Macedonenii pleacă în sud, pentru a lucra la negru în turism

Slujbele de vară căutate pe vremuri de studenţi au devenit un mod de a-ţi cîştiga existenţa.

Pentru a cincea vară consecutiv, mica insulă grecească Skiathos a devenit cea de-a doua casă a lui Aleksandar. Pentru mulţi tineri este o destinaţie de vis. Soarele străluceşte cu putere şi petrecerile nu se sfîrşesc niciodată. Oamenii zîmbesc mereu şi nici o problemă nu pare a fi gravă. Dar Aleksandar nu a venit să se bucure de frumuseţea insulei. A venit să facă bani de pe urma ei. Are o „slujbă de vară“ la o companie care închiriază maşini, şi astfel îşi întreţine un an întreg soţia şi copilul de nici doi ani. Nu-i vede însă luni de-a rîndul şi ăsta e preţul pe care trebuie să-l plătească. „Este groaznic să fii departe de familie, în special departe de fiica mea care creşte fără tatăl ei“, spune el cu tristeţe, în faţa biroului de închiriat maşini, pe o stradă îngustă din principalul oraş al insulei, care se numeşte tot Skiathos. Aleksandar, 30 de ani, este unul dintre numeroşii macedoneni care îşi părăsesc ţara pentru a lucra la negru în turism, în Grecia, din mai pînă în octombrie. (Pentru că munceşte ilegal, în acest articol identitatea îi este protejată de un pseudonim, ca şi în cazul celorlalţi macedoneni, menţionaţi doar cu prenumele.)

Aceste slujbe erau pentru studenţi sau tineri care voiau să se distreze la mare, dar să şi cîştige ceva bani. În prezent, alţii se duc în număr mare spre sud, ca să muncească în timpul verii.

Datele statistice oficiale din Macedonia ne explică de ce. Rata şomajului este una din cele mai ridicate din Europa, atingînd aproape 28%. Salariul mediu net este în jur de 340 de euro pe lună. Aproximativ 270.000 de oameni, aproape jumătate din cei care primesc salariu, cîştigă mai puţin de 200 de euro pe lună.

Magnet pentru turişti şi muncitori

Macedonenii reprezintă doar o parte din forţa de muncă străină care susţine industria turismului în Grecia, un sector care a rămas profitabil în mijlocul profundei crize economice care a lovit ţara.

În fiecare vară, mica insulă Skiathos din Marea Egee se umple de turiştii atraşi de zecile de plaje, peisajul plin de verdeaţă şi străzile pitoreşti, cu case albe şi obloane vopsite în albastru. Este cadrul în care s-a filmat Mamma Mia!, muzicalul hollywoodian.

Doar în vara anului trecut, peste 119.000 de turişti au ajuns în Skiathos cu avionul; lor li s-au alăturat nenumăraţi vizitatori care au ajuns acolo cu feribotul. Pe o insulă cu doar 6000 de locuitori este mare nevoie de forţă de muncă suplimentară, în sezonul turistic.

Aleksandar lucrează la aceeaşi firmă de închiriat maşini de cînd a venit prima dată în Skiathos. Petrece între 10 şi 12 ore pe zi la muncă, fără nici o zi liberă, în perioada de vîrf a sezonului, între iunie şi august. Cîştigă 800 de euro pe lună, din care trebuie să-şi plătească cheltuielile de întreţinere, inclusiv cazarea. Cîştigul lui depăşeşte salariul minim oficial din Grecia, de 683 de euro, pentru 40 de ore de muncă pe săptămînă. Aleksandar lucrează aproape de două ori mai mult. Dar aici cîştigă mult mai mult decît ar cîştiga acasă. „În Macedonia, pot doar să visez la atîţia bani“, spune Aleksandar. La Skopje, nu a reuşit să găsească de lucru decît o singură dată în ultimii ani, într-o companie mică, unde a cîştigat doar 170 de euro.

Igor, 32 de ani, este un alt macedonean care lucrează la o firmă de închiriat maşini în Skiathos. Munceşte ilegal pe insulă pentru al şaptelea an consecutiv.

Relaţiile proaste dintre Atena şi Skopje – pornind de la vechea dispută asupra folosirii numelui Macedonia – sînt de vină pentru statutul lor ilegal, cred Igor şi Aleksandar, la fel ca mulţi alţi macedoneni care lucrează în industria turistică a Greciei. Ei cred că angajatorii nu le-ar putea obţine permis de lucru, pentru că statul grec îi discriminează pe macedoneni. „Nu e corect“, spune Igor supărat, la o discuţie cu prietenii, după muncă. Totuşi, experţii greci în probleme de muncă nu cred că macedonenii reprezintă un caz special, cînd vine vorba de statutul de angajaţi.

