⬆
Societate
Pagina 108
După aceea, au băgat cărucioare – o comunitate hippie din Vermont învaţă corporatismul
Toamna trecută, cînd şi-au pus năduful într-o scrisoare către administraţie şi au anunţat că gata, fac sindicat, angajaţii cooperativei alimentare din Brattleboro (Vermont) au folosit cuvinte precum „frică“, „ameninţări“, „hărţuiri“.
Supă de cegă ucha, sau bouillabaisse pe ruseşte
Cega folosită pentru supă trebuie să fie vie. Se eviscerează, se curăţă de discurile osoase cu care este acoperită şi, foarte important, i se scoate nervul din şira spinării: se extrage dintr-o singură mişcare, introducînd degetul prin capătul dinspre coadă al despicăturii din burtă sau cu dinţii unei furculiţe, din capătul opus, de la baza capului.
Segmente din subterană– unde IBM şi Dostoievski se întîlnesc
„Conform preşedintelui IBM, fenomenul Big Data va însemna dispariţia segmentului de piaţă şi va obliga fiecare vînzător să perceapă individualitatea fiecărui consumator într-o perioadă de maximum 18 luni; în caz contrar, cei care nu vor face astfel vor risca să fie lăsaţi pe dinafară.“
De ce să iei Eurovisionul în serios?
Ca în fiecare an, finala Eurovision pe România nu numai că a făcut un rating bunicel pentru TVR, dar a stîrnit şi o mulţime de discuţii despre cîştigător, cei care meritau să cîştige în locul lui ş.a.m.d.
The Great Gatsby
Preşedintele juriului la Festivalul de film de la Cannes va fi anul acesta regizorul american Steven Spielberg, iar filmul care va deschide cea de-a 66 ediţie este The Great Gatsby, regizat de australianul Baz Luhrmann, cu Leonardo DiCaprio în rolul principal.
Copiii şi televizorul
Consiliul Naţional al Audiovizualului organizează, în ultimul timp, mese rotunde pe teme legate de audiovizual. În mod normal, astfel de seminarii sînt, precum ştim, inutile – oamenii se întîlnesc să vorbească, bifează un „eveniment“, apoi pleacă liniştiţi acasă, iar problemele dezbătute rămîn neschimbate.
Trup şi suflet la Sala Palatului – o expoziţie de dezvoltare personală
Evaluare şi echilibrare energetică yin/yang a organismului; Calea iubirii de sine; Activarea Luminii Inteligenţei Vindecătoare Cuantice; Răspunsuri la întrebări sau orice altă temă de interes personal ce nu aţi înţeles-o se vor face în limita acceptării Sinelui fiecăruia, în şedinţele individuale.
Cu ochii-n 3,14
● Vreţi să faceţi rost de 30.000 de dolari? Nimic mai simplu. Cei de la innocentive.com îi oferă celui/celei care, pînă la sfîrşitul lui aprilie, reuşeşte să găsească o metodă pentru a sintetiza în cinci paşi, şi cu o puritate de cel puţin 99,9%, siliconul: Si(O1-zXz)y (X = B, C, N, S, Cl; unde 0.2 < z < 0.5; 0.5 < y < 1.5). Baftă! (M. C.)
● „Germania a pierdut ocazia să tacă“, a zis ministrul nostru de Interne, Radu Stroe. Acum cîţiva ani, cînd Jacques Chirac a spus despre ţările din Est că
Ambasadorul Jinga şi arta naţională a mişto-ului
Cîteva recente întîmplări mă determină să aduc unele nuanţe într-o poveste care pe unii dintre dilematici i-ar putea interesa. Şi, chiar dacă nu v-ar interesa, tot m-aş simţi tentat să o spun – măcar din motivul că adevărul, din cînd în cînd măcar, trebuie pus în lumină.
Novitale din afară
Gazetele din România primei modernităţi se interesează, cu precădere, de evenimentele internaţionale. Orice gazetă aţi deschide, de la începutul secolului al XIX-lea – că este Albina Românească sau Curierul Românesc, că este Cantor de Avis sau Vestitorul Românesc –, articolele referitoare la lumea din jur sînt predominante.
