Spaimele alimentare

Publicat în Dilema Veche nr. 475 din 21-27 martie 2013
Odă dulceţurilor  jpeg

De ceva vreme, panica alimentară a pus stăpînire pe România. Aproape orice a devenit contestat: laptele e plin de toxine, curcanul de antibiotice, roşia de nu ştiu ce, carnea de vită e carne de cal etc. Acum, eu nu-mi imaginez că aceste lucruri n-ar fi existat şi pînă zilele astea. Sîntem „otrăviţi“ aproape în fiecare zi, ba cu una, ba cu alta, pentru că o Poliţie Sanitară „sănătoasă“ nu prea există. Şi dacă există, ea este amestecată, ca toate celelalte instituţii, în jocurile politice de făcut bani.

Privind în timp, domnii au fost, mai întîi de toate, preocupaţi de abundenţă. „Pîne şi jimblă să fie cu îmbelşugare în politie“ sau „să fie îndestulare de carne în oraşul domniei mele“ – astfel sună pitacele care traversează, după cum bine se poate observa, mai ales lumea urbană. Or, pîinea şi carnea din belşug susţin ordinea, aduc liniştea, contribuie la nemurire. În jurul acestor două produse esenţiale se va contura o serie de măsuri luate de instituţiile domneşti, atît în ceea ce priveşte forma, cît şi în ceea ce priveşte abaterile de la această formă. De pildă, un pitac de la 1813 stabileşte ca pîinea să fie „albă, curată şi coaptă bine“ şi, mai presus de toate, să respecte greutatea. În timp ce carnea trebuie să fie „bună şi grasă“ pentru a putea fi comercializată. La 13 martie 1813, piteştenii se plîng că măcelarii vînd carnea „grasă“ (şi la preţ mic) boierilor din oraş, în timp ce ei, săracii, trebuie să se mulţumească cu carnea „proastă şi slabă“, dar şi aceasta vîndută la un preţ inechitabil de mare. Se impun, apoi, şi reguli elementare de igienă. Bineînţeles că este vorba de o igienă a începutului de secol XIX, cu sensuri mult mai restrînse decît ce cunoaştem noi astăzi. Zalhanaua, acel abator de odinioară, este mai totdeauna murdară şi prost plasată, în ciuda n-umeroaselor prevederi, reguli, obligaţii, controale şi ameninţări. Din circulare aflăm cum ar trebui să fie rînduită zalhanaua şi nu este: să fie curat, tăierea să se facă dimineaţa – cînd este încă răcoare, şi pînă se vor strînge muşteriii, ca să aibă timp măcelarii să cureţe locul –, sacrificarea animalelor să se facă în apropierea apei – pentru a se spăla şi a îndepărta sîngele – şi mai ales în afara politiei; să se arunce leşurile, resturile, oasele cît mai departe de zona locuită. Acestea sînt cîteva dintre măsurile de igienă minime şi necesare. Dar „poruncile, ca toate poruncile, erau făcute ca să fie încălcate“. Zalhanaua se ridică acolo unde n-ar trebui să se ridice, carnea nu se păstrează aşa cum ar trebui să se păstreze. La un moment dat, măcelarii merg cu îndrăzneala pînă la a tăia vitele „în mijlocul politiei, în piaţa obştească“, şi asta „împotriva hotărîrilor ce sînt date“.

Procesul de reformare şi modernizare introdus prin Regulamentele Organice stabileşte, pentru prima dată, o instituţie cu atribuţii „sanitare“, făcînd limpede legătura dintre alimentaţie şi sănătatea populaţiei. Se redactează, la 6 iulie 1830, „Regulamentul pentru îmbunătăţirea şi paza bunei orînduieli în politia Bucureştilor“. Se fixează, de exemplu, atribuţii şi îndatoriri ale tuturor comercianţilor, preţurile, cine, cum şi unde ar trebui să vîndă: „îndestularea obştească pentru pîine, carne şi lumînări este întîiul obiect către care dregătorul mai cu osebire trebuie să-şi ţintească datornica sa îngrijire şi priveghere“, sună „ţirculara Departamentului din Lăuntru“ din 27 noiembrie 1840. De remarcat că procesul se lărgeşte şi spre alte alimente: carne, peşte, verdeţuri, lapte şi brînzeturi, şi spre orice aliment perisabil.

Oamenii, însă, se adaptează mai greu regulilor. La 1848, în Focşani, brutăriile evreieşti măresc bugetul Eforiei prin amenzile date pentru „reaua calità în pîne“, iar David sin Herşcu este sancţionat „pentru că s-au dovedit că au călcat aluatul pînei cu picioarele“.

Abia la 1863, doctorul Anastasie Fătu alcătuieşte un proiect de Poliţie Sanitară, unde alimentele par simple instrumente, tehnic aranjate în dieta unui popor ce trebuie hrănit cu măsură şi calitate, cu igienă şi sub supraveghere. Pîinea, carnea, peştele, legumele, fructele, dulciurile – toate se înscriu în reglementările sanitare menite a menţine sănătatea. Măsurile propuse „în contra pericolelor ce pot resulta din întrebuinţarea alimenteloru şi a beuturiloru nesănătoase“ sînt cît se poate de generale, dar fiecare „specie“ ar trebui să beneficieze de o organizare proprie.

Şi la 1863, hrana suferă cam de aceleaşi pericole, printre care se numără: murdăria, neglijenţa şi, mai ales, avariţia oamenilor. Este sancţionată vînzarea pîinii acre şi necoapte, a orezului plin de nisip şi viermi, a cartofilor încolţiţi şi stricaţi, a confeturilor colorate cu „substanţe veninoase“, a posmagilor umezi şi mucegăiţi, a bureţilor veninoşi, a cărnii stătute şi putrede, a racilor cu miros greu, a peştilor unsuroşi, „cu gust lînced sau acrit“, a caşcavalurilor „prea moi, de un miros acriu, puturosu sau rîncedu“, a cîrnaţilor şi a jamboanelor colorate cu ierburi veninoase, intrate în stare de „descompunere“, „mucede“, a vinului acru, a miedului falsificat etc.

Vremurile au trecut, problemele au rămas...

(fragment din Zăbava fandacsiei: Despre lucrurile mărunte ale cotidianităţii la început de epocă modernă, 1750-1860, în pregătire la Editura Humanitas)

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.