O doamnă a Brăilei de altădată

Natașa GALCHE
Publicat în Dilema Veche nr. 426 din 12-18 aprilie 2012
O doamnă a Brăilei de altădată jpeg

Există oameni de care te desparţi cu zîmbetul pe buze şi cu dorinţa de a-i revedea. Deşi are 84 de ani, despre Valeria Ursan nu se poate spune că este „o doamnă în vîrstă“ sau chiar dacă o spui, formula cere cu necesitate şi o completare ca să nu te faci vinovat faţă de adevăr. Orice tînăr ar trebui să o invidieze pentru patima cu care trăieşte, pentru optimismul şi energia cu care se urcă la volanul maşinii, înoată în Dunăre şi este în continuare dornică de călătorii.

S-a născut în Brăila, într-o familie armeano-română, la începutul veacului ce tocmai a apus. În 1927, Brăila era un oraş cosmopolit, unde toleranţa faţă de oamenii veniţi aici de peste mări şi ţări era una dintre valorile fundamentale. Dunărea a fost liantul care a îmbinat aceste „ostroave“ de diferite seminţii într-o unitate şi o armonie desăvîrşită.

Unul dintre negustorii care s-a îndrăgostit de acest ţărm a fost tatăl Valeriei Ursan, Hovsep Vasoian. Era un bărbat robust, puternic, mîndru, trăsături ce aminteau de străvechiul popor armean al cărui imperiu se întinsese odată de la Marea Neagră la Marea Caspică şi de la Caucazul Mare la Marea Mediterană. Avea de asemenea deosebite abilităţi în ale negustoriei, dar era şi un bun diplomat, astfel că a deschis în localitate două brutării care aprovizionau cu pîine mai toate şcolile, restaurantele şi spitalele. 

„Am crescut într-o casă în care credinţa şi respectul pentru muncă erau primordiale. Se făcea semnul crucii pe spatele pîinii, înainte de a fi tăiată, iar banii, eram învăţaţi, eu şi fraţii mei, că se fac cu sudoarea frunţii. Nu ne-au lipsit niciodată, dar nici nu au rămas, deşi din cîştigul adus de cele două brutării alţii ar fi făcut avere. Biata mama, dorind să cumpere cîte o casă fiecărui copil, punea mereu de-o parte bani, din calea «armeanului risipitor», cum îl numea bunica pe tata. Să dai şi altora din ce-ţi prisoseşte ţie, spunea tata, şi să te bucuri de bogăţia ce-ţi rămîne în suflet şi în minte!“ Doamna Ursan oftează abia perceptibil, memoria tatălui pare să o stăpînească şi să o tulbure totodată. Hovsep Vasoian nu era un bărbat sever, deşi aşa voia să pară. Soacra lui, româncă, nu prea îl avea la inimă pentru că nu pricepea cum de el, negustor bogat şi inteligent, putea, de exemplu să stea la aceeaşi masă cu lucrătorii. Dar domnul Vasoian putea, pentru că îşi iubea brutăria, îi îndrăgise pe lucrători şi îi trata cu respect. De aceea erau mulţi oameni, nu numai din comunitatea armeană, dar şi dintre români care îi solicitau sprijinul financiar şi moral.