Macedonenii lucrează ilegal în turism pentru că, spun experţii, pentru cineva din afara Uniunii Europene, obţinerea unui permis de muncă reprezintă un proces lung şi complicat, pe care, în general, angajatorii nu sînt dispuşi să-l parcurgă. Dar nu e greu să vezi de ce muncitorii macedoneni cred că sînt discriminaţi.

Tensiuni vechi

Grecia şi Macedonia sînt în conflict încă de cînd cea din urmă a votat desprinderea de Iugoslavia, în 1991. Pentru că o regiune din nordul Greciei poartă numele de Macedonia, Atena susţine că folosirea aceluiaşi nume, de către ţara vecină, implică pretenţii asupra teritoriului său. Grecii sînt furioşi şi pentru că Skopje revendică şi figuri istorice precum Filip al Macedoniei sau Alexandru cel Mare, considerate parte a culturii greceşti.

Disputa a atins punctul culminant în 2008, cînd Grecia a blocat efectiv aderarea Macedoniei la NATO. Grecia mai susţine că Macedonia nu poate intra în UE pînă nu se soluţionează această dispută.

Macedonenii care călătoresc în Grecia suferă consecinţele acestui conflict. La frontieră, poliţiştii greci le scanează paşapoartele, dar nu le ştampilează, pentru că documentele nu sînt recunoscute oficial de Atena. În schimb, poliţia ştampilează un formular cu datele personale ale deţinătorului paşaportului.

Macedonenii obişnuiţi constată în mod direct cît de sensibili sînt grecii, cînd vine vorba de Macedonia şi limba macedoneană. „Nu avem voie să vorbim în limba noastră în faţa şefului şi ni s-a indicat să spunem că sîntem de la Skopje, şi nu din Macedonia“, mărturiseşte Elena, 24 de ani, din orăşelul macedonean Brod, amintindu-şi de prima ei zi de muncă într-o discotecă de pe insula Mykonos. „Şeful ne-a auzit odată vorbind în macedoneană. A fost foarte furios şi a început să strige la noi. De atunci sîntem atenţi“, ne explică ea, într-o cafenea de pe insulă, într-o zi de iunie.

Dar Asociaţia Întreprinzătorilor Greci din Turism (SETE) afirmă că macedonenii au acelaşi statut legal ca şi ceilalţi muncitori din afara Uniunii Europene. Iar experţii susţin că nu au remarcat faptul că tensiunile ample dintre Atena şi Skopje reprezintă motivul pentru care macedonenii lucrează ilegal în sectorul turistic.

„Cei mai mulţi străini lucrează ilegal în Grecia... pentru că e greu să obţii un permis de muncă“, spune Costas Papadimitriou, profesor de drept asociat la Universitatea din Atena. Papadimitriou adaugă că, potrivit sistemului oficial, un angajator trebuie să invite un muncitor, în mod oficial, pentru a ocupa un loc de muncă şi să completeze o cerere pentru obţinerea unui permis de lucru de la Ministerul de Interne – un proces care poate dura luni de zile. „Mulţi angajatori nu fac acest lucru... pentru că este complicat. Aşa că preferă să-i angajeze ilegal pe cei din afara UE“, declară el.

Zoran Kocovski, proprietarul agenţiei macedonene Kouzon, care recrutează muncitori pentru slujbe temporare în străinătate, spune că înainte era relativ uşor pentru macedoneni să lucreze legal în Grecia. Dar după începerea crizei economice în 2010, autorităţile au complicat procedura de obţinere a permiselor de muncă, încurajîndu-i pe greci să ocupe locurile de muncă rezervate înainte străinilor. Kokovski consideră că cele două guverne ar putea ajunge la o înţelegere care să ducă la legalizarea muncii macedonenilor în Grecia, chiar şi fără rezolvarea diferendului dintre cele două ţări. „Dincolo de disputa legată de nume, autorităţile macedonene ar putea semna un tratat bilateral cu Grecia, referitor la migraţia forţei de muncă“, afirmă el.

Paşaportul bulgăresc este un mare avantaj

În absenţa unui astfel de acord, macedonenii îşi privesc cu invidie compatrioţii care au obţinut un paşaport al Uniunii Europene.

Darko din Skopje, 41 de ani, recepţioner la un hotel de cinci stele, a lucrat la negru în Skiathos, timp de trei ani. Dar lucrurile s-au schimbat după ce a obţinut un paşaport bulgăresc.

În ultimii ani, macedonenii au putut obţine paşapoarte bulgăreşti relativ uşor, invocînd o ascendenţă bulgară. Dar mulţi socotesc că este o soluţie nepatriotică, chiar dacă le aduce cetăţenia UE.

În prezent, timp de cinci luni, în fiecare an, cît lucrează în Skiathos, Darko beneficiază de tot – casă, asigurări sociale şi de sănătate, o leafă mai mare decît cea a muncitorilor sezonieri care au paşaport macedonean. Lucrează opt ore pe zi şi cîştigă 1400 de euro pe lună.

