⬆
Societate
Pagina 107
Bogdan, şcoala şi jocurile de noroc
Vineri seară – ne-am adunat în familie. Tata citeşte ştirile: un taximetrist a fost înjunghiat de un băiat de 18 ani, elev la un liceu „de elită“ din Botoşani. Spre oroarea mamei, e vorba despre acelaşi liceu la care învaţă şi fratele meu, şi pe care l-am absolvit şi eu.
Cu ochii-n 3,14
● Mă urc într-un taxi cu un şofer cu care nu mai mersesem de ceva timp. Îmi spune, aşa, deodată, pe un ton informal: „Am multe să vă povestesc, de cînd nu ne-am văzut în ultimul timp. De două ori am avut moarte clinică. Ştiţi, m-am văzut deasupra propriului trup…“ Constat că pînă şi conversaţiile casual cu serviciile nu mai sînt ce-au fost odată. (I. P.)
● Din ciclul „Aforişti din toată lumea, uniţi-vă şi lăsaţi-ne în pace“. Paulo Coelho: „Aş vrea ca moartea să mă găsească un om viu.“ Te pomeneş
Rasismul "modern", meciul şi demografia
La ora la care scriu, echipele de fotbal ale Ungariei şi României se pregătesc pentru un meci care pare condamnat la oarecare tensiuni. Nu fotbalul e de vină – ci istoria noastră comună, contondentă pe alocuri. Din păcate, un meci cu Ungaria nu e niciodată un meci ca oricare altul – nici pentru noi, nici pentru ei.
Spaimele alimentare
De ceva vreme, panica alimentară a pus stăpînire pe România. Aproape orice a devenit contestat: laptele e plin de toxine, curcanul de antibiotice, roşia de nu ştiu ce, carnea de vită e carne de cal etc. Acum, eu nu-mi imaginez că aceste lucruri n-ar fi existat şi pînă zilele astea.
Iniţiative remarcabile
Iniţiativa GDS-ului – aceea de a încerca să găsească soluţii pentru stoparea ilegalităţilor din sistemul de învăţămînt – este una extrem de curajoasă, dar şi una mare consumatoare de timp şi răbdare: dialogul intelectualilor îngrijoraţi de dezordinea din învăţămînt, cu Ministerul Educaţiei, pare a fi unul fără sfîrşit şi fără efect.
Mîncatul în public
Stă cu palmele în poală, iar palmele i-au transpirat îngrozitor. Le şterge discret de şervetul aşezat pe genunchi. Toată lumea de la masă a comandat spaghete, pentru că acel loc e renumit pentru pastele excepţionale. Un coşmar pe care-l visase de multe ori era pe cale să devină realitate.
Un roman despre exil
Irina Pavlovici locuieşte, de mult timp, la Paris. Din anii ’90, de la început. A plecat să facă un master acolo – după Facultatea de Matematică de aici – şi nu s-a mai întors. Masterul a fost în Finanţe Internaţionale, şi Irina lucrează, de mult, într-o multi-naţională.
Sămînţa în lumea asta e pervertită
De mergi prin pieţele de ţărani, cît vezi cu ochii, găseşti produse naturale. Toate însă – trecînd de entuziasm, prostie şi aroganţă corporatistă – sînt produse contaminate. Cu ce credeţi că-şi face ţăranul spanacul mare-n tufiş ori creşte-n ceafă porcul? Cu chimicale.
Flirtul criticilor cu neantul - The Tree of Life
Pe LiterNet.ro găsim o colecţie de cronici despre filmul american The Tree of Life (2011), regizat de Terrence Malick, cîştigător al Palme d’Or în acelaşi an. Opiniile sînt, în general, negative. Dar tocmai pentru că vizează un film atît de ambiţios ele au valoarea de indicatori ai unei stări de spirit ce pare dominantă în mediile intelectuale româneşti şi europene.
Barszcz – borşul polonez de bal
Puneţi într-o oală de pămînt suficient de mare un rasol de viţel, o bucată zdravănă de piept de vită, o raţă, un pui, 200 de grame de slănină afumată şi opărită, 10 chipolata (cîrnaţi subţiri de porc, cu cimbru, salvie şi nucşoară), 2 morcovi, 2 cepe, 2 praji, cîteva rădăcini de pătrunjel şi cuişoare.
