⬆
LA SINGULAR ȘI LA PLURAL
Pagina 17
Cu ochii-n 3,14
Dacă, după ce am văzut faţa şi ochiul tumefiat al lui Bute, a putut circula ideea că la Nottingham ar fi fost blat înseamnă că sîntem loviţi la cap mai rău decît el. (R. C.)
Unul dintre invitaţii speciali la Bookfest a fost Bernard Pivot. Printre altele, a venit şi pentru „Marea dictare“, un test pentru cunoscătorii limbii franceze. Iniţiativa ar trebui reluată şi adaptată: n-ar strica o mare dictare în limba română. (M. M.)
Un antidot la pesimism: Proiectul Recicleta
Alexandru Antonian are 37 de ani, o familie numeroasă, cinci copii – patru băieţi şi o fată, iar soţia sa este casnică. „Vă daţi seama“ – îmi spune – „cu atîţia copii acasă, munceşte mai mult, casnică fiind, decît dacă ar munci altundeva“. Alexandru face parte dintre cei mulţi pentru care viaţa, zi de zi, este o provocare.
Cu ochii-n 3,14
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are un nou vicepreşedinte. Îl cheamă Florin Tunaru. Poate că omul e OK, nu-l cunosc. Dar trebuie să recunoaşteţi că rezonanţa numelui său, asociată cu banii fiscului, sună îngrijorător. (M. M.)
Un candidat dintr-un afiş electoral promite „reabilitarea termică“ gratuită a blocurilor de locuinţe din sectorul nu ştiu care. Eu parcă mi-aş dori mai degrabă un candidat care să reabiliteze ideea de primar. (A. M.)
Fotbalul de pe stradă
Într-o zi, Mihai Rosus trecea prin Piaţa 700 din centrul Timişoarei. Pe una dintre străzile din apropiere, cîţiva copii ai străzii încinseseră un meci de fotbal cu o minge dezumflată. Ideea i-a venit pe loc: „Ce-ar fi dacă am face o echipă de fotbal cu oamenii străzii?“. Pe vremea aceea, Mihai Rosus era asistent social la o fundaţie care se ocupa de oamenii fără adăpost.
Cu ochii-n 3,14
Campania electorală are părţile ei bune: de cînd s-a pornit, din Piaţa Sudului au dispărut ca prin farmec doamnele şi domnii aceia mai închişi la culoare care practicau cea mai nouă meserie din lume (contrabanda cu ţigări) şi despre care gurile bune spun că e oprit să le adresezi cuvinte cu conotaţii DEXuale. (D. S.)
O ştire îmbucurătoare pentru ţările ale căror economii o duc rău: insula Nauru din Oceanul Pacific se descurcă bine-mersi exportînd excremente de păsări. Adică ce, noi n-avem
Despre vinuri la un wine bar
Nu departe de Mitropolie, într-o zonă în care chiar şi spălătoriile poartă denumiri poetico-metaforice, gen „Bob de rouă“, dau de un loc care se cheamă „1000 de chipuri“. Înăuntru e elegant, cu fotolii stil, o lumină calculat difuză; arată ca o bibliotecă: pereţii sînt acoperiţi de rafturi din lemn, mici şi dese.
Cu ochii-n 3,14
De reţinut – şi bună de pus pe perete – această idee a domnului Juncker, prim-ministrul luxemburghez: „Politicienii europeni sînt nişte pragmatici lipsiţi de talent“. Cere şi pragmatismul aşa ceva? (R. C.)
„Iubirea e un lucru rar / Aşa că-ţi dau un balansoar.“ Nu-i o poveste de budoar, ci un slogan publicitar. (M. M.)
În ultimul secol, speranţa de viaţă la pisici s-a dublat. Asta înseamnă că acum au 18 vieţi? (L. V.)
Cum m-am împrietenit cu un avatar
Am cunoscut-o pe Starglancer încă din prima mea zi în Atlantica Online. Mai exact încă din primele secunde, pentru că o zi în Atlantica înseamnă o lună în viaţa reală. Ai parte de multe apusuri şi răsărituri de soare, dacă mergi pe jos, de pildă, de la Bucureşti pînă la Shanghai.
Cu ochii-n 3,14
Se pare că în timpul somnului sîntem cu toţii mai înalţi cu 6 mm. Păcat că nu ne vede nimeni. (M. C.)
