Cu ochii-n 3,14

DACĂ A PUTUT CIRCULA IDEEA 
CĂ DRAGOSTEA NU ŢINE 
ATÎT DE TACTICĂ ŞI STRATEGIE, 
CÎT DE RECUZITA CIRCULUI,
ÎNSEAMNĂ CĂ SÎNTEM BABE

● Dacă, după ce am văzut faţa şi ochiul tumefiat al lui Bute, a putut circula ideea că la Nottingham ar fi fost blat înseamnă că sîntem loviţi la cap mai rău decît el. (R. C.)

● Poezia a coborît în stradă şi s-a-nfipt drept în panouri publicitare. Iată ce-am cules din goana microbuzului care trecea prin jud. Vîlcea: „Dragostea-i ceva înălţător / Aşa că-ţi dau o lustră cu ventilator“, „Străluceşti ca un diamant / Am să-ţi cumpăr un Instant“, „Iubirea nu respectă nici un plan / Aşa că-ţi cumpăr ţiglă Baudeman“. Cu alte cuvinte, love is in the air… dar şi în sufragerie, în baie şi pe acoperişul casei. Cum e şi firesc. (P. M.)

● Nu-i mare şmecherie cu clinicile private: fetele de la call service îţi răspund amabile la telefon, de la recepţie eşti direcţionat cu zîmbete spre cabinetul care te interesează, programarea este respectată şi aştepţi maximum zece minute, doctorul e atent la ce-i spui, nu eşti terorizat că nu ştii cînd să-i pasezi plicul, la final, în loc de rămas bun, îţi spune „Sănătate!“ şi „Doamne, ajută!“. De fapt, totul ţine nu atît de profesionalism, cît de regulile de bază ale politeţii şi ale bunului-simţ. Domnilor din sistemul de stat, e chiar atît de greu? (A. P.)

● Din comentariile apărute după înfrîngerea lui Lucian Bute, eu am înţeles aşa: cînd cîştigă al nostru, e un mare campion, un sportiv desăvîrşit, inteligent, cu tactică şi strategie, iar noi ne simţim mîndri că sîntem români. Cînd cîştigă al lor, e o brută, un animal violent, o maşină de pumni, care a învins cu ajutorul arbitrilor corupţi. Iar noi tot ne simţim mîndri că sîntem români. (M. V.)

● Johnny Depp joacă rolul unui indian în filmul Călăreţul singuratic, cu o pasăre moartă pe cap şi toată recuzita amerindiană din filmele western. Nici n-au apărut bine primele poze de la filmări, că au şi sărit corecţii politic: „Vai, dar e ofensator pentru descendenţii triburilor“ etc. etc. La cîteva zile după aceea, Johnny Depp era adoptat de indienii comanşi, ceea ce înseamnă că acum rolul lui Tonto, indian comanş, e jucat de Depp, indian comanş. Să mai zică cineva ceva (şi nu mă refer aici la Vanessa Paradis). (L. V.)

● În ultima vreme, pe străzile Capitalei mărşăluiesc tot felul de maşini electorale, dotate cu poze şi difuzoare, din care ţîşnesc imbolduri la vot. Iniţial am crezut că e vorba de venirea circului în oraş şi, pînă să mă dumiresc că se anunţau candidaturi, am crezut că e vorba de nişte invitaţii să vedem „femeia cu barbă“, „omul care înghite flăcări“ sau „dansatoarele din buric“. Ceea ce, de fapt, nici nu era prea departe de adevăr. (S. G.)

● Acum cîţiva ani, Eurovision-ul era cîştigat de o trupă de hard rock cu patru finlandezi costumaţi în klingonieni zombificaţi; anul acesta, pe locul doi s-au clasat cinci babe cu băsmăluţe care au mormăit în rusă un disco gerontofil. Eurovision-ul, acest freakshow unde ţările îşi votează vecinii preferaţi. (M. C.) 

UN FOST DITAMAI VÎRFUL 
(CU TOTUL ALTCEVA DECÎT LIDERUL)
AR TREBUI TRIMIS PE DRUMURI
DIGESTIVE PENTRU A CREA 
ÎN CURÎND O COADĂ

● Cică Adrian Năstase ar fi fost sunat de Constantin Grăjdan (ştiţi care, omul care a stat vreo patru zile la Inspectoratul de Stat în Construcţii) la ora 5,53. Nu mă surprinde că între cei doi există conversaţiuni telefonice (că de n-ar fi, nu s-ar povesti). Dar mă apucă rîsu’-plînsu’ constatînd cu ce se ocupă un fost ditamai premierul dimineaţa, pe răcoare… (M. V.)

● La camera de gardă de la boli infecţioase, la „Matei Balş“, printre rujeole şi hepatite, îşi fac apariţia timid, apoi cu din ce în ce mai multă îndrăzneală, pacienţii muşcaţi de căpuşe. Îi vom numi „căpuşarii“. Doamne elegante, cu cîte un plasture cochet pe ceafă, mătuşi grase, plesnind de sănătate, cu un bandaj în vîrful degetului, domni cu alură de fermieri de weekend, şontorogind afectaţi de un picior. Cu toţii ţin să fie consultaţi de către medici şi consideră că boala lor e o urgenţă. Medicii sînt depăşiţi de situaţie, spun că din cauza „căpuşarilor“ nu pot să asiste cazuri grave. Ignoraţi, „căpuşarii“ devin recalcitranţi. Îşi agită plasturii, bandajele şi înjură sistemul de sănătate. Deja se cred pe moarte. Cine este de vină pentru toată această isterie? Mai uitaţi-vă la ştiri, fraţilor, căci nu dăunează grav sănătăţii! (A. P.)

