Greenaccord 2014: Hrănind lumea (1)

Alexandru R. SĂVULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 568 din 31 decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015
Greenaccord 2014: Hrănind lumea (1) jpeg

– alimentaţie, agricultură şi mediu –

Desfăşurat pentru al doilea an consecutiv la Napoli, forumul Greenaccord (ajuns în octombrie 2014 la a XI-a ediţie) a avut anul acesta ca temă alimentaţia, agricultura şi protecţia mediului.

Primul meu gînd încă înainte de a participa la forum a fost că Italia este un loc bine ales pentru a dezbate subiecte legate de agricultură. Şi asta nu numai pentru că la Roma se află Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite – FAO, iar, la Parma, Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară – EFSA, cît mai ales pentru aprecierea unanimă de care bucătăria italiană se bucură în lume – o bucătărie bazată pe simplitate, dar în acelaşi timp pe ingrediente de cea mai bună calitate. Şi tot din Italia îşi trage seva şi mişcarea (devenită între timp mondială) Slow Food, care nu reprezintă doar o simplă alternativă mai înceată la Fast Food, ci o reală schimbare de mentalitate, prin introducerea unei perspective ecologice şi etice în alimentaţie – nimic surprinzător pentru ţara care a făcut faimoasă aşa-zisa cucina povera, la origine bucătăria celor săraci, ridicată însă la rang de artă şi stil de viaţă. Şi nu în ultimul rînd, pentru că viaţa noastră ar fi mult mai tristă fără pizza, spaghetti, parmigiano, prosciutto, prosecco, espresso sau tiramisù – şi lista ar putea continua.

Acestea fiind spuse, să revin la forumul din acest an, desfăşurat la Universitatea Suor Orsola Benincasa, din Napoli.

Lucrările unui astfel de forum, la care au fost prezenţi, în luna octombrie a acestui an, peste o sută de ziarişti de pe toate continentele (de această dată, ceva mai puţini africani decît în anii precedenţi, probabil din raţiuni de Ebola), sînt inevitabil consistente. Fiecare din conferenţiarii (şi ei de pe mai toate continentele) care au luat cuvîntul îşi bazau expunerile pe zeci de ani de studii şi cercetări, pe care nu mă pot angaja să-i rezum într-un scurt articol.

● Omenirea continuă să se confrunte cu grave probleme de subalimentaţie şi foamete

Dar o concluzie pot trage: deşi „Revoluţia verde“, începută la mijlocul secolului al XX-lea (introducerea unor hibrizi cu randament mare, mecanizare, irigaţii, îngrăşăminte chimice, pesticide etc.) a condus la o supraproducţie de alimente, precum şi la preţuri tot mai mici, omenirea nu încetează să se confrunte cu grave probleme legate de alimentaţie.

Astfel, conform FAO, în prezent 1 din 9 oameni (11% din populaţia globului) se confruntă încă cu subalimentaţie cronică sau chiar foamete, în special din cauza calamităţilor naturale – secetă, inundaţii, incendii, cutremure etc., precum şi a conflictelor cronice care împiedică producerea şi distribuirea echitabilă a produselor alimentare.

De notat totuşi că acest lucru este mai degrabă caracteristic pentru ţările în curs de dezvoltare – regiunile cele mai afectate fiind Africa Subsahariană şi Asia de Sud. Iar situaţia este în continuă îmbunătăţire, şi se speră că ar putea fi (aproape) rezolvată în 2015.

Ţările (mai) dezvoltate se confruntă însă, în mod curios, cu problema inversă, şi anume o supra-alimentaţie, care conduce la obezitate, cu diversele boli asociate – diabet, afecţiuni cardiovasculare, anumite forme de cancer etc. În mod ironic, singura regiune din lume neafectată de obezitate este... Africa Subsahariană.

● Cît de complexă e problema alimentaţiei?

Din cele expuse mai sus, s-ar putea deduce că alimentaţia este o simplă problemă cantitativă – ai sau nu de mîncare. Realitatea este însă mai complexă. De fapt, alimentaţia prezintă importante aspecte „culturale“. Hrana, atît crudă, cît şi gătită, ne stimulează simţurile prin formele şi culorile sale, aromele, gusturile, combinaţiile specifice pentru fiecare zonă. De notat că omul este genetic adaptat alimentelor folosite de strămoşii săi – le asimilează mai repede şi mai complet pe cele tradiţionale decît pe cele cu care nu este obişnuit, chiar dacă cele „exotice“ sînt uneori mai bogate în elemente nutritive.