Numele Papei şi politica lumii
Alegerea cardinalului argentinian Jorge Mario Bergoglio ca Papă, pe 13 martie, i-a surprins doar pe cei care se aşteptau la o alegere nesurprinzătoare, ca să spunem aşa, iar aceştia erau foarte puţini: noul Papă avea şanse mici să vină din Europa, chiar dacă Francisc I e primul Pontif născut în afara Europei, în ultimii 1300 de ani.
Regele Mihai, sovieticii şi anglo-americanii - in vara anului 1947
Recent, informaţii publicate în presa britanică – preluate şi de media românească – fac referire la contextul abdicării Regelui Mihai. Cum episodul este departe de a fi complet lămurit de istorici, iar opiniile referitoare la actul renunţării la tron sînt încă vii în spaţiul public, redăm mai jos fragmente dintr-un raport diplomatic transmis Foreign Office-ului de către ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Adrian Holman.
Be a local - despre cum turiştii se amestecă cu băştinaşii
Am aflat, nu mai devreme de anul trecut, de conceptul turistic „be a local“, o chestie care sună foarte bine. Eu îmi imaginam că asta înseamnă să mergi pînă în Indonezia cu o agenţie de turism, iar acolo, în timpul unei vizite ghidate prin junglă, să fii răpit de nişte gherile, dus într-o tabără şi ţinut prizonier pentru revendicări sau bani.
Cu ochii-n 3,14
Miercuri, 13 martie, seara, un bărbat vorbind tare la telefon pe stradă (probabil cu soţia): „Ştii că Habemus Papam? (…) Habemus Papam, mă! Papa avem. (…) Ei, avem şi sarmale, şi mucenici de la mamaie, dar eu vorbeam de Papa de la Roma, măi fato“. (A. M.)
Un magnet de frigider poate rezolva multe: nu e bun doar să-ţi aducă aminte de locurile pe unde ai călătorit, ci te şi ajută să alungi spiritele rele, să ai noroc şi să fii iubit. Cel puţin asta mi s-a zis că face unul cu chipul unui şaman,
„Mama răniţilor“ – ce titlu de onoare!
Era tot într-o primăvară, acum 136 de ani – în 1877. La sfîrşitul lui martie, cîteva detaşamente turceşti au trecut Dunărea, atacînd (mai bine zis, jefuind) orăşelul Bechet şi alte cîteva localităţi din sudul României.
Dileme de altădată: divorţul – un eşec al iubirii?
Divorţul a preocupat întotdeauna cuplul, mai ales că accesul la această soluţie n-a fost îngrădit, teoretic, de legi şi canoane, aşa cum se întîmplă la alte confesiuni.
Un altfel de „3,14“ prin învăţămîntul românesc
Într-o şcoală din Bucureştiul preocupat mai mult de locul clasei pregătitoare în organizarea învăţămîntului, decît de o reformă substanţială a lui, o profesoară de limbă română predă nuvela „Popa Tanda“ de Ioan Slavici. Predă şi diferenţa dintre schiţă şi nuvelă.
(Mai sînt şi) oameni buni
În ultimul timp, tindem, cu toţii, să ne plîngem că nu prea mai există oameni buni. Cumsecade. Altruişti. Normali. Care să nu urmărească ceva atunci cînd ne ajută, chiar simbolic.
Spelunci, bodegi, cîrciumi, bombe
Grataragiul e grizat. Învîrte micii pe un grătar mic, cam cît o cutie de televizor de 80. Totul se sprijină pe un cadru de metal ruginit, cu marginile late, şi pe nişte picioare subţiri, stabilizate contra balansului cu o cutie de bere smotocită prinsă dedesubt. Micii – bondoci, rumeni – zemuiesc a sfîrîială.
A dat spanacul! E fragedă urzica!
E verde piaţa! În serele patriei au înverzit ceapa, usturoiul, ridichea, spanacul. Prin păduri, urzica! Ce tulburător joc al ochiului, după luni de pustiu. Poţi culege, din natură, carnea săracului.
