LA SINGULAR ȘI LA PLURAL

Dacă, după ce am văzut faţa şi ochiul tumefiat al lui Bute, a putut circula ideea că la Nottingham ar fi fost blat înseamnă că sîntem loviţi la cap mai rău decît el. (R. C.) Unul dintre invitaţii speciali la Bookfest a fost Bernard Pivot. Printre altele, a venit şi pentru „Marea dictare“, un test pentru cunoscătorii limbii franceze. Iniţiativa ar trebui reluată şi adaptată: n-ar strica o mare dictare în limba română. (M. M.)

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are un nou vicepreşedinte. Îl cheamă Florin Tunaru. Poate că omul e OK, nu-l cunosc. Dar trebuie să recunoaşteţi că rezonanţa numelui său, asociată cu banii fiscului, sună îngrijorător. (M. M.) Un candidat dintr-un afiş electoral promite „reabilitarea termică“ gratuită a blocurilor de locuinţe din sectorul nu ştiu care. Eu parcă mi-aş dori mai degrabă un candidat care să reabiliteze ideea de primar. (A. M.)

Campania electorală are părţile ei bune: de cînd s-a pornit, din Piaţa Sudului au dispărut ca prin farmec doamnele şi domnii aceia mai închişi la culoare care practicau cea mai nouă meserie din lume (contrabanda cu ţigări) şi despre care gurile bune spun că e oprit să le adresezi cuvinte cu conotaţii DEXuale. (D. S.) O ştire îmbucurătoare pentru ţările ale căror economii o duc rău: insula Nauru din Oceanul Pacific se descurcă bine-mersi exportînd excremente de păsări. Adică ce, noi n-avem

Nu departe de Mitropolie, într-o zonă în care chiar şi spălătoriile poartă denumiri poetico-metaforice, gen „Bob de rouă“, dau de un loc care se cheamă „1000 de chipuri“. Înăuntru e elegant, cu fotolii stil, o lumină calculat difuză; arată ca o bibliotecă: pereţii sînt acoperiţi de rafturi din lemn, mici şi dese.

De reţinut – şi bună de pus pe perete – această idee a domnului Juncker, prim-ministrul luxemburghez: „Politicienii europeni sînt nişte pragmatici lipsiţi de talent“. Cere şi pragmatismul aşa ceva? (R. C.) „Iubirea e un lucru rar / Aşa că-ţi dau un balansoar.“ Nu-i o poveste de budoar, ci un slogan publicitar. (M. M.) În ultimul secol, speranţa de viaţă la pisici s-a dublat. Asta înseamnă că acum au 18 vieţi? (L. V.)

Se pare că în timpul somnului sîntem cu toţii mai înalţi cu 6 mm. Păcat că nu ne vede nimeni. (M. C.) Capitala s-a mai procopsit cu o operă de artă: latinitatea poporului român transpusă în imaginea unui Traian nud, ataşat unei vietăţi, un simulacru de Lupoaică. Chintesenţa latinităţii: i-au plasat lupoaica şi l-au lăsat în fundul gol. (S. G.) „Ocrotiţi vînatul!“ scrie pe nişte panouri plasate strategic la intrarea în pădure (pădurea de argint ş.a.). Înţeleg şi nu înţeleg în acelaşi timp. C

Din categoria „Trăim în cea mai bună dintre lumile posibile“: ministrul Agriculturii a zis că laptele din supermarket-uri nu e natural; şeful Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor a zis că mezelurile nu au carne. Şi, de la o vreme, am impresia că salata verde a devenit vernil… (M. V.) Se pare că cele mai cunoscute nume occidentale din China sînt Iisus, Nixon şi Elvis. Adică religie, politică şi rock’n’roll. A mai rămas ceva? (M. C.)

La urarea „Hristos a înviat!“ se pare că există şi alt răspuns: un simplu, cochet şi elegant „Mulţumesc“. (S. G.) În biserica din Pojorîta, înainte de ora 12 noaptea, toate luminile s-au stins în biserică şi a apărut, scris cu beculeţe roşii chiar deasupra altarului, „Hristos a-nviat!“. Apoi perdeaua de la altar s-a ridicat brusc, ca o cortină, şi a ieşit părintele. (I. P.) O, de cînd n-am mai auzit în vocabularul planetar cuvîntul acesta suav: finlandizare! A trebuit să vină un expert japon

În acest moment există cel puţin cîte 140 de site-uri pentru fiecare persoană din lume. Vi se pare mult, puţin? (M. C.) În toată presa Săptămînii Mari, printre atîtea controverse cînd mai politice, cînd mai pedestre, nu am citit răspuns mai limpede şi mai tranşant decît acela formulat de preşedintele Asociaţiei Somelierilor din România, dl Sergiu Nedelea, la întrebarea, nici ea uşoară, „Merge whiskey-ul cu drob şi ouă?“: „În nici un caz!“. (R. C.)