Cu mîini şi diplome curate
Un nou scandal al plagiatelor a apărut pe piaţa media autohtonă: zeci de lucrări de licenţă – ale unei facultăţi socotite de elită – sînt pur şi simplu trase la copiator. Coordonator al lucrărilor este însuşi decanul facultăţii. Justificarea lui este năucitoare: „aşa era cutuma“ în anul 2007, „cînd Legea Educaţiei nu prevedea încă sancţiuni drastice pentru plagiat“.
Minitehnicus
Era evident că fata îi explica unei mame sau unei bunici cum să-şi deschidă telefonul mobil. Oare cît a mai ţinut-o calmul? O fi izbucnit, în văzul tuturor călătorilor, în ţipete exasperate? Sau şi-o fi luat seama că omul de la capătul firului e bătrîn şi neştiutor, speriat chiar, şi i-o fi zis „Lasă, mamaie, că ajung eu acasă şi rezolvăm?“
Eroi americani (în filme de Oscar)
Anul acesta, la Oscaruri, s-au „purtat“ eroii... tipic americani (All-American heroes): atît Tony Mendez – personajul interpretat de Ben Affleck în Argo, filmul cîştigător al Premiului pentru Cel Mai Bun Film –, cît şi Lincoln, întrupat de premiatul Daniel Day-Lewis în filmul cu acelaşi nume, regizat de Steven Spielberg, se integrează în această categorie. Desigur, în subcategorii diferite.
Am luat conopida la 12 lei
Cine m-a pus să iau conopida aia? Cine? Ce genă, ce inconştienţă m-a adus în situaţia asta beteagă? Cum pot gîndi? Conopida este o insipidoşenie crasă, cum poţi să fii fermecat? Robotizat m-am dus la galantar, am văzut că erau cam trecute, cam moi, adică n-avea conopida responsabilitate, se blegise, şi hop! O iau eu, de ce s-o iau eu?
Granată din fileuri de pui à la Rougemont
Tranşaţi 14 fileuri frumoase de pui şi bateţi-le uşor, cu mînerul ud al unui cuţit. Vîrstaţi apoi 7 dintre ele cu şiruri de semi-luni decupate din trufe, şi pe celelalte 7, cu fîşii din limbă roşie, marinată în silistră. Poşaţi o umplutură de pasăre într-o mulă semisferică unsă cu unt, în centrul căreia aţi fixaţi un cofraj cilindric învelit în slănină, astfel încît să obţineţi un puţ.
Cum să cumperi o armă? - întrebarea care împarte America
Un perete cu icoane veghează subsolul casei din localitatea Burke, din apropiere de capitala americană, în care Andrei Calciu îşi fabrică singur muniţia. Ţintuite în peretele alb, stau vreo 20 de icoane de toate dimensiunile, printre care sînt intercalate şi crucifixe.
Imaginea Republicii Moldova
Proaspăt întors dintr-o călătorie în Republica Moldova, am suficiente amintiri-detaliu ca să mă pot gîndi la o imagine alcătuită dintr-o succesiune de detalii. Fiindcă e vorba de o ţară atît de apropiată de a noastră, genul de exerciţiu pe care-l propun mai jos devine un fel de oglindă pe care poţi s-o aşezi în faţa României.
Televiziunea şi banii
Mulţi vorbesc despre degradarea mediului audiovizual de la noi şi despre vina pe care o au televiziunile pentru îmbolnăvirea morală a societăţii noastre. În plus, unii invocă nevoia de educaţie şi de cultură şi sînt convinşi că posturile TV ar avea o datorie în acest sens.
"Muzeele sînt locuri vii"
Homosexualitatea e încă un subiect „delicat“ în România, care deseori derapează spre „tabu“. De fiecare dată cînd se vorbeşte public despre „problema“ homosexualităţii, spiritele se agită, totul devine pătimaş şi se pierde din vedere o abordare firească.
Sistemul care strigă "Moarte homosexualilor!"
„Luna istoriei LGBT“ este un festival care încearcă să amelioreze statutul comunităţii LGBT nu numai în România, ci şi în alte opt ţări europene. Festivalul nu promovează homosexualitatea, ci propune subiecte de dezbatere şi vorbeşte despre comunitatea LGBT, dincolo de eticheta promiscuă pe care o poartă.
Cu ochii-n 3,14
În 45 de state din SUA, scrisul de mînă va deveni opţional la şcoală, iar din 2014 elevii vor putea învăţa să scrie direct la tastatură şi nu vor mai exersa cu pixul, stiloul sau creionul. Iată o ştire care sigur îl va întrista pe Radu Cosaşu (şi nu numai). (A. P.)