Supraproducţia agricolă de astăzi (aşa prost distribuită cum este) nu s-a putut însă realiza decît renunţînd la cele mai multe din cele 7000 de soiuri vegetale cu care omenirea s-a hrănit de-a lungul timpului. Practic, peste 75% din valoarea energetică obţinută în prezent din alimente se datorează unui număr de doar 12 soiuri vegetale, alături de 5 specii animale. De notat, de asemenea, că peste 50% din caloriile obţinute din vegetale provin din numai trei mari culturi: orez, porumb şi grîu.

Desigur că, odată depăşită (cel puţin pentru moment), dilema (malthusiană a) raportului dintre populaţia aflată în creştere exponenţială, şi producţia alimentară (teoretic) limitată (dar în realitate şi ea în creştere exponenţială), apar la orizont alte probleme care se cer rezolvate. Voi cita numai cîteva: influenţa schimbărilor climatice asupra agriculturii; utilizarea combustibililor alternativi obţinuţi din produse agricole (biocombustibilii); riscurile şi avantajele ingineriei genetice.

● Schimbările climatice şi agricultura

Influenţa schimbărilor climatice asupra agriculturii este încă incertă, în acest moment. Potrivit estimărilor, încălzirea globală ar putea însă conduce la scăderea progresivă a producţiei agricole mondiale, dar numai după depăşirea unui anumit prag de temperatură. Există desigur şi efecte datorate fenomenelor meteorologice extreme, asociate schimbărilor climatice – secete prelungite, inundaţii catastrofale etc., dintre care unele se resimt încă de pe acum.

Pe de altă parte însă, agricultura însăşi este un factor decisiv în generarea modificărilor climatice. E interesant de ştiut că agricultura singură generează aproximativ o şesime (15%) din gazele cu efect de seră care accelerează schimbarea climei.

Un adevărat cerc vicios, în care cauza aproape se confundă cu efectul.

● Biocombustibilii şi organismele modificate genetic

Biocombustibilii sînt, la rîndul lor, o chestiune în dispută. Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) – cea mai înaltă instanţă ştiinţifică a Naţiunilor Unite în domeniu – i-a promovat necondiţionat pînă acum. Anul acesta, IPCC a făcut însă o întoarcere de 180 de grade, apreciind că producerea biocombustibililor contribuie, în fapt, la agravarea foametei pe planetă, prin deturnarea unei importante părţi a producţiei agricole de la scopul său principal şi prin creşterea preţurilor alimentelor pe plan mondial.

Organismele modificate genetic (OMG) sînt şi ele controversate. Principiul precauţiei impune limitarea lor drastică, pînă ce efectele utilizării lor pe termen lung vor fi pe deplin cunoscute. De asemenea, utilizarea OMG-urilor, organisme noi, asupra cărora companiile producătoare deţin patentul, ridică problema nedorită a dependenţei agricultorilor (naţiunilor chiar) faţă de producătorul de seminţe.

Deşi, la forumul din acest an, nu am auzit nici o voce în favoarea OMG-urilor, îmi amintesc cum în urmă cu aproximativ zece ani, invitat la un forum Greenaccord, marele ecologist Lester Brown – cel care a fondat în 1974 Worldwatch Institute şi a lansat, în 1984, seria de rapoarte anuale asupra stării planetei State of the World –, între timp devenit preşedinte al Earth Policy Institute, expunea nu numai riscurile, ci şi avantajele OMG-urilor. Unul din beneficiile OMG-urilor evidenţiate de el atunci era reducerea masivă a utilizării pesticidelor la culturile de bumbac, lucru care a avut o influenţă pozitivă asupra stării de sănătate a cultivatorilor de bumbac din întreaga lume. Ceea ce nu înseamnă că L. Brown s-ar fi pronunţat atunci în favoarea OMG-urilor, ci doar că nu avea intenţia să le minimizeze avantajele.

● Un protest anti-Camorra

Forumul Greenaccord nu a avut însă parte numai de dispute academice. Într-una din zile, lucrările conferinţei au fost brusc întrerupte de o manifestaţie puternic emoţională a unui grup de studenţi şi profesori care au acoperit tribuna vorbitorilor cu un banner uriaş, în timp ce strigau cît îi ţineau puterile „STOP BIOCIDIO!“ Protestul era îndreptat împotriva poluării terenurilor agricole din Campania, în special din zona Caserta, în aşa-numita Terra dei Fuochi (v. şi articolul „Despre Napoli, Camorra şi deşeuri – dintre care unele ajung la noi“ din Dilema veche nr. 513, 12-18 decembrie 2013). În opinia demonstranţilor, deşi guvernul italian a trimis chiar şi armata să-i apere de acţiunile mafiei napolitane (Camorra), lucrurile sînt încă departe de a fi rezolvate – continuă să existe locuri grav poluate, se înregistrează în continuare prea multe îmbolnăviri de boli grave – cancer etc., reputaţia agricolă a regiunii continuă să fie subminată.