Există oameni de care te desparţi cu zîmbetul pe buze şi cu dorinţa de a-i revedea. Deşi are 84 de ani, despre Valeria Ursan nu se poate spune că este „o doamnă în vîrstă“ sau chiar dacă o spui, formula cere cu necesitate şi o completare ca să nu te faci vinovat faţă de adevăr.

Din ciclul „Care cîţi mai sîntem pe planetă“: se pare că populaţia mondială de găini este egală cu cea a oamenilor. Asta din pricina vegetarienilor! (M. C.) Într-o vitrină pe la Piaţa Romană erau expuşi, fuduli, nişte colanţi cu…push up. Într-o lume delăsătoare, un accesoriu fundamental. (S. G.) Cu ce aţi spune că rimează John Fowles? Nu găsiţi nici un cuvînt potrivit? Atunci încercaţi cu „haules baules“ şi-o să vedeţi că sună bine. La fel ca „versatil“ cu „vers abil“ şi alte o mie de alte r

În faţa Muzeului „Antipa“, cîţiva demonstranţi agită pancarte şi cer repatrierea rămăşiţelor pămînteşti ale lui Brâncuşi. Asta să însemne că ai patriotismul în oase? (S. G.) Zilele trecute, în timpul unei conversaţii telefonice, sînt întrebată: „Dvs. sînteţi jurnalistă la Vama Veche?“. (L. V.) În satul bunicilor mei olteni, pe locul fostei cîrciumi şi al magazinului mixt s-a deschis un Euro Supermarket cu de toate: de la avocado la tequila, de la rimel la alge, de la unghii false la trabucu

S-a dovedit că plămînul drept primeşte mai mult aer decît cel stîng. Acum, nu judecaţi ideologic cu argumente anatomice. (M. C.) Presa engleză – în ale cărei adjective am o anume încredere – îl numeşte pe François Hollande, candidatul socialist la preşedinţia Franţei, „Mr. Normal“. Cum azi nu pot considera normal nici un om care vrea să devină preşedintele unei ţări, caracterizarea asta închide, în româneasca mea, chiar un mister. (R. C.)

Intru în Băcănia veche. La început, îmi atrag atenţia doar foarte multele feluri de ceaiuri şi de uleiuri, precum şi o vitrină mare, plină cu bomboane. Apoi, deodată, observ că, în spate, cîteva doamne în alb frămîntă aluaturi. Şi realizez că e ceva mai mult decît un magazin. Îl întîlnesc pe Marius Tudosiei, patronul, şi încerc să mă lămuresc ce se întîmplă, de fapt, acolo.

La Muzeul Magritte din Bruxelles e interzis să notezi ceva în carneţel în timp ce te plimbi printre tablouri. La început, am crezut că e o poantă suprarealistă, după care mi-am dat seama că e pe bune. Aş dori ca domnul Magritte să fie informat de această situaţie şi să-şi ia muzeul înapoi. (L. V.) Pe Magheru, de la Piaţa Romană pînă la Universitate, sînt cel puţin zece agenţii de turism. Concurenţă le fac la număr doar farmaciile. Singurul lucru la care m-am putut gîndi e că ni se potrives

O ştiu pe tanti Ortansa din copilărie. Venea adeseori vara la noi, la Constanţa, unde stătea pe masă şi casă 10-15 zile. Absolventă a Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti, a profesat foarte puţin ca profesoară de religie, pentru că şcoala situată pe aceeaşi stradă cu casa ei nu avea nevoie de o profesoară de limba română, ci de una de religie.

