Macedonenii pleacă în sud, pentru a lucra la negru în turism

Marija MITEVSKA
Publicat în Dilema Veche nr. 568 din 31 decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015
Macedonenii pleacă în sud, pentru a lucra la negru în turism jpeg

Slujbele de vară căutate pe vremuri de studenţi au devenit un mod de a-ţi cîştiga existenţa.

Pentru a cincea vară consecutiv, mica insulă grecească Skiathos a devenit cea de-a doua casă a lui Aleksandar. Pentru mulţi tineri este o destinaţie de vis. Soarele străluceşte cu putere şi petrecerile nu se sfîrşesc niciodată. Oamenii zîmbesc mereu şi nici o problemă nu pare a fi gravă. Dar Aleksandar nu a venit să se bucure de frumuseţea insulei. A venit să facă bani de pe urma ei. Are o „slujbă de vară“ la o companie care închiriază maşini, şi astfel îşi întreţine un an întreg soţia şi copilul de nici doi ani. Nu-i vede însă luni de-a rîndul şi ăsta e preţul pe care trebuie să-l plătească. „Este groaznic să fii departe de familie, în special departe de fiica mea care creşte fără tatăl ei“, spune el cu tristeţe, în faţa biroului de închiriat maşini, pe o stradă îngustă din principalul oraş al insulei, care se numeşte tot Skiathos. Aleksandar, 30 de ani, este unul dintre numeroşii macedoneni care îşi părăsesc ţara pentru a lucra la negru în turism, în Grecia, din mai pînă în octombrie. (Pentru că munceşte ilegal, în acest articol identitatea îi este protejată de un pseudonim, ca şi în cazul celorlalţi macedoneni, menţionaţi doar cu prenumele.)

Aceste slujbe erau pentru studenţi sau tineri care voiau să se distreze la mare, dar să şi cîştige ceva bani. În prezent, alţii se duc în număr mare spre sud, ca să muncească în timpul verii.

Datele statistice oficiale din Macedonia ne explică de ce. Rata şomajului este una din cele mai ridicate din Europa, atingînd aproape 28%. Salariul mediu net este în jur de 340 de euro pe lună. Aproximativ 270.000 de oameni, aproape jumătate din cei care primesc salariu, cîştigă mai puţin de 200 de euro pe lună.

Magnet pentru turişti şi muncitori

Macedonenii reprezintă doar o parte din forţa de muncă străină care susţine industria turismului în Grecia, un sector care a rămas profitabil în mijlocul profundei crize economice care a lovit ţara.

În fiecare vară, mica insulă Skiathos din Marea Egee se umple de turiştii atraşi de zecile de plaje, peisajul plin de verdeaţă şi străzile pitoreşti, cu case albe şi obloane vopsite în albastru. Este cadrul în care s-a filmat Mamma Mia!, muzicalul hollywoodian.

Doar în vara anului trecut, peste 119.000 de turişti au ajuns în Skiathos cu avionul; lor li s-au alăturat nenumăraţi vizitatori care au ajuns acolo cu feribotul. Pe o insulă cu doar 6000 de locuitori este mare nevoie de forţă de muncă suplimentară, în sezonul turistic.

Aleksandar lucrează la aceeaşi firmă de închiriat maşini de cînd a venit prima dată în Skiathos. Petrece între 10 şi 12 ore pe zi la muncă, fără nici o zi liberă, în perioada de vîrf a sezonului, între iunie şi august. Cîştigă 800 de euro pe lună, din care trebuie să-şi plătească cheltuielile de întreţinere, inclusiv cazarea. Cîştigul lui depăşeşte salariul minim oficial din Grecia, de 683 de euro, pentru 40 de ore de muncă pe săptămînă. Aleksandar lucrează aproape de două ori mai mult. Dar aici cîştigă mult mai mult decît ar cîştiga acasă. „În Macedonia, pot doar să visez la atîţia bani“, spune Aleksandar. La Skopje, nu a reuşit să găsească de lucru decît o singură dată în ultimii ani, într-o companie mică, unde a cîştigat doar 170 de euro.

Igor, 32 de ani, este un alt macedonean care lucrează la o firmă de închiriat maşini în Skiathos. Munceşte ilegal pe insulă pentru al şaptelea an consecutiv.

