Pîini şi "sfinţişori" la Băcănia veche

Publicat în Dilema Veche nr. 423 din 22-28 martie 2012
Pîini şi "sfinţişori" la Băcănia veche jpeg

- interviu cu Marius TUDOSIEI -

Intru în Băcănia veche. La început, îmi atrag atenţia doar foarte multele feluri de ceaiuri şi de uleiuri, precum şi o vitrină mare, plină cu bomboane. Apoi, deodată, observ că, în spate, cîteva doamne în alb frămîntă aluaturi. Şi realizez că e ceva mai mult decît un magazin. Îl întîlnesc pe Marius Tudosiei, patronul, şi încerc să mă lămuresc ce se întîmplă, de fapt, acolo.

Un magazin în care se produc lucruri

Sînteţi… băcan de meserie?

Am absolvit Jurnalistica, iar foarte mulţi ani, ultimii zece, am făcut marketing. Chestia asta şi-a pus în mod clar amprenta pe modul meu de a privi lucrurile. Îmi spunea cineva, cu reproş, că-mi propun să transform o pîine banală într-un eveniment. Şi i-am răspuns foarte simplu: dac-ar fi fost în locul meu cînd un domn… bine s-a umezit la ochi atunci cînd a gustat o pîine, ar fi putut recunoaşte că, cel puţin pentru omul acela, a fost un eveniment.

Cînd şi cum aţi pornit Băcănia veche?

După venirea pe lume a copilului meu. Odată cu apariţia lui, ne-am schimbat radical modul de viaţă. Ideea unei afaceri de acest gen mi-a venit după ce am avut tot felul de contacte cu modelul grecesc de business de familie. M-a marcat ceva ce am trăit la o tavernă din Grecia, care era închisă. Ne-au dat să gustăm din mîncarea lor şi i-am întrebat cum sînt ardeii umpluţi. Au zis: „Cum să fie? Buni, normal. I-a făcut bunica“.

Probabil că aţi văzut-o şi pe mama, acolo, în spate. Ea învîrte la sfinţişori de trei zile. (n.r.: Sfinţişorii sînt mucenicii moldoveneşti, iar interviul a fost realizat de 8 martie.) A bătut femeia 500 de km să vină să facă sfinţişori. Stă la Dîrsca (jud. Botoşani).

Undeva prin 2009 am vrut să mă apuc să lucrez la proiect. Aş fi vrut să fac o tavernă, dar mi-am dat seama că nu sînt destul de copt pentru asta. De prin vară pînă la sfîrşitul anului 2009 nu am reuşit să produc decît două pagini într-o prezentare powerpoint. Pe vremea aceea eram director de marketing la Jurnalul naţional.

Ce conţineau acele pagini?

Prima pagină era cu denumirea de Băcănia veche, pentru că, în ce priveşte numele, nu a fost cu shortlist, a venit natural. Mi-am dat seama că „băcănie“, cuvîntul în sine, era destul de perimat, de prăfuit. Un magazin cu produse alimentare şi nealimentare. Ce căutam eu în România era starea de spirit pe care o construieşte un loc ca ăsta. Prin urmare, mi-am depus demisia la Jurnalul naţional. De la 1 ianuarie 2010 m-am apucat de lucru. Aveam totul în cap. Mă vedeam în postură dublă: şi de producător al unui loc ca acesta, şi de client. Sînt dintre cei care vor, de pildă, să găsească un ulei potrivit strict pentru o anumită salată. Aici am foarte multe feluri de uleiuri, cred că peste 50, de la uleiul de mac la cel de susan, la cel de argan.

Care e, totuşi, conceptul acestui loc?

M-am apucat de lucru, am găsit locul acesta abia în martie 2010. Conceptul e exact cum a ieşit: aveam nevoie de un magazin care să aibă toate lucrurile de bucătărie, pornind de la cele de bază, precum şi cîteva accesorii. Şi de un loc în care să produc lucruri. Pentru că sînt oameni care vin şi se uită cum li se face prăjitura pe care au comandat-o.