Capitala s-a mai procopsit cu o operă de artă: latinitatea poporului român transpusă în imaginea unui Traian nud, ataşat unei vietăţi, un simulacru de Lupoaică. Chintesenţa latinităţii: i-au plasat lupoaica şi l-au lăsat în fundul gol. (S. G.)
„Ocrotiţi vînatul!“ scrie pe nişte panouri plasate strategic la intrarea în pădure (pădurea de argint ş.a.). Înţeleg şi nu înţeleg în acelaşi timp. C
O Românie altfel - cîteva iniţiative civice
La sfîrşit de martie am primit o invitaţie la un curs de acordare a primului ajutor. Era vorba de un proiect al Asociaţiei React, care a fost înfiinţată în martie 2006 pentru „a contribui la schimbarea în bine a vieţii oamenilor“. Istoria ei a început cu campanii simple, proiecte punctuale care veneau ca răspuns la problemele de sănătate ale comunităţii în care îşi desfăşurau activitatea.
Cu ochii-n 3,14
Din categoria „Trăim în cea mai bună dintre lumile posibile“: ministrul Agriculturii a zis că laptele din supermarket-uri nu e natural; şeful Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor a zis că mezelurile nu au carne. Şi, de la o vreme, am impresia că salata verde a devenit vernil… (M. V.)
Se pare că cele mai cunoscute nume occidentale din China sînt Iisus, Nixon şi Elvis. Adică religie, politică şi rock’n’roll. A mai rămas ceva? (M. C.)
Un "Caritas" de fapte bune
Totul a început de la un film. Pay Forward. În film, un puşti primeşte la şcoală o temă care-l pune pe gînduri: să facă ceva care poate schimba lumea. Şi începe cu lumea din jurul lui. Mai întîi încearcă să schimbe viaţa unui homeless pe care-l vedea zilnic, în drum spre şcoală. Apoi, viaţa mamei lui, care avea probleme cu alcoolul.
Cu ochii-n 3,14
La urarea „Hristos a înviat!“ se pare că există şi alt răspuns: un simplu, cochet şi elegant „Mulţumesc“. (S. G.)
În biserica din Pojorîta, înainte de ora 12 noaptea, toate luminile s-au stins în biserică şi a apărut, scris cu beculeţe roşii chiar deasupra altarului, „Hristos a-nviat!“. Apoi perdeaua de la altar s-a ridicat brusc, ca o cortină, şi a ieşit părintele. (I. P.)
O, de cînd n-am mai auzit în vocabularul planetar cuvîntul acesta suav: finlandizare! A trebuit să vină un expert japon
Amintirea arborelui care a fost
Atunci cînd se discută despre material şi tehnică în contextul larg al arhitecturii, de cele mai multe ori discuţia alunecă într-o zonă strictă. Există o abordare directă care ţine cont de indicatori, parametri, coeficienţi, caracteristici dintre cele mai variate şi eventuale performanţe. În acest context, materialul, chiar natural, sfîrşeşte prin a deveni pură tehnologie.
Cu ochii-n 3,14
În acest moment există cel puţin cîte 140 de site-uri pentru fiecare persoană din lume. Vi se pare mult, puţin? (M. C.)
În toată presa Săptămînii Mari, printre atîtea controverse cînd mai politice, cînd mai pedestre, nu am citit răspuns mai limpede şi mai tranşant decît acela formulat de preşedintele Asociaţiei Somelierilor din România, dl Sergiu Nedelea, la întrebarea, nici ea uşoară, „Merge whiskey-ul cu drob şi ouă?“: „În nici un caz!“. (R. C.)
O doamnă a Brăilei de altădată
Există oameni de care te desparţi cu zîmbetul pe buze şi cu dorinţa de a-i revedea. Deşi are 84 de ani, despre Valeria Ursan nu se poate spune că este „o doamnă în vîrstă“ sau chiar dacă o spui, formula cere cu necesitate şi o completare ca să nu te faci vinovat faţă de adevăr.
Cu ochii-n 3,14
Din ciclul „Care cîţi mai sîntem pe planetă“: se pare că populaţia mondială de găini este egală cu cea a oamenilor. Asta din pricina vegetarienilor! (M. C.)
Într-o vitrină pe la Piaţa Romană erau expuşi, fuduli, nişte colanţi cu…push up. Într-o lume delăsătoare, un accesoriu fundamental. (S. G.)