Aţi avut vreodată senzaţia că scrierea unei cărţi ar fi un gest important pentru opinia publică? În cazul lui Adrian Năstase, s-a întîmplat. Sigur, nu e chiar un roman sau un volum de memorii, ci o lucrare ştiinţifică. Datorită ei, Nă
Studentele ne arată de ce UE nu rimează cu URSS
În ultima decadă a acestui februar, Cluj-Napoca a trăit un fel de primăvară zgribulită, cu şoferi de taxi bombănind pe-o latură a Pieţei Unirii şi cu studente încotoşmănate, bombănind şi ele, pe toate laturile campusului studenţesc.
Cum am devenit neroadă
Într-una din zilele astea de iarnă obosită, la porţile supermarket-ului din cartier, o domnişoară, cu braţele pline de pliante, se agaţă de mine. Cum am învăţat deja că scopul acestor acostări se leagă de vînzarea a ceva inutil, mic, de proastă calitate, de publicitate, mă feresc cît pot de mult, asumîndu-mi înjurăturile aferente.
Culorile şi vorbele libertăţii
Revăzînd un film documentar, realizat de francezi, despre România anilor ’80 ai secolului trecut, primul lucru care mi-a atras atenţia a fost cenuşiul în care se îneca de-a dreptul lumea comunistă: ziduri gri, murdare, haine în culori ponosite, chipuri adumbrite, televiziune în alb-negru, veselii oropsite, tineri străvezii şi maturi istoviţi, tăceri deznădăjduite, iz de mucegai omniprezent.
Primăvara pe trotuar
Au început să apară de pe la mijlocul lui februarie. Abia se strînseseră cele de Crăciun, abia răsuflase lumea uşurată că poate umbla omeneşte pe caldarîm, că scheletele precare din metal acoperite cu foaie de cort s-au înfipt iar în mijlocul trotuarelor.
Soluţii pentru bătrîneţe (?!)
În ultimul timp s-a nimerit să văd tot mai multe filme care par să răspundă – în cele mai neaşteptate, mai fascinante şi mai crude moduri – uneia dintre întrebările mele cele mai sîcîitoare, şi anume: cum îmi voi petrece bătrîneţile şi ce se va întîmpla cu mine la vîrsta a treia spre a patra (în caz că le voi prinde...).
Piept de pui
Cel mai ieftin, cărnuri zic, e să bagi în tine piept de pui. E adevărat, e bun pieptul şi pentru dietă, şi la boală. Piept de pui. Doar că mi-aduc aminte ce făcea taică-meu ca să crească puiul. Într-un hambar frumos etajat băga un bec uriaş-ucigaş conectat la curent electric.
Ce (mai) este o capelă?
Frunzăresc multe site-uri de arhitectură, pregătindu-mi cursurile. Mai nou, chiar Facebook mă obligă să mă ţin la curent; nu am nici o scuză dacă n-o fac. Din vreme în vreme găsesc, aşadar – sau mi se semnalează –, proiecte de lăcaşuri de cult demne de atenţie.
Paludine la abur umplute cu carne
Spălaţi cu apă din belşug un vas de paludine şi extrageţi carnea melcilor cu un ac, avînd grijă să păstraţi intacte cochiliile şi operculele. Tocaţi moluştele, zece uncii de carne, jambon, ceapă, ghimbir, adăugaţi sare şi vin galben de orez; pisaţi totul într-o piuă. Umpleţi cochiliile cu pasta obţinută şi închideţi-le apoi cu operculele.
Ce fel de afacere e muzica?
Oamenii fac bani din muzică de mii de ani, doar că în ultima vreme, cam de la Payola încoace, lucrurile au cam luat-o razna, numai din cauze naturale: lăcomie şi ignoranţă. Muzica a apărut simultan cu capacitatea omului de a gîndi. Afacerile au apărut cînd unii s-au trezit că pot profita de cei care nu folosesc acest dar al gîndirii.
De ce nu mai avem ştiri
Cu toată segregarea politică, televiziunile şi site-urile de ştiri difuzează, zi de zi, cam aceleaşi informaţii. Bineînţeles, aţi observat acest lucru şi, dacă aţi prins şi presa de acum 15 ani, vă întrebaţi: nu cumva s-au tîmpit jurnaliştii de fac asta?