După părerea mea, dovada cea mai importantă că în Rusia renaşte spiritul civic e că se protestează cu umor: după mult comentata lacrimă a lui Putin, opozanţii au manifestat cu pancarta „Moscova nu crede în lacrimi“. (M. V.) Mă trezesc, prin zapare necontrolată, faţă în faţă cu Cătălin Botezatu care îşi asculta, matur, propria voce din off citind o scrisoare trimisă mamei sale pe vremea cînd făcea puşcărie în Italia. Poezie curată şi mai ales speranţa (care, desigur, moare ultima) că va fi

O ultimă amintire din această iarnă scurtă, dar înzăpezită. Pe o străduţă din Bucureşti, o sfoară legată de colţul unei clădiri, iar agăţată de ea o foaie cu acest text: „Nu parca aici, că n-ai dat tu zăpada!“. (M. V.) „Cine spune că nu are momente în care se simte singur minte.“ Afirmaţia asta îi aparţine lui George Clooney (opt nominalizări la Oscar, dintre care două cîştigate). Ar fi trebuit s-o ţină pentru el. (M. C.)

Poate nu ştiaţi, dar Leonardo da Vinci a inventat, printre multe altele, foarfeca. (M. C.) În cabina de probă a unui magazin văd următorul anunţ: „Cinstiţilor noştri clienţi le aducem la cunoştinţă că sînt supravegheaţi“. Oare hoţilor ce li se mai aduce la cunoştinţă? (S. G.) Săptămîna trecută am trăit o zi palindromică: 21.02.2012. Habar n-aveam că există. Şi am învăţat un cuvînt nou, care sună ciudat: „procrastinare“. (A. M. S.)

Într-un amplu interviu acordat PRO Sport-ului, Ion Ţiriac susţine – fără dubii – că tenismanul Novak Djokovic a fost sportivul numărul 1 al anului 2011, şi nu fotbalistul Messi, precum credea mai toată lumea. Argumentul – „E sîrb! E sîrb! Provine dintr-un popor mai determinat decît noi, sînt mai flămînzi…“ – mi se pare irefutabil. (R. C.) A început sezonul afişelor „Atenţie, cad ţurţuri!“. Uneori situaţia e fără ieşire. Şi să vrei să ocoleşti, n-ai pe unde. Ce alegi, te uiţi în sus şi ve

În ultima vreme, vedetele autohtone, cele de silicon şi fiţe, au început să se acuze reciproc cum că ar face sau ar fi făcut sex pe bani. Angelicele făpturi apar pe jumătate goale, ofensate, negînd acuzaţiile, aruncînd, la rîndul lor, acelaşi venin înspre alte colege de breaslă. O fi acuzaţia de sex pe bani o găselniţă pentru a-şi face publicitate gratuit? (S. G.) Anul trecut, în mod oficial, Guvernul şi fostul ministru Funeriu au impus prin lege desfiinţarea vacanţei elevilor de la încep

După ce că avem un ministru numit, admirabil, Vreme, mai aflăm că în Ministerul Economiei lucrează domnul Stafie. Ca simplu nuvelist, consider că geniul involuntar al limbii noastre merge, totuşi, prea departe. (R. C.) Undeva în apele de coastă dintre Baja (California), Hawaii şi Costa Rica, o echipă de oameni de ştiinţă forează deja la 1,5 km sub fundul mării, intenţionînd să facă acest lucru pe încă 3,8 km, scopul fiind acela de a ajunge la mantaua Pămîntului pentru a extrage primul eşan

GRASP este o societate de tineri profesionişti români, din întreaga lume, care s-au gîndit la situaţia lor, de expat, care voiau totuşi să nu se deconecteze total şi conştientizau că au ajuns într-un punct de unde pot da ceva înapoi. Cum s-a dezvoltat această societate şi ce îi mînă pe ei în luptă, am discutat cu Ioana Traistă, manager de comunicare.

La teve, pe burtieră: „În curînd – imagini inedite: un primar italian a căzut pe marmura din Focşani“. Păi, da, probabil a crezut că e de Carrara. (L. V.) Iulian Apostol (fotbalist): „Cînd îmi voi găsi o echipă, ne vom pune la masă şi vom negocia ca bărbaţii, dacă sîntem bărbaţi. Dacă sîntem femei, ne ducem la club de femei. Îmi place să stau de vorbă cu oameni care sînt bărbaţi“… (A. M. S.) Printre fenomenele la care nu ştiu să răspund – există mult mai multe decît se crede – este şi ace

O agenţie de turism din Bucureşti încă mai are în vitrină un afiş în care anunţă o croazieră de lux cu vaporul „Costa Concordia“. Pun pariu că e superofertă. Mergem? (M. M.) Nişte cercetători de la Universitatea Utah Valley au ajuns la concluzia că, dacă petrecem mult timp pe Facebook, ne-apucă depresia şi nefericirea. Şi dacă ne uităm la televiziunile de ştiri, ne buşeşte optimismul? (M. V.)

