Studentele ne arată de ce UE nu rimează cu URSS

Publicat în Dilema Veche nr. 472 din 28 februarie - 6 martie 2013
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

În ultima decadă a acestui februar, Cluj-Napoca a trăit un fel de primăvară zgribulită, cu şoferi de taxi bombănind pe-o latură a Pieţei Unirii şi cu studente încotoşmănate, bombănind şi ele, pe toate laturile campusului studenţesc. De fapt, este limpede că unele studente s-au simţit mai bine în interiorul Universităţii decît în afară – spun asta gîndindu-mă la cele cîteva tinere care i-au oferit dlui ex-comisar european Günter Verheugen o mică surpriză. Adică: tocmai pe cînd dl Verheugen era făcut doctor honoris causa al Universităţii „Babeş-Bolyai“, cîteva june transilvane au răsărit în spatele lui, cu ceva pancarte contestatare.

Să se fi supărat fostul comisar? Nu cred. Acest gen de proteste este monedă curentă în lumea occidentală. Şi, chiar dacă – profesor fiind – îi invit de regulă pe studenţi să fie atenţi la surprizele pe care le fac, e totuşi clar (şi ştim cu toţii) că farmecul democraţiei pleacă şi de aici: din dreptul tinerilor din lumea liberă de a da semnale pe care, de-ţi plac sau nu, trebuie să le înregistrezi ca atare. Am convingerea că dl Verheugen, care a văzut multe la viaţa sa, a înregistrat incidentul cu calm şi empatie.

Şarmul poveştii pe care v-o zic pleacă şi din următorul detaliu: prezent la Cluj-Napoca, dl Verheugen (care e şi profesor la o universitate din Frankfurt) a avut şi o intervenţie, în cadrul unui colocviu. Alocaţiunea fostului comisar era una cu semnul întrebării: „More Europe – a Realistic Perspective?“. Ei bine, puştoaicele clujence i-au dat instant răspunsul: această „mai multă Europă“ se construieşte sub ochii noştri, cu tot ce presupune ea.

Voi zăbovi puţin asupra colocviului cu pricina – la care şi sussemnatul a avut onoarea de a participa. Sub titlul „Dezintegrare şi integrare în Europa Centrală şi de Est (1919 – post-1989)“ şi sub egida Facultăţii clujene de Studii Europene (decan prof. Nicolae Păun), un eşantion de profesori (din Italia, Germania, Polonia, Luxemburg, Spania, Bulgaria, Olanda, Danemarca, Ungaria, Slovacia şi România) au discutat vreme de trei zile despre istoria integrării europene. La un moment dat, într-una dintre sesiuni, s-a pus şi problema fostului CAER – Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, creat sub tutelă sovietică în 1949 şi dispărut, evident, la începutul anilor ’90. Oare acest organism – ce se dorea răspunsul URSS la Planul Marshall cu care SUA au susţinut refacerea postbelică a Europei Occidentale – a reprezentat şi el o variantă (est-europeană) de integrare? Unii dintre participanţii la dezbatere au spus un da hotărît ideii – în sensul că acest CAER ar fi şi el o rotiţă (chiar dacă în cele din urmă dezafectată) din mecanismul construirii Europei unite. Alţii, printre care m-am numărat, au spus că mai curînd CAER-ul este un capitol al istoriei comunismului şi nu (mult) mai mult. Ca orice copie sovietică a unei iniţiative occidentale, această organizaţie-clonă a supravieţuit cîtă vreme ţările membre erau sub control. Cînd membrii ei s-au eliberat de comunism, clona a sucombat.

Şi mai există un detaliu – ce are legătură, iarăşi, cu studentele care i-au făcut-o dlui Verheugen. Foarte des, în ultimii ani, am auzit acel gen de lamentaţie calpă, care spune că Uniunea Europeană de azi ar fi tot un fel de URSS. Vladimir Bukovski a şi scris o carte pe această temă, tradusă şi la noi; nu numai el, ci şi alţi intelectuali, inclusiv occidentali (majoritatea de stînga sau libertarieni) susţin că n-ar fi mare diferenţă între directivele ce pleacă azi de la Bruxelles şi ucazurile ce plecau ieri de la Moscova; tot ei spun că rolul ideologiei comuniste de alaltăieri ar fi jucat azi de principiile „corectitudinii politice“ şi ale neoliberalismului promovate în UE. E drept că nici mie nu-mi place titulatura de „comisar“ pe care o au miniştrii europeni – dar, cu toate acestea, a pune semnul egal între UE şi URSS mi se pare o gogomănie atît de mare încît Iuri Gagarin, dacă ar fi putut urca pe ea, ar fi atins Luna cu degetul.

Studentele din Cluj-Napoca au demonstrat clar această diferenţă. Cu 50 de ani în urmă, dacă – prin absurd – nişte studenţi români ar fi pătruns cu pancarte contestatare într-o reuniune a CAER şi s-ar fi proţăpit cu ele în spatele unor miniştri comunişti, cu siguranţă că ar fi fost luaţi pe sus de Securitate, bătuţi bine, daţi afară din facultăţi şi hăituiţi apoi toată viaţa. În schimb, la ora la care citiţi aceste rînduri, studentele care au protestat în spatele dlui Verheugen se află bine-mersi pe undeva prin Cluj, citesc vreo carte (sper!), sorb vreo cafea (recomand ceai!), strîng de mînă vreun flăcău, aşteaptă vreun mărţişor sau bombăne pe teme curente, ca orice femeie care se respectă.

Cam aceasta este diferenţa dintre UE şi URSS: dreptul unor tinere/tineri de a ironiza politicul fără să se teamă.

Adrian Cioroianu este decan al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti. Printre cele mai recente cărţi publicate: Epoca de aur a incertitudinii, Editura Curtea Veche, 2011.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.