Despre calitate şi responsabilitate
Iată un demers lăudabil al HBO, un film care pune în discuţie o problemă gravă a istoriei recente şi, în acest context, îşi propune să reflecte „valorile umane cele mai simple: adevăr, onoare, dreptate şi curaj“. O astfel de abordare e un lucru tot mai rar la televiziunile din ziua de astăzi. Se numeşte responsabilitate.
Destin de pisică
Totul a început într-o zi de duminică, atunci cînd Gigel, fiul de cîţiva anişori al familiei Băicoilă, a început să dea semne de nelinişte, începînd de la ora trei. Avea un pic de temperatură şi nu mai mînca. Evident că mama sa a plecat repede prin vecini, să se consulte, să vadă ce zic cucoanele, să-i dea un leac, ceva, o pastilă, pentru că nu putea să lase copilul aşa...
Cu ochii-n 3,14
Îi explic taximetristului că strada Ion Slătineanu este între Căderea Bastiliei şi Calea Dorobanţilor. Îmi zice: „Vă las pe colţ la Dorobanţi sau intrăm pe Slătineanu din Cădere?“. Îmi vine să-i spun: „Aş prefera să intrăm din picaj“. (A. P.)
Staruri, covor roşu, diamante, rochii scumpe şi discursuri memorabile. Ne aflăm în plin sezon de Oscaruri, iar The Hollywood Reporter a cercetat 48 de discursuri recente de la diverse ceremonii de acordare a premiilor din industria americană de film, ajungî
Academia, stejarii şi Holocaustul
Cu ani în urmă, prins în vreo polemică din acele vremuri, am scris în Dilema un text ce-a necăjit cîţiva membri ai Academiei Române; mi-aduc aminte că regretatul Florin Constantiniu mi-a vorbit despre poveste la cîţiva ani distanţă şi, dacă nu mă înşel, dl Eugen Simion mi-a bătut la un moment dat un apropont.
Patriotismul la români
Ideea de a scrie despre patriotismul românesc astăzi a plecat de la interviul lui Andrei Pleşu din publicaţia Adevărul. Un interviu pe care l-am citit cu plăcere şi cu oarecare amărăciune. De asemenea, mărturisesc că sînt de acord cu cea mai mare parte a concluziilor de acolo. Dar nu cu toate.
Înainte de plecarea "definitivă"
În sfîrşit, dinspre presa noastră cea de toate zilele, uneori irespirabilă şi ilizibilă, vin şi două veşti bune: 1. o emisiune care a trecut de mult de limita bunului-simţ, a deontologiei jurnalistice sau a decenţei, a „reuşit“, în sfîrşit, să transforme bombănelile private ale telespectatorilor dezgustaţi, într-un protest semnificativ, răspîndit pe forumuri sau pe site-uri cu petiţii.
Ce am avut şi ce-am pierdut
Chei, ochelari de vedere şi ochelari de soare, telefoane mobile, portofele, buletine, legitimaţii de serviciu, inele şi cercei, ceasuri, farduri, o geantă întreagă, costume de baie şi alte haine, cărţi şi un copil mic care nu era al meu. Pe toate le-am pierdut la un moment dat.
(Alte) poveşti cu taximetrişti
Am mai spus-o şi o repet: mersul cu taxiul nu e doar un intermezzo, o trecere minoră, ci o experienţă, o aventură. Am trăit în taxi mai intens şi mai variat decît în multe alte locuri. În primul rînd, de la taximetrişti aflu diverse lucruri, utile şi nu numai – de la ce a mai spus Ponta la preţul abonamentelor telefonice.
Am primit un pliant
Tîrg de produse 5,99. Doar psihologic te uiţi şi vezi că este peste 5 lei. Te zburleşte gîndul. Dar să vedem ce poţi lua sub 6 lei. Ulei Lorena floarea-soarelui. Portocale dacă iei 2 kile la plasă. Bustieră fete. Maiou bărbaţi. Maiou damă. Slip fete. String damă. Slip bărbaţi. Set 3 dresuri damă 2/5, 20 den.
Creieri afumaţi
Curăţaţi de pieliţe şi de cheaguri de sînge patru creieri; puneţi-i într-o oală cu ceapă şi ghimbir tocate, cu vin galben de orez şi sos de soia; lăsaţi-i să fiarbă înfundat. Puneţi-i apoi la afumat, în modul obişnuit, folosind două uncii de zahăr brun, una de ierburi aromatice şi puţin fenicul.