Am o bucătărie în spate, totul se face acolo. Am avut clienţi care au venit şi şi-au frămîntat singuri cozonacii, pentru că au vrut să înveţe cum. E unul dintre lucrurile în care cred: dacă am mînca mai multe feluri făcute acasă, am duce-o mai bine. În momentul în care faci cu mîna ta nişte lucruri, devii mai conştient de conţinut, consumi cu mai multă plăcere. Locul ăsta trebuie să-i stimuleze pe oameni să facă la fel acasă. Demonstraţia cu care le sînt dator tuturor este că nu e complicat să găteşti anumite mîncăruri sau prăjituri.

Ce faceţi, practic, aici?

Pîine, prăjituri, tarte, plăcinte. Mîncare nu, nu am foc deschis. Sînt două cuptoare într-un colţ.

Carne, brînză, condimente – de la noi şi de aiurea…

Ce produse se găsesc în magazin?

Am început cu 800 de produse. Acum sînt peste 2000. La început, ponderea mai mare au avut-o cele de import. În momentul în care discuţi cu o companie care aduce o serie de produse bio de afară, te uiţi în catalogul acesteia, alegi ce vrei, e mai simplu. Ca să ajungi la producătorii autohtoni e mai complicat. Am o doamnă, în ţară, de la care iau zacuscă cu ghebe şi şerbet. În străinătate, lucrez cu o companie de la care iau vreo 60 de produse. Cam asta-i diferenţa. În România, trebuie să ai norocul de a-l întîlni pe producător.

Să înţeleg că cele mai multe produse sînt de import?

Ponderea iniţială era covîrşitoare în favoarea produselor de import. Gemuri, dulceţuri, brînzeturi. Nu import carne. Avem rulade de pui, de curcan, cîrnaţi de porc de curte, de la noi. Că le şi zic unor clienţi care inevitabil fac comparaţie: porcii ăştia din care sînt făcuţi cîrnaţii au avut nume, au avut familie, au crescut în casa cuiva, e normal să fie diferiţi la preţ de cei care au crescut cîte 1500 într-o hală, şi se vede la diferenţa de carne. 

La brînză trebuie să import pentru că nu am foarte multe variante autohtone constant bune. Avem telemeaua, brînza de burduf, care nu are un succes prea mare aici. Vine primăvara, iese telemeaua de capră. Îmi face cineva cu chimen.

De unde ştiţi că marfa pe care o luaţi e ce trebuie?

Credeţi-mă, se vede cum e o brînză după cît de deasă e plasa prin care s-a scurs. Şi îl simţi pe om, îl vezi. Pe de altă parte, mai sînt unii la care ajung acasă. Dacă-i vezi omului bătătura, ştii cam cum e.

Care sînt diferenţele între producătorii de la noi şi cei europeni?

Brînza de Crotin, de pildă – e una dintre cele mai celebre din lume şi se face într-un sat cu populaţia de 200 de locuitori. Doar că, acolo, nu se sperie nimeni cînd aude cuvîntul „cooperativă“, spre deosebire de la noi. Cum spune nea Avram de la Neamţ, care din cînd în cînd mai taie cîte un porc şi ni-l prepară, şi-mi face tot ce vreau eu, de la garf pînă la muşchi şi toate trăsnăile: cînd a încercat să facă un fel de cooperativă, era să-şi „ia bătaie“. Toată lumea are senzaţia că dacă-şi lucrează pămînturile şi-şi pasc turmele împreună nu cîştigă nimeni nimic. Dar asta pentru că înainte fura care-ncotro şi pînă la urmă nu se alegea nimeni cu nimic. O să avem nevoie de vreo sută de ani ca să ne curăţăm de chestia asta...