● Şcolile europene specializate în producţia de majordomi (cu totul altceva decît valeţi sau servitori…) sînt asaltate de miliardarii şi milionarii din Beijing, Shanghai, Moscova, Petersburg şi Novosibirsk. Cererea e mai mare decît oferta. Şi asta vă lasă R. C.?

● Cică, mai nou, liderul spiritual MISA, Gregorian Bivolaru, se pretinde erou. El spune că un comando (trimis din România?) ar fi încercat să-l răpească din închisoarea în care era deţinut în Suedia, motiv pentru care autorităţile suedeze l-ar fi eliberat şi i-ar fi acordat azil politic. Nu ştim care o fi adevărul, cert e însă că în toată povestea apare un cuvînt verosimil: „azil“. (A. M.)

● Unul dintre invitaţii speciali la Bookfest a fost Bernard Pivot. Printre altele, a venit şi pentru „Marea dictare“, un test pentru cunoscătorii limbii franceze. Iniţiativa ar trebui reluată şi adaptată: n-ar strica o mare dictare în limba română. (M. M.)

● Trimis (şi plătit de ţarul Aleksei Mihailovici) în China pentru a stabili legături diplomatice şi comerciale şi pentru a descrie în detaliu teritoriile imperiului asiatic, Nicolae Milescu Spătarul a tradus şi a rezumat un atlas scris de Martino Martini căruia i-a dat titlul Jurnal de călătorie în China. Titu Maiorescu a „împrumutat“ şi el masiv din esteticianul Fr. Th. Vischer şi din John Stuart Mill, Aron Densuşianu fiind cel care a descoperit plagiatul în 1867, primul consemnat în cultura noastră, unde Legea proprietăţii literare şi artistice fusese promulgată de Al.I. Cuza în 1862. În fine, în 1893, un jurist pe nume Const. N. Hamangiu a plagiat, după un jurist francez, ceea ce avea să devină prima teză de licenţă dedicată la noi Proprietăţii literare şi artistice. Lucrarea a fost lăudată de Ioan T. Ghica, cel care şi descoperise plagiatul. Avem tradiţie, asta voiam să spun. (M. C.)

● Din deliciile întîlnite pe drumuri moldoveneşti: la Paşcani, la benzinărie, Chio Chips cu… wasabi. Mici şi verzi, în stil marţian. La Sascut, la ieşirea din localitate: Farewell Sascut!. (I. P.)

● Săptămîna trecută, un avion transatlantic între Franţa şi SUA a aterizat de urgenţă din pricina unei franţuzoaice de origine cameruneză care spunea că are implantat în abdomen un dispozitiv exploziv. Femeia a fost arestată şi investigată, însă nu s-a găsit nimic recent introdus, pe cale chirurgicală, cum susţinea, în corpul ei. O persoană aflată în acelaşi avion a mărturisit că franţuzoaica i-a devenit şi ei suspectă pentru că a mers de cîteva ori la toaletă, ultima dată rămînînd închisă acolo un timp nerezonabil pentru un avion cu 200 de oameni la bord. Biata femeie, poate avea probleme digestive şi, din pudoare, a preferat diagnosticul de terorism… (S. S.)

● Hideki Watanabe, un dentist japonez, a inventat oala care amestecă singură. Oala îşi foloseşte forma pentru a crea un vîrtej termodinamic, ceea ce face ca apa să se încălzească mai repede. Puteţi vedea minunăţia pe YouTube (www.youtube.com/watch?v=uBKF6cl3Z9o), de unde veţi afla şi cum a fost botezată: „Kuru-Kuru Nabe“. Cine ştie, poate că-n japoneză asta înseamnă „Mîngîierea petalelor de cireş la răsărit după o noapte în care ai cam exagerat cu sake-ul şi vrei să pui nişte apă la fiert“. (L. V.)

● O firmă de construcţii din Berceni a inclus în oferta sa locuinţe „la cele mai mici preţuri“, numite euro-mansarde. La cum merg lucrurile, nu m-ar mira dacă oferta ar include în curînd şi locuinţe la preţuri minuscule, adică euro-cocioabe, euro-bordeie sau euro-coteţe. (D. S.)

● Ştiţi care e culmea mitei electorale? Să stai la o coadă lungă în faţa unui cort PDL din Piaţa Romană, să iei două umbrele verzi inscripţionate, să pleci şi să-i spui colegei de serviciu, cu care ai împărţit şi darul, şi statul la rînd, că din altă parte, de la alt cort, de la alt partid, ai luat umbrele şi mai multe, şi mai de calitate. Văzînd pe stradă scena, n-ai cum să nu te întrebi: cît de ploioase se anunţă vremurile? (A. M. S.)

Foto: C. Tudor