După aceea, au băgat cărucioare – o comunitate hippie din Vermont învaţă corporatismul
Toamna trecută, cînd şi-au pus năduful într-o scrisoare către administraţie şi au anunţat că gata, fac sindicat, angajaţii cooperativei alimentare din Brattleboro (Vermont) au folosit cuvinte precum „frică“, „ameninţări“, „hărţuiri“.
Supă de cegă ucha, sau bouillabaisse pe ruseşte
Cega folosită pentru supă trebuie să fie vie. Se eviscerează, se curăţă de discurile osoase cu care este acoperită şi, foarte important, i se scoate nervul din şira spinării: se extrage dintr-o singură mişcare, introducînd degetul prin capătul dinspre coadă al despicăturii din burtă sau cu dinţii unei furculiţe, din capătul opus, de la baza capului.
Segmente din subterană– unde IBM şi Dostoievski se întîlnesc
„Conform preşedintelui IBM, fenomenul Big Data va însemna dispariţia segmentului de piaţă şi va obliga fiecare vînzător să perceapă individualitatea fiecărui consumator într-o perioadă de maximum 18 luni; în caz contrar, cei care nu vor face astfel vor risca să fie lăsaţi pe dinafară.“
De ce să iei Eurovisionul în serios?
Ca în fiecare an, finala Eurovision pe România nu numai că a făcut un rating bunicel pentru TVR, dar a stîrnit şi o mulţime de discuţii despre cîştigător, cei care meritau să cîştige în locul lui ş.a.m.d.
The Great Gatsby
Preşedintele juriului la Festivalul de film de la Cannes va fi anul acesta regizorul american Steven Spielberg, iar filmul care va deschide cea de-a 66 ediţie este The Great Gatsby, regizat de australianul Baz Luhrmann, cu Leonardo DiCaprio în rolul principal.
Copiii şi televizorul
Consiliul Naţional al Audiovizualului organizează, în ultimul timp, mese rotunde pe teme legate de audiovizual. În mod normal, astfel de seminarii sînt, precum ştim, inutile – oamenii se întîlnesc să vorbească, bifează un „eveniment“, apoi pleacă liniştiţi acasă, iar problemele dezbătute rămîn neschimbate.
Trup şi suflet la Sala Palatului – o expoziţie de dezvoltare personală
Evaluare şi echilibrare energetică yin/yang a organismului; Calea iubirii de sine; Activarea Luminii Inteligenţei Vindecătoare Cuantice; Răspunsuri la întrebări sau orice altă temă de interes personal ce nu aţi înţeles-o se vor face în limita acceptării Sinelui fiecăruia, în şedinţele individuale.
Cu ochii-n 3,14
● Vreţi să faceţi rost de 30.000 de dolari? Nimic mai simplu. Cei de la innocentive.com îi oferă celui/celei care, pînă la sfîrşitul lui aprilie, reuşeşte să găsească o metodă pentru a sintetiza în cinci paşi, şi cu o puritate de cel puţin 99,9%, siliconul: Si(O1-zXz)y (X = B, C, N, S, Cl; unde 0.2 < z < 0.5; 0.5 < y < 1.5). Baftă! (M. C.)
● „Germania a pierdut ocazia să tacă“, a zis ministrul nostru de Interne, Radu Stroe. Acum cîţiva ani, cînd Jacques Chirac a spus despre ţările din Est că
Ambasadorul Jinga şi arta naţională a mişto-ului
Cîteva recente întîmplări mă determină să aduc unele nuanţe într-o poveste care pe unii dintre dilematici i-ar putea interesa. Şi, chiar dacă nu v-ar interesa, tot m-aş simţi tentat să o spun – măcar din motivul că adevărul, din cînd în cînd măcar, trebuie pus în lumină.
Novitale din afară
Gazetele din România primei modernităţi se interesează, cu precădere, de evenimentele internaţionale. Orice gazetă aţi deschide, de la începutul secolului al XIX-lea – că este Albina Românească sau Curierul Românesc, că este Cantor de Avis sau Vestitorul Românesc –, articolele referitoare la lumea din jur sînt predominante.
