind să scoată din circulaţie tabletele. Deşi pare a fi vorba de o ştire pentru site-urile de gadget-uri, această schimbare va influenţa în moduri multiple consumul de media şi informaţie.

Ce este un phablet, de fapt? Un hibrid între telefon (phone) şi tabletă (tablet), de unde şi numele, cu dimensiuni intermediare ale ecranului – 4,3 şi 6,9 inchi, după Wikipedia (13-18 centimetri, cu aproximaţie). Marii producători de mobile testează această categorie încă de prin 2007, dar lansările de astfel de dispozitive au început să se înmulţească după 2011. Adică la un an şi mai bine după ce Apple şi Steve Jobs a lansat revoluţionarul iPad, cel care a creat o piaţă diferită de dispozitive, intermediară între telefon inteligent şi laptop.

Ca să înţelegem cum schimbă telefoanele de tip phablet piaţa de conţinut, trebuie să ne întoarcem un pic la iPad. Dispozitivul lui Jobs, cu diagonala de 10 inchi (cam 25 de centimetri), a însemnat o explozie a designului atractiv. Fără a intra în detalii, e de menţionat că autorii de aplicaţii, dar şi editorii de presă au putut folosi, dintr-odată, fonturi (litere) mult mai diverse decît în Firefox sau Internet Explorer, animaţie, un tip de organizare mai subtilă a paginii, care ţine seama de distanţa dintre rînduri, alinieri şi alte detalii care constituie caracteristicile designului bun. iPad-ul (şi echivalentele lui ulterioare cu Android) a însemnat, dintr-odată, un fel de „revistă mişcătoare“, de o calitate excepţională, colorată şi inovatoare. Sau, mai degrabă, un număr cvasiinfinit de asemenea reviste, limitat doar de spaţiul disponibil pe tabletă şi banii cheltuiţi pentru aplicaţiile-revistă sau, ulterior, publicaţiile din aşa-numitul Newsstand lansat de Apple.

Părea că viitorul sună bine pentru făcătorii de presă, fiindcă aplicaţiile şi publicaţiile disponibile pe tabletă puteau fi achiziţionate comod, din (aproape) toată lumea, contra unor sume de ordinul cîtorva euro. La asta se adăugau şi posibilităţile luxuriante legate de reclamă.

Totuşi, dintr-un motiv sau altul, la cîteva luni după lansarea iPad 1, încă din 2010, s-a dovedit că „tirajele vîndute“ (numărul de abonamente sau numere punctuale) achiziţionate pe tabletă nu corespund exploziei de creativitate şi investiţiilor industriei. În toamna lui 2013, AdWeek publica un articol în care spunea că numărul de cititori de tabletă ai publicaţiilor este de 3,3% din total sau, altfel spus, numai 6% dintre utilizatori citesc publicaţii pe acest mediu.

Publisherii de media s-au văzut astfel rămaşi fără o bucată mare de viitor. E drept, media se consumă în continuare şi pe tablete, şi pe smartphones. Brandurile serioase de conţinut au o versiune de iPad şi o alta de iPhone. Versiunea de telefon este, în linii mari, organizată ca o listă de titluri, în mod cu totul diferit faţă de cea de tabletă, care seamănă cu o pagină tipărită, în care, eventual, încap mai multe articole sau un articol cu elemente secundare (imagine, video, casete de text). Aici intră în joc ideea de phablet, fiindcă un recent studiu al International Data Corporation consemnează creşteri procentuale ale acestei categorii, în totalul telefoanelor inteligente, în timp ce vînzările de tablete se plafonează (techrepublic.com/ article/are-phablets-cannibalizing-tablet-sales-among-business-users).

Zilele trecute, am primit în teste de la Quickmobile dispozitivele de top de la Apple şi Samsung, principalii doi fabricanţi. iPhone 6 plus şi Samsung Galaxy Note 4 au diagonale de 5,5 şi 5,7 inchi şi o rezoluţie superbă de ecran, un pic mai bună în cazul Note 4. Comparativ cu designul arhetipal al iPhone (3,5 inchi, vreo 9 centimetri), ecranul e mult mai ofertant, în sensul că în el „încap“ pur şi simplu mult mai multe lucruri. Altfel zis, organizarea gen „listă de ştiri“, tipică pentru simplul smartphone, nu e destul, dar designul casetat, din mai multe elemente, de pe tabletă, e prea mult. Majoritatea aplicaţiilor de conţinut, bine proiectate pentru ecranul clasic, mai mic, de smartphone, arată sărăcăcios pe un ecran mai mare de 5 inchi.

Încă o dată, diferenţa nu e suficientă pentru o reorganizare a ecranului în stil tabletă. Consumul de media pe smartphone clasic şi phablet înseamnă, în linii mari, „lista de titluri“, galerii foto şi clipuri video care se deschid pe întregul ecran. Primul principiu de organizare e dominant şi duce cu gîndul la ceva mai apropiat de ştiri decît de poveşti jurnalistice elaborate, extinse, cu elemente de conţinut secundare. Cu alte cuvinte, stagnarea şi relativul insucces al publicaţiilor de tabletă înseamnă o orientare către consumul rapid de media, care media aduce mai degrabă a ştiri decît a reportaje, materiale elaborate şi altele, oricare-ar fi discuţiile despre online ca mediu propice pentru media longform, extinsă. Dar ce aduce nou categoria phablet?

La dimensiunile şi rezoluţiile de ecran amintite, fotografiile şi clipurile video arată superb. Predilecţia pentru costisitorii (dar numai deocamdată) hibrizi deschide posibilităţi noi în aceste domenii. În privinţa „listei de titluri“ despre care vorbeam, aceasta ar putea fi asezonată cu un număr finit şi relevant de butoane şi elemente grafice (poză, infografic), pentru ecranele de phablet.

Contează toate aceste subtilităţi? Da, în primul rînd pentru că truismul lui McLuhan, „mediul e mesajul“, se aplică şi dacă vorbim de dimensiuni de ecran. Dar şi pentru că numărul consumatorilor de conţinut pe mobil şi tabletă creşte. În 2014, pe comanescu.ro, am avut cam 22% din vizite pe platforme mobile. Cu doi ani înainte, totalul utilizatorilor de acest tip era de aproximativ 6%. Iar în 2010, anul în care Apple declanşa nebunia tabletelor, utilizatorii mei de mobil erau doar 0,8%.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.
E cool să postești jpeg
Discursul populist (sau cine mănîncă poporul?)
Prin compătimire, le este indus oamenilor un sentiment de victimizare care, mai apoi, este zgîndărit, pînă la transmutarea acestuia în furie.
Despre viața filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre viața filosofului. Un scenariu inactual
În cazul filosofilor, atenția cu care le este citită și judecată biografia este mai mare decît în cazul scriitorilor sau pictorilor.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Roua învierii
Din prospețimea naturală a dimineții, roua trece în registrul auroral al vieții spirituale, care are nevoie de speranța eficace a începuturilor și a reînnoirii.
Zizi și neantul jpeg
Educație religioasă
În copilărie nu știam ce se serbează de Paști. Știam că se vopsesc ouă roșii și chiar, mai tîrziu, că vine Iepurașul.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Au apărut: artist multimedia, barista și expert în prăjirea cafelei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.