Cu ce aţi spune că rimează John Fowles? Nu găsiţi nici un cuvînt potrivit? Atunci încercaţi cu „haules baules“ şi-o să vedeţi că sună bine. La fel ca „versatil“ cu „vers abil“ şi alte o mie de alte r
Cine merge la grădiniţă?
Într-una din zilele trecute mi s-a întîmplat să trec pe stradă, în drum spre o conferinţă de presă, şi să calc, fără să-mi dau seama, peste păpuşa unui copil. „Păpuşa“ era de fapt o bucată de ziar murdară, răsucită, contorsionată, uşor îngustată la un capăt într-un ghemotoc, pesemne locul unde imaginaţia de copil vedea un cap bucălat şi năstruşnic.
Cu ochii-n 3,14
În faţa Muzeului „Antipa“, cîţiva demonstranţi agită pancarte şi cer repatrierea rămăşiţelor pămînteşti ale lui Brâncuşi. Asta să însemne că ai patriotismul în oase? (S. G.)
Zilele trecute, în timpul unei conversaţii telefonice, sînt întrebată: „Dvs. sînteţi jurnalistă la Vama Veche?“. (L. V.)
În satul bunicilor mei olteni, pe locul fostei cîrciumi şi al magazinului mixt s-a deschis un Euro Supermarket cu de toate: de la avocado la tequila, de la rimel la alge, de la unghii false la trabucu
Viaţa după Afghanistan
Unii cred despre el că este un erou. Alţii îl admiră pentru curajul şi puterea pe care le-a avut ca să treacă peste un incident care i-a schimbat viaţa: Laurenţiu Şerban avea 26 de ani cînd şi-a pierdut un picior în Afganistan, după ce a călcat pe o mină antipersonal, încercînd să salveze nişte camarazi surprinşi de o explozie într-un TAB.
Cu ochii-n 3,14
S-a dovedit că plămînul drept primeşte mai mult aer decît cel stîng. Acum, nu judecaţi ideologic cu argumente anatomice. (M. C.)
Presa engleză – în ale cărei adjective am o anume încredere – îl numeşte pe François Hollande, candidatul socialist la preşedinţia Franţei, „Mr. Normal“. Cum azi nu pot considera normal nici un om care vrea să devină preşedintele unei ţări, caracterizarea asta închide, în româneasca mea, chiar un mister. (R. C.)
Pîini şi "sfinţişori" la Băcănia veche
Intru în Băcănia veche. La început, îmi atrag atenţia doar foarte multele feluri de ceaiuri şi de uleiuri, precum şi o vitrină mare, plină cu bomboane. Apoi, deodată, observ că, în spate, cîteva doamne în alb frămîntă aluaturi. Şi realizez că e ceva mai mult decît un magazin. Îl întîlnesc pe Marius Tudosiei, patronul, şi încerc să mă lămuresc ce se întîmplă, de fapt, acolo.
Cu ochii-n 3,14
La Muzeul Magritte din Bruxelles e interzis să notezi ceva în carneţel în timp ce te plimbi printre tablouri. La început, am crezut că e o poantă suprarealistă, după care mi-am dat seama că e pe bune. Aş dori ca domnul Magritte să fie informat de această situaţie şi să-şi ia muzeul înapoi. (L. V.)
Pe Magheru, de la Piaţa Romană pînă la Universitate, sînt cel puţin zece agenţii de turism. Concurenţă le fac la număr doar farmaciile. Singurul lucru la care m-am putut gîndi e că ni se potrives
Tanti Ortansa şi aventura suedeză
O ştiu pe tanti Ortansa din copilărie. Venea adeseori vara la noi, la Constanţa, unde stătea pe masă şi casă 10-15 zile. Absolventă a Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti, a profesat foarte puţin ca profesoară de religie, pentru că şcoala situată pe aceeaşi stradă cu casa ei nu avea nevoie de o profesoară de limba română, ci de una de religie.
Cu ochii-n 3,14
După părerea mea, dovada cea mai importantă că în Rusia renaşte spiritul civic e că se protestează cu umor: după mult comentata lacrimă a lui Putin, opozanţii au manifestat cu pancarta „Moscova nu crede în lacrimi“. (M. V.)