Văd bomboane, şi multe condimente…

Bomboane – făcute de sora mea, fără nici un fel de stabilizator, conservant sau altceva chimic. Ceaiuri, uleiuri, extrem de multe condimente, cred că peste 200, 250. Există un public restrîns pentru cele specializate, unul mai larg pentru cele mai obişnuite. Dacă stau de vorbă cu oamenii, ajung să-i conving să experimenteze. Viaţa poate fi mult mai bună cu mai multe condimente: chiar dacă ai aceeaşi mîncare în fiecare zi, odată ce-i schimbi condimentele va fi alta. Şofranul, de pildă – l-am adus pe cel mai bun pe care l-am putut găsi, cel iranian. E mai scump, dar e mai bun. 26 de lei cutia de un gram. Cel grecesc ar fi fost 16 lei o sticlă de patru grame.

Dar întrebarea care se pune pentru a face comparaţia între cele două este „E prea scump un Mercedes în comparaţie cu un Logan?“. Eu aleg variantele cele mai bune: de pildă, la bere aduc din cea belgiană. Încerc să aduc vîrful categoriei, într-adevăr, uitîndu-mă şi la preţ.

Din plăcerile unei alimentaţii sănătoase

Aveţi şi băuturi alcoolice, să înţeleg? Nu contrazic conceptul naturist?

Da, am şi multe vinuri. Vinul e o componentă importantă a unei vieţi liniştite şi plăcute. Ce ar fi brînza fără vin? Am nişte soiuri româneşti foarte bune, cum ar fi Patricianul sau Alira. Un vin bio cu 35 de lei pe sticlă nu e mult. Există un curent foarte larg de oameni care susţin că ce e bio nu are gust. E o prostie cu care trebuie să mă lupt. De altfel, sînt o mulţime de asemenea lucruri...

În ce fel promovaţi alimentaţia sănătoasă?

Nu sînt ipocrit să spun că lucrurile pe care le fac eu sînt senzaţional de sănătoase. Fac prăjitura cu mere, cu untură, de pildă. Blatul ăla nu iese fără untură. Untura e bună, dacă nu mănînci două tăvi din ce e făcut cu ea... Moderaţia e o cale spre o viaţă mai sănătoasă.

De pildă, în toamnă, am organizat festivalul sucului de mere. Vreau să zic că a fost foarte multă lume. Surpriza a fost să aducem în categoria de consumatori de suc de mere natural oameni care nu foloseau produsul înainte. Erau mai degrabă în zona băuturilor carbogazoase. Pe mine mă interesează conversia: dacă o să fac mai multe astfel de conversii, în cinci ani impozitele mele o să fie mai mici, pentru că o să avem o ţară mai sănătoasă.

Aveţi multe din cărţile de bucate ale lui Jamie Oliver. Sînteţi un fan al lui?

Am tot felul de cărţi de bucate. Jamie într-un fel zice bine. E un tip de mesaj clar formulat. Spune că lucrurile în bucătărie sînt uşor de făcut. Ultima carte pe care a scos-o, Cu Jamie în 30 de minute, e un meniu de trei feluri făcut în 30 de minute. Felul lui de a găti îi atrage pe oameni în bucătărie..

Chiar şi pe bărbaţi...

Bărbaţilor le e mai uşor să experimenteze: la femei, lucrurile sînt mai echilibrate. Bărbaţii nu au stresul ăsta, e de aşteptat de la ei să buşească o mîncare, aşa că folosesc, liniştiţi, condimente noi... Pentru mulţi bărbaţi e datul lor din aripi şi desfăcutul cozii...

Cine sînt clienţii băcăniei?