„Îmi pare rău pentru macedonenii care lucrează în Grecia şi nu se pot bucura de drepturi“, spune Darko. Ca muncitor dintr-o ţară a Uniunii Europene, Darko are şi alte avantaje, chiar după ce vara a trecut. Dacă a lucrat mai mult decît un anume număr de zile, primeşte ajutor de şomaj în restul anului.

Cîţiva angajatori de pe insula Skiathos au refuzat să vorbească despre angajarea muncitorilor macedoneni. Dar Kusios Christos, care deţine un restaurant, un hotel şi un supermarket, spune că muncitorii străini nu sînt angajaţi doar pentru a avea cheltuieli mai mici. Staţiunile au pur şi simplu nevoie de ajutor în sezon. „Destinaţiile turistice au întotdeauna nevoie de ajutor în plus“, a declarat el, în restaurantul lui cu piscină şi teren de tenis.

Christos, care are afaceri de peste 20 de ani, spune în glumă că el e de vină pentru că atît de mulţi macedoneni lucrează pe insulă. La un moment dat, a locuit în Skopje şi a încurajat lumea să vină în Skiathos. El povesteşte că a angajat macedoneni în trecut, cînd pedepsele pentru munca la negru erau relativ blînde. Dar, acum, riscul este prea mare. În restaurantul lui încă lucrează macedoneni, dar doar cei care au paşaport emis de un stat membru UE – de obicei, Bulgaria.

„Legea grecească referitoare la muncitorii sezonieri este foarte strictă în cazul tuturor celor care vin din afara UE, nu doar al macedonenilor“, declară Christos, care se exprimă fluent în macedoneană. Angajatorii greci riscă amenzi foarte mari dacă se constată că au angajat pe cineva ilegal. Muncitorii înşişi riscă să plătească amendă, să fie închişi sau deportaţi.

Înapoi spre casă

Muncitorii sezonieri macedoneni consideră că merită să-ţi asumi riscuri. Ei ştiu că pot cîştiga mult mai mult decît acasă. Chiar dacă lucrează mai mult şi nu se bucură de aceleaşi beneficii ca muncitorii greci sau cei din Uniunea Europeană, situaţia lor e mult mai bună decît a altor migranţi sau decît a celor care lucrează în agricultură, în Grecia.

Macedonenii intră în Grecia ca turişti şi apoi rămîn peste cele 90 de zile la care au dreptul potrivit legislaţiei din Uniunea Europeană. Prin urmare, se supun încă unui risc cînd pleacă acasă şi trec graniţa ilegal, ceea ce costă pînă la 300 de euro.

Un bărbat din Skopje, în vîrstă de 34 de ani, care a lucrat ca DJ în Skiathos, timp de opt ani, povesteşte că, într-un an, a aranjat cu un poliţist pensionar să-l ajute să treacă graniţa. Dar prietenii acestuia nu erau de serviciu în ziua respectivă, aşa că a fost nevoie să găsească o altă soluţie. „Am urcat muntele de la graniţa macedoneană… eram cu o fată din Macedonia. Credeam că o să trecem graniţa într-o maşină. Dar cel care a organizat totul a venit cu un tractor. Ăsta era vehiculul nostru“, spune el. „Am trecut muntele pe ploaie – uzi, dar fericiţi că eram din nou în ţara noastră.“ Altădată, povesteşte el, s-a ascuns într-un camion, împreună cu trei prieteni. Odată a trecut graniţa pe jos, fără să fie observat de poliţia de frontieră.

Riste, un alt bărbat din Skopje, care a petrecut nouă veri lucrînd la o discotecă din Mykonos, relatează că odată a trecut graniţa ascuns în portbagaj, împreună cu alte două persoane. Fiecare a plătit pentru asta 250 de euro.

„O fată care era cu mine în portbagaj a intrat în panică şi a vrut să iasă din maşină, în timp ce treceam graniţa. A fost nevoie s-o calmez. Portbagajul era prea mic pentru noi trei şi nu era aer. Din fericire, nu era coadă la frontieră şi am trecut direct“, spune el.

Aleksandar, cel care lucrează la firma de închiriat maşini, a trecut graniţa pe jos şi ascuns într-un camion. Anul acesta, s-ar putea să fie nevoie de o altă cale. Asta nu-l deranjează. O să fie bucuros să se întoarcă în sfîrşit la ai lui. „O să fiu acasă de ziua fiicei mele şi cumva o să încerc să recuperez timpul pierdut“, spune Aleksandar.

Dar în mai, anul viitor, o să-şi facă bagajele şi o să plece iar în Skiathos. 

Acest articol a fost realizat în cadrul programului Bursa pentru Excelenţă în Jurnalism, cu sprijinul Fundaţiei Erste şi a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, în colaborare cu Balkan Investigative Reporting Network.

Marija Mitevska este corespondent pentru Radio Free Europe.