Cu mîini şi diplome curate
Un nou scandal al plagiatelor a apărut pe piaţa media autohtonă: zeci de lucrări de licenţă – ale unei facultăţi socotite de elită – sînt pur şi simplu trase la copiator. Coordonator al lucrărilor este însuşi decanul facultăţii. Justificarea lui este năucitoare: „aşa era cutuma“ în anul 2007, „cînd Legea Educaţiei nu prevedea încă sancţiuni drastice pentru plagiat“.
Minitehnicus
Era evident că fata îi explica unei mame sau unei bunici cum să-şi deschidă telefonul mobil. Oare cît a mai ţinut-o calmul? O fi izbucnit, în văzul tuturor călătorilor, în ţipete exasperate? Sau şi-o fi luat seama că omul de la capătul firului e bătrîn şi neştiutor, speriat chiar, şi i-o fi zis „Lasă, mamaie, că ajung eu acasă şi rezolvăm?“
Eroi americani (în filme de Oscar)
Anul acesta, la Oscaruri, s-au „purtat“ eroii... tipic americani (All-American heroes): atît Tony Mendez – personajul interpretat de Ben Affleck în Argo, filmul cîştigător al Premiului pentru Cel Mai Bun Film –, cît şi Lincoln, întrupat de premiatul Daniel Day-Lewis în filmul cu acelaşi nume, regizat de Steven Spielberg, se integrează în această categorie. Desigur, în subcategorii diferite.
Am luat conopida la 12 lei
Cine m-a pus să iau conopida aia? Cine? Ce genă, ce inconştienţă m-a adus în situaţia asta beteagă? Cum pot gîndi? Conopida este o insipidoşenie crasă, cum poţi să fii fermecat? Robotizat m-am dus la galantar, am văzut că erau cam trecute, cam moi, adică n-avea conopida responsabilitate, se blegise, şi hop! O iau eu, de ce s-o iau eu?
Granată din fileuri de pui à la Rougemont
Tranşaţi 14 fileuri frumoase de pui şi bateţi-le uşor, cu mînerul ud al unui cuţit. Vîrstaţi apoi 7 dintre ele cu şiruri de semi-luni decupate din trufe, şi pe celelalte 7, cu fîşii din limbă roşie, marinată în silistră. Poşaţi o umplutură de pasăre într-o mulă semisferică unsă cu unt, în centrul căreia aţi fixaţi un cofraj cilindric învelit în slănină, astfel încît să obţineţi un puţ.
Cum să cumperi o armă? - întrebarea care împarte America
Un perete cu icoane veghează subsolul casei din localitatea Burke, din apropiere de capitala americană, în care Andrei Calciu îşi fabrică singur muniţia. Ţintuite în peretele alb, stau vreo 20 de icoane de toate dimensiunile, printre care sînt intercalate şi crucifixe.
Imaginea Republicii Moldova
Proaspăt întors dintr-o călătorie în Republica Moldova, am suficiente amintiri-detaliu ca să mă pot gîndi la o imagine alcătuită dintr-o succesiune de detalii. Fiindcă e vorba de o ţară atît de apropiată de a noastră, genul de exerciţiu pe care-l propun mai jos devine un fel de oglindă pe care poţi s-o aşezi în faţa României.
Televiziunea şi banii
Mulţi vorbesc despre degradarea mediului audiovizual de la noi şi despre vina pe care o au televiziunile pentru îmbolnăvirea morală a societăţii noastre. În plus, unii invocă nevoia de educaţie şi de cultură şi sînt convinşi că posturile TV ar avea o datorie în acest sens.
"Muzeele sînt locuri vii"
Homosexualitatea e încă un subiect „delicat“ în România, care deseori derapează spre „tabu“. De fiecare dată cînd se vorbeşte public despre „problema“ homosexualităţii, spiritele se agită, totul devine pătimaş şi se pierde din vedere o abordare firească.
Sistemul care strigă "Moarte homosexualilor!"
„Luna istoriei LGBT“ este un festival care încearcă să amelioreze statutul comunităţii LGBT nu numai în România, ci şi în alte opt ţări europene. Festivalul nu promovează homosexualitatea, ci propune subiecte de dezbatere şi vorbeşte despre comunitatea LGBT, dincolo de eticheta promiscuă pe care o poartă.