Relaţiile proaste dintre Atena şi Skopje – pornind de la vechea dispută asupra folosirii numelui Macedonia – sînt de vină pentru statutul lor ilegal, cred Igor şi Aleksandar, la fel ca mulţi alţi macedoneni care lucrează în industria turistică a Greciei. Ei cred că angajatorii nu le-ar putea obţine permis de lucru, pentru că statul grec îi discriminează pe macedoneni. „Nu e corect“, spune Igor supărat, la o discuţie cu prietenii, după muncă. Totuşi, experţii greci în probleme de muncă nu cred că macedonenii reprezintă un caz special, cînd vine vorba de statutul de angajaţi.

Macedonenii lucrează ilegal în turism pentru că, spun experţii, pentru cineva din afara Uniunii Europene, obţinerea unui permis de muncă reprezintă un proces lung şi complicat, pe care, în general, angajatorii nu sînt dispuşi să-l parcurgă. Dar nu e greu să vezi de ce muncitorii macedoneni cred că sînt discriminaţi.

Tensiuni vechi

Grecia şi Macedonia sînt în conflict încă de cînd cea din urmă a votat desprinderea de Iugoslavia, în 1991. Pentru că o regiune din nordul Greciei poartă numele de Macedonia, Atena susţine că folosirea aceluiaşi nume, de către ţara vecină, implică pretenţii asupra teritoriului său. Grecii sînt furioşi şi pentru că Skopje revendică şi figuri istorice precum Filip al Macedoniei sau Alexandru cel Mare, considerate parte a culturii greceşti.

Disputa a atins punctul culminant în 2008, cînd Grecia a blocat efectiv aderarea Macedoniei la NATO. Grecia mai susţine că Macedonia nu poate intra în UE pînă nu se soluţionează această dispută.

Macedonenii care călătoresc în Grecia suferă consecinţele acestui conflict. La frontieră, poliţiştii greci le scanează paşapoartele, dar nu le ştampilează, pentru că documentele nu sînt recunoscute oficial de Atena. În schimb, poliţia ştampilează un formular cu datele personale ale deţinătorului paşaportului.

Macedonenii obişnuiţi constată în mod direct cît de sensibili sînt grecii, cînd vine vorba de Macedonia şi limba macedoneană. „Nu avem voie să vorbim în limba noastră în faţa şefului şi ni s-a indicat să spunem că sîntem de la Skopje, şi nu din Macedonia“, mărturiseşte Elena, 24 de ani, din orăşelul macedonean Brod, amintindu-şi de prima ei zi de muncă într-o discotecă de pe insula Mykonos. „Şeful ne-a auzit odată vorbind în macedoneană. A fost foarte furios şi a început să strige la noi. De atunci sîntem atenţi“, ne explică ea, într-o cafenea de pe insulă, într-o zi de iunie.

Dar Asociaţia Întreprinzătorilor Greci din Turism (SETE) afirmă că macedonenii au acelaşi statut legal ca şi ceilalţi muncitori din afara Uniunii Europene. Iar experţii susţin că nu au remarcat faptul că tensiunile ample dintre Atena şi Skopje reprezintă motivul pentru care macedonenii lucrează ilegal în sectorul turistic.

„Cei mai mulţi străini lucrează ilegal în Grecia... pentru că e greu să obţii un permis de muncă“, spune Costas Papadimitriou, profesor de drept asociat la Universitatea din Atena. Papadimitriou adaugă că, potrivit sistemului oficial, un angajator trebuie să invite un muncitor, în mod oficial, pentru a ocupa un loc de muncă şi să completeze o cerere pentru obţinerea unui permis de lucru de la Ministerul de Interne – un proces care poate dura luni de zile. „Mulţi angajatori nu fac acest lucru... pentru că este complicat. Aşa că preferă să-i angajeze ilegal pe cei din afara UE“, declară el.

Zoran Kocovski, proprietarul agenţiei macedonene Kouzon, care recrutează muncitori pentru slujbe temporare în străinătate, spune că înainte era relativ uşor pentru macedoneni să lucreze legal în Grecia. Dar după începerea crizei economice în 2010, autorităţile au complicat procedura de obţinere a permiselor de muncă, încurajîndu-i pe greci să ocupe locurile de muncă rezervate înainte străinilor. Kokovski consideră că cele două guverne ar putea ajunge la o înţelegere care să ducă la legalizarea muncii macedonenilor în Grecia, chiar şi fără rezolvarea diferendului dintre cele două ţări. „Dincolo de disputa legată de nume, autorităţile macedonene ar putea semna un tratat bilateral cu Grecia, referitor la migraţia forţei de muncă“, afirmă el.