Mă trezesc, prin zapare necontrolată, faţă în faţă cu Cătălin Botezatu care îşi asculta, matur, propria voce din off citind o scrisoare trimisă mamei sale pe vremea cînd făcea puşcărie în Italia. Poezie curată şi mai ales speranţa (care, desigur, moare ultima) că va fi
Priveşte lumea prin lentila mea
Dacă în majoritatea statelor europene dislexia, alături de ADHD şi alte deficienţe neurologice, este o cunoscută, fiind găsite în permanenţă noi şi noi metode de ameliorare, în România, nu doar că oamenii care suferă de această boală sînt încă supuşi prejudecăţilor de tot felul, dar nici nu există încă o statistică naţională.
Cu ochii-n 3,14
O ultimă amintire din această iarnă scurtă, dar înzăpezită. Pe o străduţă din Bucureşti, o sfoară legată de colţul unei clădiri, iar agăţată de ea o foaie cu acest text: „Nu parca aici, că n-ai dat tu zăpada!“. (M. V.)
„Cine spune că nu are momente în care se simte singur minte.“ Afirmaţia asta îi aparţine lui George Clooney (opt nominalizări la Oscar, dintre care două cîştigate). Ar fi trebuit s-o ţină pentru el. (M. C.)
Cîteva lucruri mici din marea Vienă
De obicei, cînd vorbeşti sau scrii despre Viena, o faci din perspectiva turistului mai mult sau mai puţin grăbit, a celui sosit pentru prima dată pe malurile Donau Kanal-ului, ori revenit an de an în cadrul vreunui periplu mai vast, european. Cu cît timpul petrecut într-un loc este mai scurt, cu atît viteza de „fotografiere“ este mai mare.
Cu ochii-n 3,14
Poate nu ştiaţi, dar Leonardo da Vinci a inventat, printre multe altele, foarfeca. (M. C.)
În cabina de probă a unui magazin văd următorul anunţ: „Cinstiţilor noştri clienţi le aducem la cunoştinţă că sînt supravegheaţi“. Oare hoţilor ce li se mai aduce la cunoştinţă? (S. G.)
Săptămîna trecută am trăit o zi palindromică: 21.02.2012. Habar n-aveam că există. Şi am învăţat un cuvînt nou, care sună ciudat: „procrastinare“. (A. M. S.)
Medicină fără medicamente
Homeopatia a apărut pe la sfîrşitul secolului al XVIII-lea în Germania, cînd un doctor pe nume Samuel Hahnemann s-a revoltat împotriva felului în care erau tratate bolile vremii. Lipitori, sîngerări, otrăvuri – cine ar putea spune care era adevărata cauză a morţii – boala sau leacul?…
Cu ochii-n 3,14
Într-un amplu interviu acordat PRO Sport-ului, Ion Ţiriac susţine – fără dubii – că tenismanul Novak Djokovic a fost sportivul numărul 1 al anului 2011, şi nu fotbalistul Messi, precum credea mai toată lumea. Argumentul – „E sîrb! E sîrb! Provine dintr-un popor mai determinat decît noi, sînt mai flămînzi…“ – mi se pare irefutabil. (R. C.)
A început sezonul afişelor „Atenţie, cad ţurţuri!“. Uneori situaţia e fără ieşire. Şi să vrei să ocoleşti, n-ai pe unde. Ce alegi, te uiţi în sus şi ve
Timpul se măsoară în ierni
Costin: medic, coordonator de echipă. Hainele vin de la spălătorie. Mai uzate, mai cu nasturi săriţi, fermoarul ciupit, oamenii nu le mai doresc înapoi, ajung la noi. Mare nevoie avem în această perioadă de fulare, căciuli, mănuşi. În cutiile celelalte avem gem de prune şi biscuiţi.
Cu ochii-n 3,14
În ultima vreme, vedetele autohtone, cele de silicon şi fiţe, au început să se acuze reciproc cum că ar face sau ar fi făcut sex pe bani. Angelicele făpturi apar pe jumătate goale, ofensate, negînd acuzaţiile, aruncînd, la rîndul lor, acelaşi venin înspre alte colege de breaslă. O fi acuzaţia de sex pe bani o găselniţă pentru a-şi face publicitate gratuit? (S. G.)
Anul trecut, în mod oficial, Guvernul şi fostul ministru Funeriu au impus prin lege desfiinţarea vacanţei elevilor de la încep
Cocoşul care nu minte niciodată
La Criţ ajungi dacă, în drumul dinspre Rupea şi Sighişoara, faci la stînga, atras de adunătura de acoperişuri ţuguiate şi de turla bisericii aflate pe un deal, care se vede de departe, din orice direcţie vii.Pînă la biserică, satul îţi poate părea pustiu.