Dar cel mai mult îşi iubea copiii. Dimineaţa, înainte de a pleca de acasă, trecea prin camera lor şi le lăsa sub pernă roşcove, ciocolată şi alune. Uneori, aceştia se ghiftuiau cu dulciuri iar la masă, fireşte, nu mai aveau poftă de mîncare. Tatăl lor, orfan de mic, suferise de foame şi sărăcie, tocmai de aceea nu suporta asemenea mofturi. Într-o zi s-a mîniat atît de tare că, le-a luat copiilor farfuriile din faţă şi i-a spus soţiei sale ceva în turceşte, ca ei să nu înţeleagă. „Să vină Gheorghe, să aducă pîinea!“ a spus domnul Vasoian cu voce gravă. Vine vizitiul Gheorghe cu pîinea caldă, domnul Vasoian o ia, o rupe şi scoate din ea miezul, frămîntîndu-l între palme şi făcînd nişte găluşte, le aşază pe farfurii. „Petruş, ce e asta?“, îl întreabă pe băiatul cel mare. „Ce să fie, tăticule, miez de pîine.“ „Nu!“, a tunat tatăl. „Uitaţi-vă bine la mine! Pîine este coaja, miezul este carne. Aţi înţeles? Acum mîncaţi tot din farfurii!“ Şi aşa au mîncat copiii toate cocoloaşele de pîine caldă. „Eu, la 12 ani, cît ai tu, Petruş, am văzut cum, în faţa ochilor mei, familia mea a fost căsăpită de turci. Mai rămăseseră mama şi sora mea mai mare. Mama îşi smulgea părul din cap, ţipînd după Hatun, sora mea de 3 ani, care dispăruse în grozăvia ce se petrecea. M-am dus să o caut. Cînd am ieşit, în curte, în faţa casei, sora mamei mele zăcea moartă, strîngînd în braţe trupul fără viaţă al pruncului ei. Peste tot în jur numai morţi. Deodată, un bătrîn m-a tras lîngă el, printre morţi, spunîndu-mi să tac şi să stau neclintit. Venea un alt val de ucigaşi. Cînd pericolul a trecut şi negăsind-o pe Hatun, m-am întors acasă. Casa ardea. Odată cu mama mea.“ Atunci a fost singura dată cînd domnul Vasoian le-a vorbit copiilor despre propria lui copilărie.

Masacrul armenilor, de la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui următor, estimat la peste un milion cinci sute de victime, în cele două genociduri înfăptuite de Imperiul Otoman, reprezintă una dintre cele mai cumplite şi nemiloase represiuni care au existat vreodată în istorie. În fiecare an, pe 24 aprilie, la Brăila, ca peste tot în lume, cei aproximativ 20 de armeni care au mai rămas în oraş îşi comemorează şi îşi plîng strămoşii.

Poveşti din portul Brăilei

Poate copilăria Valeriei a fost ca o revanşă faţă de cumplitele încercări prin care a trecut tatăl ei. Primii ani din viaţă au purtat culorile vii şi larma portului care o fascina prin forfota aceea neobosită. Acolo vedea oameni de toate felurile şi de toate rasele, auzea toate limbile pămîntului şi afla despre cele mai stranii ţări şi locuri din lumea largă. Acolo îşi găsea Valeria refugiul. Îngrijoraţi de escapadele ei, părinţii l-au însărcinat pe vizitiul Gheorghe să o supravegheze. Astfel s-a hotărît ca dimineţile Valeria să meargă cu Gheorghe în port, să distribuie pîinea. Tare mult îi plăcea Valeriei să-i privească pe hamalii care nu mai pridideau cu încărcatul şi descărcatul vapoarelor. Din „burţile“ navelor, ei scoteau fel de fel de minunăţii, fructe exotice, mirodenii, cafea, peşte oceanic. Bieţii hamali descărcau din vagoane şi cărau în spinare către vapoare zeci de saci grei cu grîu, de cîte 100 de kilograme. Uneori, dacă avea norocul să scape de nea’ Gheorghe, Valeria îi urmărea şi după „încheierea programului“, cînd hamalii îşi tîrau paşii către tavernele mărginaşe. Zăceau acolo pînă cînd veneau după ei nevestele şi îi mînau spre casă. Către seară, prin mahalalele Brăilei, unde locuiau hamalii şi muncitorii portului, se auzea muzica stridentă de tamburine şi tobe care anunţa trecerea ursarului. Atunci, femeile întindeau afară, în faţa porţii, cîte o scoarţă iar hamalul, dezbrăcat pînă la brîu, ieşea din casă şi se întindea pentru a-şi primi leacul durerilor lombare. Ţiganul zornăia tamburina iar ursul, special dresat, se urca încet pe spinarea omului şi-l călca pentru a-i „aşeza şalele la loc“. „Joacă, joacă, Moş Martine, / Că-ţi dau pîine cu măsline“, îl acompaniau nevestele.