Politicienii români şi limba engleză
De ce naiba vorbesc diplomaţii şi politicienii români engleza cu accent rusesc? Ultima prestaţie de acest tip îi aparţine lui Ion Jinga, ambasadorul României la Londra, căutat de posturile străine de cînd cu problema imigranţilor români din 2014. Curios să văd cum stau lucrurile şi cu alţii, am investigat puţin problema pe YouTube.
Televiziunile noastre faţă cu Ursul de Aur
În seara Galei Festivalului de Film de la Berlin, dintre televiziunile de ştiri, doar Digi24 şi Realitatea TV şi-au început jurnalele de la ora 23 cu materiale despre victoria filmului Poziţia copilului. În timpul acesta, Antena 3 titra pe burtieră ceva despre eternul lor Băsescu, iar RTV era preocupată de divorţul lui Dinu Patriciu de Ziua Îndrăgostiţilor.
Agenţii imobiliari - o specie
Două bresle urăsc pe lumea asta: prima este cea a asiguratorilor în caz de deces, boală, bătrîneţe, vremuri grele. Iar a doua este cea a agenţilor imobiliari. Aceştia din urmă nu existau în România înainte de 1990, însă, la puţin timp după aceea, s-au înmulţit direct proporţional cu ridicarea de case, vile şi blocuri noi.
Cu ochii-n 3,14
Într-un hotel din Botoşani, pe o masă stă binecuvîntarea mitropolitului Daniel către proprietarii, angajaţii şi oaspeţii hotelului, pe o noptieră stă Biblia, iar pe policioara din baie stă o cutie de prezervative (15 lei, preţ trecut în meniul de la minibar). Ca un fel de triptic de prim-ajutor, în caz de nevoie. (L. V.)
Un Renault condus de o doamnă pe străzile Bucureştiului avea numărul B… PZM. Te poţi gîndi că, tot aşa cum PLM ar putea fi prescurtarea de la pulmonar, PZM nu poate fi decît var
Ce parfum i s-ar potrivi lui Traian Băsescu?
Vă spun ceva, dar să nu rîdeţi: relativ recent l-am visat pe Karl Marx! De regulă, un bărbat poate avea – şi chiar e indicat să aibă – şi vise ceva mai frumoase şi mai epilate decît cele care-l implică pe acel bărbos. Dar staţi să vedeţi, că nu v-am spus tot: curiozitatea faptului de a-l fi visat pe Marx nu e întrecută decît de contextul în care l-am visat!
Reclame, reclame, reclame - pomadă şi cărţi
La mijlocul secolului al XIX-lea, reclama începe să cucerească paginile publicaţiilor. Nu mai este de ajuns să prezinţi un produs, ci trebuie să convingi că este util şi, mai presus de toate, indispensabil. Fără el, viaţa nu poate merge mai departe.
Vreau să fiu Mascota ta, Nicolae Titulescu!
În urmă cu oarecare timp, administratorul site-ului www.didactic.ro a publicat unul dintre articolele mele, în care prezentam modele de „aşa nu“ din activitatea dascălilor. Reacţiile utilizatorilor au fost, cu mici excepţii, necruţătoare la adresa mea: văd doar lucrurile rele, oricine poate critica de la distanţă, profesorii se frămîntă, pun suflet.
Dar mai serviţi!
„Mai vrei?“ mă întreabă Erika, în timp ce ochii ei albaştri îmi sfredelesc capul. Polonicul e în aşteptare, jumătate cufundat în supa gustoasă şi clară. „Nuuu“, zic, şi-i mulţumesc cît pot eu de frumos. „Cu plăcere“, îmi spune simplu femeia, iar polonicul rămîne cufundat definitiv în zeama aurie.
Petreceri şi tombole
Dintotdeauna mi-am dorit să organizez petreceri, să reuşesc să adun oameni, cît de des. Să fie cu toţii – dacă nu „o mare familie“ – măcar o permanentă ceată veselă, aproximativ mereu aceeaşi. În acest scop, după ce m-am mutat de acasă şi eram încă în facultate, m-am gîndit chiar să fac un fel de pact cu anumite prietene, ca să fiu sigură că ne vedem cel puţin la două săptămîni.