Caricaturile Profetului şi libertatea de exprimare

Publicat în Dilema Veche nr. 570 din 15-21 ianuarie 2015
The Economist – bastionul capitalismului bun jpeg

Ideea de a fixa limite legale umorului, după asasinatele din redacţia Charlie Hebdo, e greşită şi neconformă cu legislaţia democratică. Caricaturile respective pot fi considerate excesive sau jignitoare, de mulţi, însă libertatea de exprimare include, în ea însăşi, propriul exces şi nu are cum fi altfel.

În mod curios, ideea de a interzice ceea ce poate fi o lipsită de haz bătaie de joc de credinţele cuiva a fost susţinută şi de voci ale stîngii, în numele corectitudinii politice, şi de voci ale dreptei religioase (prin analogie cu deriziunea cu care Charlie Hebdo tratează, de exemplu, şi Vaticanul). Argumentele au fost diferite, mergînd pînă la imbecilităţi de genul „atentatele sînt pedeapsa lui Dumnezeu (cel ortodox) pentru luarea numelui lui în deşert“ (de ce tocmai la Paris? de ce legat de caricaturi ale lui Mahomed…?). Dar, desigur, legitimarea asasinatului prin astfel de idei este marginală şi o menţionăm numai fiindcă indică un anumit Zeitgeist în care, din păcate, am ajuns să ne situăm de cîţiva ani. Problema care se poate pune, mai raţional, e dacă nu cumva excesele satirice nu trebuie limitate paşnic, mai ales atunci cînd jignesc sensibilitatea sau ideile religioase ale unui grup important.

Aici, sînt de luat în considerare două aspecte, legile existente şi felul cum funcţionează libera exprimare în democraţie. În privinţa legilor, tratate ca Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului menţionează o serie de restricţii ale dreptului la libera exprimare. Declaraţia este explicitată prin ceva numit Pactul Internaţional cu Privire la Drepturile Civile şi Politice, intrat în vigoare la ONU în 1976. Conform Pactului, limitările pot fi doar de două tipuri, referitoare la drepturile sau reputaţia altora sau, pe de altă parte, siguranţa naţională, sănătatea sau morala publică. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, intrată în vigoare în 1953, reformulează uşor diferit acest gen de limitare, pentru a adăuga „imparţialitatea puterii judecătoreşti“ pe lista de posibile restricţii.

Aşa cum se poate vedea din conspectul de mai sus, limitările au în subtext ideea de stat/naţiune şi interesul public care decurge din aceasta, şi nu interesul unor grupuri, fie ele religioase sau de altă natură. Logic, ele tind să fie exhaustive, adică să constituie o listă generală, dar completă a cazurilor cînd dreptul la liberă exprimare poate fi – dar nu e musai să fie – restricţionat. O anume sensibilitate pe care o au adepţii unei religii nu are un caracter naţional sau statal, deci nu poate constitui obiectul limitărilor. Sau, cum s-a tot spus, în democraţie, blasfemia e admisă.

Este însă un exces de acest gen şi dezirabil, dacă tot e admis? Într-un sens, nu, într-un altul, da. A blasfemia de dragul blasfemiei nu e nici o scofală. E un gen de cruzime, de victorie facilă şi de prost gust. Totuşi, un enunţ legal care să constituie un numitor comun în privinţa excesului este imposibil de elaborat, şi nu numai referitor la sensibilităţi religioase divergente. Acesta e motivul pentru care blasfemia şi altele asemănătoare nu sînt interzise.

Dar de ce ar fi de dorit, în alt sens, satira excesivă? Cu cîteva luni înainte de atentatele de la Charlie Hebdo, opiniile foarte apăsat critice la adresa islamului ale lui Bill Maher, cel care face Real Time pe HBO SUA, au stîrnit vîlvă. Maher a fost şi el criticat de diferite voci, dar cel care i-a luat apărarea a fost Michael Moore. Moore, celebru prin Fahrenheit 9/11, o meditaţie conspiraţionistă, dar sclipitoare referitoare la dezinformare, a explicat: „Comedia (în sensul de satiră – n.n.) este şi ar trebui să fie o afacere riscantă. Comicii (…) care duc comedia la limită – şi depăşesc această limită din cînd în cînd – sînt cei către care sîntem atraşi. Ca să îi încurajăm, trebuie să nu îi condamnăm prea tare atunci cînd o fac. (…) Oamenii de felul lui Bill Maher, care îşi asumă riscul de a fi bufonul regelui – spunînd lucrurile pe care ceilalţi dintre noi le gîndim, sau ne-am dori să le gîndim, dar ne e teamă să le exprimăm – trebuie susţinuţi, nu reduşi la tăcere.“

E greu să ne imaginăm că echivalentul contemporan a ceea ce se numeşte în istoria literaturii pamfletar – fie el caricaturist la Charlie, fie Bill Maher de la HBO sau Jon Stewart de la Comedy Central – ar putea avea un soi de ceas intern care să prevină oricînd şi oricum excesul, evitînd permanent să jignească tot felul de sensibilităţi. În diferite epoci din istorie, libertatea de expresie nu a fost niciodată exact atîta cît trebuie, ci ori prea multă, ori prea puţină. Shimon Perez a exprimat admirabil acest paradox într-un alt mod: „Televiziunea face dictatura imposibilă şi democraţia insuportabilă.“

Dacă exercitarea unui discernămînt personal, editorial, este de dorit într-o problemă ca a caricaturilor Profetului, restricţiile legale sau administrative sînt de neconceput. E drept că libertatea de exprimare conţine în sine excesul, dar la numai 25 de ani de la vremurile cînd nu aveam aşa ceva, ştim cît de importantă este.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.