Saloanele de altădată

Au trecut aşa, încet, pe furiş, anii aceia frumoşi, lipsiţi de griji, şi domnişoara Valeria s-a înscris la liceu. După-amiezile ieşea cu colegele pe strada Regală, unde se plimba protipendada Brăilei. Se uitau cu admiraţie la cucoanele gătite cu cele mai moderne straie, aduse de la marile case de modă din Paris, răspîndind în jur cele mai alese parfumuri. În centrul oraşului, pe străzile principale erau înşirate cele mai luxoase restaurante şi cafenele, unde negustorii discutau despre afaceri, sorbind cafeaua turcească la nisip, „Marghiloman“.

Domnişoara Valeria a fost una dintre elevele privilegiate – a reuşit să vadă spectacolele de teatru de revistă ale lui Constantin Tănase şi a ascultat muzica de operetă cîntată de maestrul Ion Dacian şi trupa celebrului Teatru Alhambra, actualul Teatru de Operetă din Bucureşti. În acea perioadă, elevilor, chiar şi din cursurile superioare de liceu, nu le era permis să meargă la asemenea spectacole şi mai ales la film. Însă domnul Vasoian era mai nonconformist şi îşi lua copiii la spectacole.

La cinematograful Passalacqua a văzut Valeria filmele de top din anii ’40 cu Greta Garbo, Humphrey Bogart sau Laurence Olivier. În pauze, cînd se schimbau rolele de film, în sala de cinema intrau profesoarele şi controlau, cu vigilenţa unor gardieni, ca nu cumva să se fi strecurat pe acolo vreun elev.

Mergeau foarte des la Teatrul Rally, unde veneau trupe prestigioase de teatru din marile capitale ale lumii, dar şi din ţară. „Cultura era una dintre valorile esenţiale în educaţia unui tînăr. Nu exista casă de boier în Brăila fără pian!“

Pîinea suferinţei

A venit apoi războiul, cu ororile lui, foametea şi apoi comunismul. Viaţa oraşului s-a schimbat, iar soarta Valeriei Ursan a căpătat alte nuanţe. Vechea boierime era acum asuprită, iar proprietăţile negustorilor au trecut în posesia statului. După naţionalizare, mulţi dintre ei au înfundat puşcăriile, alţii s-au sinucis, iar alţii au înnebunit. Numai domnul Vasoian le zîmbea ironic comuniştilor, bucurîndu-se că lui nu aveau ce să-i ia. Poate că armeanul „îşi risipise“ banii cu mai multă înţelepciune, în educaţia copiilor săi, ajutîndu-i pe cei săraci şi orfani, trăise bine şi fără grijile proprietăţilor imobiliare.

Valeria s-a trezit într-o lume străină, într-o lume ciudată în care valorile fuseseră răsturnate peste noapte. Cele două brutării erau trecute pe numele mamei sale, căci domnul Vasoian, nefiind cetăţean român, nu avea dreptul să deţină afaceri în ţară. Cînd s-au desfiinţat firmele şi brutăriile, doamna Vasoian a continuat să facă pîine. Noaptea o cocea şi pînă dimineaţa o dădea pe toată. Cineva a turnat-o şi doamna Vasoian a fost arestată. A fost judecată în pripă şi condamnată la doi ani de închisoare pentru „sabotarea statului“. Iniţial a fost închisă la penitenciarul din Brăila, unde zilele nu i-au fost atît de grele datorită gardienilor care o cunoşteau de ani buni. După o perioadă, Valeria a aflat că mama ei fusese dusă la una dintre cele mai cumplite puşcării ale României, la Mislea.

Atunci, Valeria Ursan a pus într-o valijoară cîteva haine şi a plecat să-şi viziteze mama. A coborît din tren la Cîmpina şi a mers cei 9 kilometri pe jos, pînă în comună. S-a oprit la brutărie şi a cumpărat două pîini mari, rotunde, pe care le-a aşezat cu grijă peste pulovere, în valiză. Ce ironie a sorţii... mama ei, care făcea puşcărie pentru pîine, primea un asemenea dar. După ore de aşteptare, Valeria a obţinut cu greu aprobarea la o întrevedere. A fost băgată într-o cameră mică, ca o cuşcă, cu un grilaj ce tăia încăperea în două. Femeia gardian care le supraveghea a anunţat sec: „Aveţi 10 minute!“. Valeria o revedea pe mama ei, care după numai cîteva luni era de nerecunoscut. „Uite, mamă, ţi-am adus un pulover că e frig afară. Cînd mă uit, ea nu se uita la mine, se apucase cu mîinile de zăbrele şi tremura toată. Îi urmăresc privirea: se uita la pîine. Cu voce întretăiată i-a spus gardianului: «Daţi-i voie să-mi dea pîinea aceea.»“

Doamna Ursan s-a adîncit în tăcere. Totuşi, numai pentru cîteva clipe, de parcă tristeţea şi melancolia nu ar putea rezista în preajma ei.