La 96 de ani, unchiul unui prieten: „Taie-mă, spînzură-mă, oricît mi se explică, nu reuşesc să-i deosebesc pe sunniţi de şiiţi“. „E foarte simplu – îi spune zilnic nepotul – unii au un şi în plus.“ (R. C.) Anul trecut a mai murit, la vîrsta de 96 de ani, şi Jack LaLanne, pionierul fitness-ului. De la el au rămas mai multe vorbe memorabile, iată două: „Bărbaţii transpiră, dar femeile strălucesc!“ şi „Nu-mi permit să mor. Asta îmi va distruge imaginea“. (M. C.) Se pare că unul dintre cele mai

Premierul ungar a prezentat la Tuşnad, în faţa a aproximativ două mii de simpatizanţi, nu mai puţin de o viziune proprie asupra iminenţei sosirii unei noi ere în istoria omenirii – în care state considerate pînă atunci puternice vor deveni slabe, iar cele slabe vor prinde puteri.

Spaniolii sînt din ce în ce mai îngrijoraţi de copierea cardurilor bancare în benzinării, la plătirea taxelor de autostradă sau în restaurante. Se pare că hoţii folosesc aşa-numitele card skimmers de 10 euro bucata şi au nevoie de 4 secunde pentru copierea cardului. Ei sînt cel mai adesea, zic statisticile, români, bulgari sau sîrbi. Enorabuena! (S. S.) Deduc, din citirea unei reclame stradale, că avem motive de optimism. „Motivul de optimism nr. 9“ (celelalte opt mi-au scăpat) ar fi acest

Pe o tarabă, ce să vezi: „fulare unisex să moară criza de necaz“. Ce austeritate, ce Merkozy? Ne punem un fular unisex la gît şi gata, am scăpat de grija crizei. Pîn’ la vară, cînd criza va ceda numai în faţa şlapilor unisex. (D. S.) Un leac naturist se numeşte „Gheara diavolului“. Să faci infarct, nu alta! (A. P.) Pe un cozonac de Crăciun, eticheta anunţa, pe lîngă inevitabilele urme de alune, ciocolată şi rahat, posibila prezenţă a crustaceelor, a ţelinei şi a morcovului. Un adevărat fest

Nu pot încheia acest an fără să vă atrag minima atenţie că în 2011 s-au împlinit 190 de ani de cînd cuvîntul „intelectual“ a apărut pentru prima oară sub peniţa lui Saint-Simon: „Invit toţi intelectualii pozitivi să-şi unească şi să-şi combine forţele pentru un asalt general şi definitiv împotriva prejudecăţilor…“ Şi să ne urăm ca, pe termen scurt, obsedaţi cum sîntem de rotunjimi, să prindem măcar bicentenarul termenului. (R. C.) Cică Standard & Poor’s a retrogradat rating-ul de ţară al U

Este un foarte vechi cititor al nostru, aproape… tradiţional. De prezentat, Mihai Bursesc s-a prezentat singur drept „fără ocupaţie, nici profesie, asta dacă nu se pune faptul că-s nevoit să fac pe căpşunarul o dată sau de două ori pe an. Textul de faţă, tot conform propriei prezentări, aparţine experienţei lui de „pre-căpşunar“. Vocabularul, uneori inedit, îi aparţine.

Aflăm că s-a descoperit şi se comercializează deja, în SUA, o pastilă care lichidează mahmureala în 15 minute. În cît? În 15 minute. O mahmureală care trece într-un sfert de oră nu e o mahmureală serioasă, ci un bîzdîc; rămîn fidel mahmurelilor de cîte o zi, două, trei, uneori şapte. (R. C.) În piaţă la mine, înainte de sărbători s-a înfiinţat un aşa-numit tîrg de produse tradiţionale. Sînt tarabe la care se vînd cîrnaţi cu usturoi, cîrnaţi de Pleşcoi, cîrnăciori de bere, pastramă, diverse f

Pe 1 decembrie a fost Ziua Mondială SIDA, prilej cu care am stat de vorbă cu cîţiva reprezentanţi ARAS - Asociaţia Română Anti-SIDA -, pentru a înţelege cum mai este percepută aceasta maladie în România şi nu numai.