Paşaportul bulgăresc este un mare avantaj

În absenţa unui astfel de acord, macedonenii îşi privesc cu invidie compatrioţii care au obţinut un paşaport al Uniunii Europene.

Darko din Skopje, 41 de ani, recepţioner la un hotel de cinci stele, a lucrat la negru în Skiathos, timp de trei ani. Dar lucrurile s-au schimbat după ce a obţinut un paşaport bulgăresc.

În ultimii ani, macedonenii au putut obţine paşapoarte bulgăreşti relativ uşor, invocînd o ascendenţă bulgară. Dar mulţi socotesc că este o soluţie nepatriotică, chiar dacă le aduce cetăţenia UE.

În prezent, timp de cinci luni, în fiecare an, cît lucrează în Skiathos, Darko beneficiază de tot – casă, asigurări sociale şi de sănătate, o leafă mai mare decît cea a muncitorilor sezonieri care au paşaport macedonean. Lucrează opt ore pe zi şi cîştigă 1400 de euro pe lună.

„Îmi pare rău pentru macedonenii care lucrează în Grecia şi nu se pot bucura de drepturi“, spune Darko. Ca muncitor dintr-o ţară a Uniunii Europene, Darko are şi alte avantaje, chiar după ce vara a trecut. Dacă a lucrat mai mult decît un anume număr de zile, primeşte ajutor de şomaj în restul anului.

Cîţiva angajatori de pe insula Skiathos au refuzat să vorbească despre angajarea muncitorilor macedoneni. Dar Kusios Christos, care deţine un restaurant, un hotel şi un supermarket, spune că muncitorii străini nu sînt angajaţi doar pentru a avea cheltuieli mai mici. Staţiunile au pur şi simplu nevoie de ajutor în sezon. „Destinaţiile turistice au întotdeauna nevoie de ajutor în plus“, a declarat el, în restaurantul lui cu piscină şi teren de tenis.

Christos, care are afaceri de peste 20 de ani, spune în glumă că el e de vină pentru că atît de mulţi macedoneni lucrează pe insulă. La un moment dat, a locuit în Skopje şi a încurajat lumea să vină în Skiathos. El povesteşte că a angajat macedoneni în trecut, cînd pedepsele pentru munca la negru erau relativ blînde. Dar, acum, riscul este prea mare. În restaurantul lui încă lucrează macedoneni, dar doar cei care au paşaport emis de un stat membru UE – de obicei, Bulgaria.

„Legea grecească referitoare la muncitorii sezonieri este foarte strictă în cazul tuturor celor care vin din afara UE, nu doar al macedonenilor“, declară Christos, care se exprimă fluent în macedoneană. Angajatorii greci riscă amenzi foarte mari dacă se constată că au angajat pe cineva ilegal. Muncitorii înşişi riscă să plătească amendă, să fie închişi sau deportaţi.

Înapoi spre casă

Muncitorii sezonieri macedoneni consideră că merită să-ţi asumi riscuri. Ei ştiu că pot cîştiga mult mai mult decît acasă. Chiar dacă lucrează mai mult şi nu se bucură de aceleaşi beneficii ca muncitorii greci sau cei din Uniunea Europeană, situaţia lor e mult mai bună decît a altor migranţi sau decît a celor care lucrează în agricultură, în Grecia.

Macedonenii intră în Grecia ca turişti şi apoi rămîn peste cele 90 de zile la care au dreptul potrivit legislaţiei din Uniunea Europeană. Prin urmare, se supun încă unui risc cînd pleacă acasă şi trec graniţa ilegal, ceea ce costă pînă la 300 de euro.

Un bărbat din Skopje, în vîrstă de 34 de ani, care a lucrat ca DJ în Skiathos, timp de opt ani, povesteşte că, într-un an, a aranjat cu un poliţist pensionar să-l ajute să treacă graniţa. Dar prietenii acestuia nu erau de serviciu în ziua respectivă, aşa că a fost nevoie să găsească o altă soluţie. „Am urcat muntele de la graniţa macedoneană… eram cu o fată din Macedonia. Credeam că o să trecem graniţa într-o maşină. Dar cel care a organizat totul a venit cu un tractor. Ăsta era vehiculul nostru“, spune el. „Am trecut muntele pe ploaie – uzi, dar fericiţi că eram din nou în ţara noastră.“ Altădată, povesteşte el, s-a ascuns într-un camion, împreună cu trei prieteni. Odată a trecut graniţa pe jos, fără să fie observat de poliţia de frontieră.