Am închis încet poarta, am zîmbit şi am lăsat în urmă lumea doamnei Ursan, o lume cu oameni frumoşi, a căror existenţă se clădea pe onoare şi generozitate, o lume veselă în care speranţa avea mai mult loc, o lume a Brăilei de odinioară.

Nataşa Galche este jurnalistă.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

906936119 2169615316981020 1604632511625642835 n jpg
Radu Marinescu, întâlnire cu familia Alinei Apostol. Transferul româncei deținute în China, în atenția autorităților
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, s-a întâlnit miercuri, 18 noiembrie, cu tatăl Alinei Apostol și cu avocatul familiei. Românca a fost condamnată în China, în 2019, la 13 ani și jumătate de închisoare pentru fraudă cu carduri bancare.
industrie jpg
Cum vrea Guvernul să ajute marile fabrici să facă față costurilor la energie. Schema de 150 de milioane de euro, reevaluată
Guvernul înființează un grup de lucru care să găsească soluții pentru aprovizionarea cu energie și gaze naturale în această iarnă și pentru sprijinirea companiilor mari consumatoare de energie. Printre măsurile analizate se numără actualizarea unei scheme de sprijin de 150 de milioane de euro.
america png
Trei femei au cumpărat o mașină de aproape 50.000 de dolari după ce au rămas blocate în aeroport: „Dormim și conducem pe rând”
După ce zborurile de pe aeroportul din Charlotte, din statul Carolina de Nord, au fost anulate, trei femei au găsit o metodă neobișnuită de a ajunge acasă. Ele nu au reușit să închirieze o mașină, însă au pornit, în cele din urmă, într-o călătorie care avea să dureze 27 de ore.
traistariu jpeg
Cum au simțit vedetele cutremurul din România. „M-am gândit să nu mor strivit sub dărâmături, ca Toma Caragiu”
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 care a zguduit România în această dimineață i-a speriat pe mai mulți artiști. Mihai Trăistariu, aflat în Constanța, și vloggerul Fabio Niță, din București, au povestit cum au resimțit seismul și ce au făcut în momentele de panică.
servetul de masa jpg
Șervetul de masă: mica regulă care vorbește despre maniere
Pare un detaliu minor, dar șervetul de masă este una dintre cele mai bune oglinzi ale noastre, în public. Felul în care îl desfaci, îl folosești și-l lași la final spune, fără cuvinte, cât de atent ești ca musafir sau la o ieșire în oraș.
julio jpeg
Julio Iglesias, anchetat în Spania pentru agresiune sexuală. Reacția artistului în vârstă de 83 de ani
Cântărețul spaniol Julio Iglesias este vizat de o anchetă penală în Spania, după ce două foste angajate l-au acuzat de agresiuni sexuale și tratamente degradante.
pompieri jpeg
Două persoane, surprinse de surparea unui mal de pământ în Găneasa. Salvatorii intervin pentru extragerea victimelor
Pompierii intervin miercuri pe strada Ștefan cel Mare din localitatea Găneasa, Ilfov, pentru salvarea a două persoane surprinse în urma surpării unui mal de pământ, la nivelul unui canal tehnic.
cetatenie romana, foto justconsult jpg
Schimbări pentru cei care solicită cetățenia română. Dosarele vor putea fi urmărite online
Ministerul Justiției a anunțat miercuri, 18 noiembrie, că a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre care prevede digitalizarea relației dintre solicitanții de cetățenie română și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
presedintele romaniei nicusor dan foto facebook jpg
Nicușor Dan, la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina. Mesajul pe care îl va transmite la Berlin
Președintele Nicușor Dan va participa joi, 19 noiembrie, la Berlin, la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina, la invitația cancelarului german Friedrich Merz.