Cu ochii-n 3,14
În 45 de state din SUA, scrisul de mînă va deveni opţional la şcoală, iar din 2014 elevii vor putea învăţa să scrie direct la tastatură şi nu vor mai exersa cu pixul, stiloul sau creionul. Iată o ştire care sigur îl va întrista pe Radu Cosaşu (şi nu numai). (A. P.)
Aţi avut vreodată senzaţia că scrierea unei cărţi ar fi un gest important pentru opinia publică? În cazul lui Adrian Năstase, s-a întîmplat. Sigur, nu e chiar un roman sau un volum de memorii, ci o lucrare ştiinţifică. Datorită ei, Nă
Studentele ne arată de ce UE nu rimează cu URSS
În ultima decadă a acestui februar, Cluj-Napoca a trăit un fel de primăvară zgribulită, cu şoferi de taxi bombănind pe-o latură a Pieţei Unirii şi cu studente încotoşmănate, bombănind şi ele, pe toate laturile campusului studenţesc.
Cum am devenit neroadă
Într-una din zilele astea de iarnă obosită, la porţile supermarket-ului din cartier, o domnişoară, cu braţele pline de pliante, se agaţă de mine. Cum am învăţat deja că scopul acestor acostări se leagă de vînzarea a ceva inutil, mic, de proastă calitate, de publicitate, mă feresc cît pot de mult, asumîndu-mi înjurăturile aferente.
Culorile şi vorbele libertăţii
Revăzînd un film documentar, realizat de francezi, despre România anilor ’80 ai secolului trecut, primul lucru care mi-a atras atenţia a fost cenuşiul în care se îneca de-a dreptul lumea comunistă: ziduri gri, murdare, haine în culori ponosite, chipuri adumbrite, televiziune în alb-negru, veselii oropsite, tineri străvezii şi maturi istoviţi, tăceri deznădăjduite, iz de mucegai omniprezent.
Primăvara pe trotuar
Au început să apară de pe la mijlocul lui februarie. Abia se strînseseră cele de Crăciun, abia răsuflase lumea uşurată că poate umbla omeneşte pe caldarîm, că scheletele precare din metal acoperite cu foaie de cort s-au înfipt iar în mijlocul trotuarelor.
Soluţii pentru bătrîneţe (?!)
În ultimul timp s-a nimerit să văd tot mai multe filme care par să răspundă – în cele mai neaşteptate, mai fascinante şi mai crude moduri – uneia dintre întrebările mele cele mai sîcîitoare, şi anume: cum îmi voi petrece bătrîneţile şi ce se va întîmpla cu mine la vîrsta a treia spre a patra (în caz că le voi prinde...).
Piept de pui
Cel mai ieftin, cărnuri zic, e să bagi în tine piept de pui. E adevărat, e bun pieptul şi pentru dietă, şi la boală. Piept de pui. Doar că mi-aduc aminte ce făcea taică-meu ca să crească puiul. Într-un hambar frumos etajat băga un bec uriaş-ucigaş conectat la curent electric.
Ce (mai) este o capelă?
Frunzăresc multe site-uri de arhitectură, pregătindu-mi cursurile. Mai nou, chiar Facebook mă obligă să mă ţin la curent; nu am nici o scuză dacă n-o fac. Din vreme în vreme găsesc, aşadar – sau mi se semnalează –, proiecte de lăcaşuri de cult demne de atenţie.
Paludine la abur umplute cu carne
Spălaţi cu apă din belşug un vas de paludine şi extrageţi carnea melcilor cu un ac, avînd grijă să păstraţi intacte cochiliile şi operculele. Tocaţi moluştele, zece uncii de carne, jambon, ceapă, ghimbir, adăugaţi sare şi vin galben de orez; pisaţi totul într-o piuă. Umpleţi cochiliile cu pasta obţinută şi închideţi-le apoi cu operculele.
Ce fel de afacere e muzica?
Oamenii fac bani din muzică de mii de ani, doar că în ultima vreme, cam de la Payola încoace, lucrurile au cam luat-o razna, numai din cauze naturale: lăcomie şi ignoranţă. Muzica a apărut simultan cu capacitatea omului de a gîndi. Afacerile au apărut cînd unii s-au trezit că pot profita de cei care nu folosesc acest dar al gîndirii.