● Alte subiecte: ABCD şi Expo Milano 2015 

N-aş vrea să închei fără să menţionez unul dintre cele mai şocante lucruri pe care le-am aflat la acest forum. Ştiaţi ce înseamnă „ABCD“, în termeni agricoli? Eu unul, recunosc că nu. Ei bine, sînt iniţialele celor patru mari companii care controlează cea mai mare parte din comerţul mondial de cereale: Archers Daniel Midland, Bunge, Cargill şi Louis Dreyfuss. E oarecum îngrijorător să afli că preţul mondial al cerealelor depinde de interesul financiar a patru mari companii, nu-i aşa?

În sfîrşit, forumul mi-a prilejuit o (scurtă) privire spre viitor: Expo Milano 2015, al cărui motto este „Hrănind planeta, energie pentru viaţă“. Văzînd materialele pregătite în avans pentru această mare expoziţie mondială, şi în special seria de scurte filme „amuzant dilematice“ legate de agricultură şi alimentaţie, nu mă mai mir că o ţară cu o asemenea vocaţie agricolă are una dintre cele mai mari speranţe de viaţă din lume, de aproape 83 de ani (cu aproximativ 9 ani ani mai mult decît a românilor). Nu degeaba regiunea Campania este considerată locul de naştere al „dietei mediteraneene“, probabil cea mai sănătoasă dietă din lume. O dietă bazată pe resursele locale – în special legume şi fructe proaspete, cereale, peşte şi fructe de mare, carne (inclusiv roşie) cît mai puţin procesată, dar şi ulei de măsline şi vin din abundenţă (a nu se uita că, între altele, Italia chiar este cel mai mare producător mondial de vin).   

Alexandru-Radu Săvulescu, de formaţie geofizician, este eseist şi fotograf

Foto: Al.R. Săvulescu

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

Gigi Becali e pe lista neagră a stiliștilor foto: Facebook
scoala pixabay jpg
România pe harta Eurostat: geografia șanselor educaționale
Cum arată educația din punct de vedere al zonelor geografice și administrative ale României
razvan kovacs si ema oprisan jpg
Cum împart copiii după divorț! Decizia luată de Ema Oprișan și Răzvan Kovacs
Ema Oprișan și Răzvan Kovacs au stabilit cum își împart copiii după divorț. Ce program au decis cei doi
7e902990 280b 474e 8ff6 6d1e322c4e86 jfif
Între constelația familială și spațiul interstelar
Pe celebrul disc de aur aflat la bordul sondei Voyager 1 – o capsulă a civilizației terestre, concepută ca mesaj adresat unor eventuale forme de viață nepământeană –, printre sunetele, imaginile și saluturile înregistrate, se află și trei compoziții de J.S. Bach.
inflatie in crestere foto shutterstock
România are cea mai mare inflație din UE. Prețurile cresc de aproape două ori mai repede decât media europeană
România a rămas țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 7% în octombrie, în timp ce media europeană a ajuns la 4%, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat. La polul opus se află Suedia, cu o inflație de numai 0,6%. Î
Frontiera închisă la Narva png
Estonia închide poarta: sabotajul GRU, granița cu Rusia și dilema Narvei
Estonia închide granița cu Rusia după tentativa de sabotaj asupra unei fabrici de drone, dar măsura deschide o dilemă: cum oprești războiul hibrid al Moscovei fără să izolezi Narva și să împovărezi oamenii care au familii de ambele părți ale frontierei?
image png
O femeie și-a asmuțit pitbull-ul asupra unui polițist pentru a scăpa de arestare. „Totul a luat-o razna”
O femeie a fost arestată după ce ar fi ordonat câinelui său din rasa pitbull să atace un polițist în timpul unei intervenții. Imaginile surprinse la fața locului arată momentul în care animalul îl mușcă pe agent, în timp ce acesta încearcă să o imobilizeze pe suspectă.
INSTANT COTROCENI URSULA DAN 026 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Von der Leyen cere tuturor statelor UE să participe la împrumutul de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ce țări nu doresc să se implice
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene trebuie să participe la noul împrumut destinat Ucrainei, în valoare de 45 de miliarde de euro.
Drumuri distruse de viitura FOTO: CJ Galati
Pericol de viituri în 12 județe. Cod portocaliu de inundații în Caraș-Severin și Timiș
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, miercuri, o avertizare cod portocaliu de inundații pentru județele Caraș-Severin și Timiș, precum și un cod galben pentru alte 12 județe.