Cu ochii-n 3,14
După ce că avem un ministru numit, admirabil, Vreme, mai aflăm că în Ministerul Economiei lucrează domnul Stafie. Ca simplu nuvelist, consider că geniul involuntar al limbii noastre merge, totuşi, prea departe. (R. C.)
Undeva în apele de coastă dintre Baja (California), Hawaii şi Costa Rica, o echipă de oameni de ştiinţă forează deja la 1,5 km sub fundul mării, intenţionînd să facă acest lucru pe încă 3,8 km, scopul fiind acela de a ajunge la mantaua Pămîntului pentru a extrage primul eşan
De ce România nu e o cauză pierdută
GRASP este o societate de tineri profesionişti români, din întreaga lume, care s-au gîndit la situaţia lor, de expat, care voiau totuşi să nu se deconecteze total şi conştientizau că au ajuns într-un punct de unde pot da ceva înapoi. Cum s-a dezvoltat această societate şi ce îi mînă pe ei în luptă, am discutat cu Ioana Traistă, manager de comunicare.
Cu ochii-n 3,14
La teve, pe burtieră: „În curînd – imagini inedite: un primar italian a căzut pe marmura din Focşani“. Păi, da, probabil a crezut că e de Carrara. (L. V.)
Iulian Apostol (fotbalist): „Cînd îmi voi găsi o echipă, ne vom pune la masă şi vom negocia ca bărbaţii, dacă sîntem bărbaţi. Dacă sîntem femei, ne ducem la club de femei. Îmi place să stau de vorbă cu oameni care sînt bărbaţi“… (A. M. S.)
Printre fenomenele la care nu ştiu să răspund – există mult mai multe decît se crede – este şi ace
Cluburile IMPACT - sau cînd elevii se adună şi scriu proiecte
O seară, după încheierea cursurilor, la Colegiul Naţional „Spiru Haret“. Într-o sală de clasă, o profesoară şi cîţiva elevi stau aparent cuminte aşezaţi în cerc, fiecare pe scaunul lui. La un moment dat, se ridică toţi şi-şi schimbă locurile. Unul singur rămîne în picioare, în mijloc.
Cu ochii-n 3,14
O agenţie de turism din Bucureşti încă mai are în vitrină un afiş în care anunţă o croazieră de lux cu vaporul „Costa Concordia“. Pun pariu că e superofertă. Mergem? (M. M.)
Nişte cercetători de la Universitatea Utah Valley au ajuns la concluzia că, dacă petrecem mult timp pe Facebook, ne-apucă depresia şi nefericirea. Şi dacă ne uităm la televiziunile de ştiri, ne buşeşte optimismul? (M. V.)
Salvaţi! - o campanie a bunului-simţ
Se pare că în ultimii ani este la modă să salvăm ceva, orice. La o căutare superficială pe Google am descoperit nu mai puţin de 50 de „obiective“ care au nevoie să fie salvate urgent: de la clădiri, străzi şi parcuri pînă la cartiere şi localităţi, ca să nu mai amintesc de cîinii vagabonzi, animalele de la ZOO sau de tradiţionalele „rîul, ramul“.
Cu ochii-n 3,14
La 96 de ani, unchiul unui prieten: „Taie-mă, spînzură-mă, oricît mi se explică, nu reuşesc să-i deosebesc pe sunniţi de şiiţi“. „E foarte simplu – îi spune zilnic nepotul – unii au un şi în plus.“ (R. C.)
Anul trecut a mai murit, la vîrsta de 96 de ani, şi Jack LaLanne, pionierul fitness-ului. De la el au rămas mai multe vorbe memorabile, iată două: „Bărbaţii transpiră, dar femeile strălucesc!“ şi „Nu-mi permit să mor. Asta îmi va distruge imaginea“. (M. C.)
Se pare că unul dintre cele mai
Orbán antiglobalistul
Premierul ungar a prezentat la Tuşnad, în faţa a aproximativ două mii de simpatizanţi, nu mai puţin de o viziune proprie asupra iminenţei sosirii unei noi ere în istoria omenirii – în care state considerate pînă atunci puternice vor deveni slabe, iar cele slabe vor prinde puteri.