Riste, un alt bărbat din Skopje, care a petrecut nouă veri lucrînd la o discotecă din Mykonos, relatează că odată a trecut graniţa ascuns în portbagaj, împreună cu alte două persoane. Fiecare a plătit pentru asta 250 de euro.

„O fată care era cu mine în portbagaj a intrat în panică şi a vrut să iasă din maşină, în timp ce treceam graniţa. A fost nevoie s-o calmez. Portbagajul era prea mic pentru noi trei şi nu era aer. Din fericire, nu era coadă la frontieră şi am trecut direct“, spune el.

Aleksandar, cel care lucrează la firma de închiriat maşini, a trecut graniţa pe jos şi ascuns într-un camion. Anul acesta, s-ar putea să fie nevoie de o altă cale. Asta nu-l deranjează. O să fie bucuros să se întoarcă în sfîrşit la ai lui. „O să fiu acasă de ziua fiicei mele şi cumva o să încerc să recuperez timpul pierdut“, spune Aleksandar.

Dar în mai, anul viitor, o să-şi facă bagajele şi o să plece iar în Skiathos. 

Acest articol a fost realizat în cadrul programului Bursa pentru Excelenţă în Jurnalism, cu sprijinul Fundaţiei Erste şi a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, în colaborare cu Balkan Investigative Reporting Network.

Marija Mitevska este corespondent pentru Radio Free Europe.

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

Gigi Becali e pe lista neagră a stiliștilor foto: Facebook
scoala pixabay jpg
România pe harta Eurostat: geografia șanselor educaționale
Cum arată educația din punct de vedere al zonelor geografice și administrative ale României
razvan kovacs si ema oprisan jpg
Cum împart copiii după divorț! Decizia luată de Ema Oprișan și Răzvan Kovacs
Ema Oprișan și Răzvan Kovacs au stabilit cum își împart copiii după divorț. Ce program au decis cei doi
7e902990 280b 474e 8ff6 6d1e322c4e86 jfif
Între constelația familială și spațiul interstelar
Pe celebrul disc de aur aflat la bordul sondei Voyager 1 – o capsulă a civilizației terestre, concepută ca mesaj adresat unor eventuale forme de viață nepământeană –, printre sunetele, imaginile și saluturile înregistrate, se află și trei compoziții de J.S. Bach.
inflatie in crestere foto shutterstock
România are cea mai mare inflație din UE. Prețurile cresc de aproape două ori mai repede decât media europeană
România a rămas țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 7% în octombrie, în timp ce media europeană a ajuns la 4%, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat. La polul opus se află Suedia, cu o inflație de numai 0,6%. Î
Frontiera închisă la Narva png
Estonia închide poarta: sabotajul GRU, granița cu Rusia și dilema Narvei
Estonia închide granița cu Rusia după tentativa de sabotaj asupra unei fabrici de drone, dar măsura deschide o dilemă: cum oprești războiul hibrid al Moscovei fără să izolezi Narva și să împovărezi oamenii care au familii de ambele părți ale frontierei?
image png
O femeie și-a asmuțit pitbull-ul asupra unui polițist pentru a scăpa de arestare. „Totul a luat-o razna”
O femeie a fost arestată după ce ar fi ordonat câinelui său din rasa pitbull să atace un polițist în timpul unei intervenții. Imaginile surprinse la fața locului arată momentul în care animalul îl mușcă pe agent, în timp ce acesta încearcă să o imobilizeze pe suspectă.
INSTANT COTROCENI URSULA DAN 026 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Von der Leyen cere tuturor statelor UE să participe la împrumutul de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ce țări nu doresc să se implice
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene trebuie să participe la noul împrumut destinat Ucrainei, în valoare de 45 de miliarde de euro.
Drumuri distruse de viitura FOTO: CJ Galati
Pericol de viituri în 12 județe. Cod portocaliu de inundații în Caraș-Severin și Timiș
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, miercuri, o avertizare cod portocaliu de inundații pentru județele Caraș-Severin și Timiș, precum și un cod galben pentru alte 12 județe.