Cu ochii-n 3,14
Spaniolii sînt din ce în ce mai îngrijoraţi de copierea cardurilor bancare în benzinării, la plătirea taxelor de autostradă sau în restaurante. Se pare că hoţii folosesc aşa-numitele card skimmers de 10 euro bucata şi au nevoie de 4 secunde pentru copierea cardului. Ei sînt cel mai adesea, zic statisticile, români, bulgari sau sîrbi. Enorabuena! (S. S.)
Deduc, din citirea unei reclame stradale, că avem motive de optimism. „Motivul de optimism nr. 9“ (celelalte opt mi-au scăpat) ar fi acest
Educaţia: de la fiecare după necesităţi, fiecăruia după nevoi
Educaţia s-a transformat de mult în produs vandabil şi comercializabil şi, din păcate, afirmaţia în sine nu mai este de mult o noutate. Cum se măsoară însă "rentabilitatea" investiţiei în educaţie este altă poveste. Am căutat un potenţial răspuns despre cum este văzută educaţia azi, intr-un campus belgian.
Cu ochii-n 3,14
Pe o tarabă, ce să vezi: „fulare unisex să moară criza de necaz“. Ce austeritate, ce Merkozy? Ne punem un fular unisex la gît şi gata, am scăpat de grija crizei. Pîn’ la vară, cînd criza va ceda numai în faţa şlapilor unisex. (D. S.)
Un leac naturist se numeşte „Gheara diavolului“. Să faci infarct, nu alta! (A. P.)
Pe un cozonac de Crăciun, eticheta anunţa, pe lîngă inevitabilele urme de alune, ciocolată şi rahat, posibila prezenţă a crustaceelor, a ţelinei şi a morcovului. Un adevărat fest
Cromozomul care dă peste cap "ordinea" din corpul nostru
Alexandru, Mădălina şi Florin au ochii alungiţi, faţa puţin turtită şi un zîmbet larg. Ai putea să crezi că sînt fraţi. De fapt, au Sindromul Down. Iar persoanele cu Sindromul Down arată cam la fel. Cînd ne-am cunoscut, Alexandru mi-a sărutat mîna cu un gest delicat şi neaşteptat. Peste cîteva minute avea să apară şi Mădălina.
Cu ochii-n 3,14
Nu pot încheia acest an fără să vă atrag minima atenţie că în 2011 s-au împlinit 190 de ani de cînd cuvîntul „intelectual“ a apărut pentru prima oară sub peniţa lui Saint-Simon: „Invit toţi intelectualii pozitivi să-şi unească şi să-şi combine forţele pentru un asalt general şi definitiv împotriva prejudecăţilor…“ Şi să ne urăm ca, pe termen scurt, obsedaţi cum sîntem de rotunjimi, să prindem măcar bicentenarul termenului. (R. C.)
Cică Standard & Poor’s a retrogradat rating-ul de ţară al U
Călăuza clandestinului amator
Este un foarte vechi cititor al nostru, aproape… tradiţional. De prezentat, Mihai Bursesc s-a prezentat singur drept „fără ocupaţie, nici profesie, asta dacă nu se pune faptul că-s nevoit să fac pe căpşunarul o dată sau de două ori pe an. Textul de faţă, tot conform propriei prezentări, aparţine experienţei lui de „pre-căpşunar“. Vocabularul, uneori inedit, îi aparţine.
Cu ochii-n 3,14
Aflăm că s-a descoperit şi se comercializează deja, în SUA, o pastilă care lichidează mahmureala în 15 minute. În cît? În 15 minute. O mahmureală care trece într-un sfert de oră nu e o mahmureală serioasă, ci un bîzdîc; rămîn fidel mahmurelilor de cîte o zi, două, trei, uneori şapte. (R. C.)
În piaţă la mine, înainte de sărbători s-a înfiinţat un aşa-numit tîrg de produse tradiţionale. Sînt tarabe la care se vînd cîrnaţi cu usturoi, cîrnaţi de Pleşcoi, cîrnăciori de bere, pastramă, diverse f
Cronica unei maladii
Pe 1 decembrie a fost Ziua Mondială SIDA, prilej cu care am stat de vorbă cu cîţiva reprezentanţi ARAS - Asociaţia Română Anti-SIDA -, pentru a înţelege cum mai este percepută aceasta maladie în România şi nu numai.