Sînt oameni care vin pentru că găsesc pîinea lor aici. Am încercat să urc o treaptă în zona de servicii pentru clienţi. Aceştia primesc lucruri personalizate atît cît se poate în lumea reală. A venit la un moment dat cineva şi a zis „E foarte bună pîinea asta a voastră, dar fă-mi şi mie una mai mare“. Şi i-am făcut una cît trei pîini. Am scos un grilaj de la cuptor ca să încapă. Cînd a văzut-o, i-au crescut ochii. Momentul ăla nu poate fi egalat de nimic. Despre asta vreau să fac locul ăsta. Altfel, statistic, clienţii mei arată foarte bine: activi, cu venituri mari, 35 plus. Există şi un segment de 55 plus. Sînt mulţi care au propriile companii, şi vin să ia de aici cadouri pentru angajaţii lor, cadouri personalizate, le construim împreună...

Aţi creat un trend cu acest nou tip de magazin?

După noi au apărut tot felul de băcănii. Băcănia nouă, Băcănia Coco, Băcănia modernă... Găsesc în alte părţi lucruri pe care noi le începeam acum un an... Pot spune că mi-am găsit vocaţia: mă duc acasă mulţumit, şi vin aici mereu cu plăcere. E plăcut să-i vezi pe alţii fericiţi. Am văzut oameni cu lacrimi în ochi cînd gustau ceva... 

a consemnat Iaromira Popovici 

Marius Tudosiei este băcan, mai nou prezentator de cooking show. Dar de principiu e omul care îşi bate gura despre mîncarea sănătoasă.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

906936119 2169615316981020 1604632511625642835 n jpg
Radu Marinescu, întâlnire cu familia Alinei Apostol. Transferul româncei deținute în China, în atenția autorităților
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, s-a întâlnit miercuri, 18 noiembrie, cu tatăl Alinei Apostol și cu avocatul familiei. Românca a fost condamnată în China, în 2019, la 13 ani și jumătate de închisoare pentru fraudă cu carduri bancare.
industrie jpg
Cum vrea Guvernul să ajute marile fabrici să facă față costurilor la energie. Schema de 150 de milioane de euro, reevaluată
Guvernul înființează un grup de lucru care să găsească soluții pentru aprovizionarea cu energie și gaze naturale în această iarnă și pentru sprijinirea companiilor mari consumatoare de energie. Printre măsurile analizate se numără actualizarea unei scheme de sprijin de 150 de milioane de euro.
america png
Trei femei au cumpărat o mașină de aproape 50.000 de dolari după ce au rămas blocate în aeroport: „Dormim și conducem pe rând”
După ce zborurile de pe aeroportul din Charlotte, din statul Carolina de Nord, au fost anulate, trei femei au găsit o metodă neobișnuită de a ajunge acasă. Ele nu au reușit să închirieze o mașină, însă au pornit, în cele din urmă, într-o călătorie care avea să dureze 27 de ore.
traistariu jpeg
Cum au simțit vedetele cutremurul din România. „M-am gândit să nu mor strivit sub dărâmături, ca Toma Caragiu”
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 care a zguduit România în această dimineață i-a speriat pe mai mulți artiști. Mihai Trăistariu, aflat în Constanța, și vloggerul Fabio Niță, din București, au povestit cum au resimțit seismul și ce au făcut în momentele de panică.
servetul de masa jpg
Șervetul de masă: mica regulă care vorbește despre maniere
Pare un detaliu minor, dar șervetul de masă este una dintre cele mai bune oglinzi ale noastre, în public. Felul în care îl desfaci, îl folosești și-l lași la final spune, fără cuvinte, cât de atent ești ca musafir sau la o ieșire în oraș.
julio jpeg
Julio Iglesias, anchetat în Spania pentru agresiune sexuală. Reacția artistului în vârstă de 83 de ani
Cântărețul spaniol Julio Iglesias este vizat de o anchetă penală în Spania, după ce două foste angajate l-au acuzat de agresiuni sexuale și tratamente degradante.
pompieri jpeg
Două persoane, surprinse de surparea unui mal de pământ în Găneasa. Salvatorii intervin pentru extragerea victimelor
Pompierii intervin miercuri pe strada Ștefan cel Mare din localitatea Găneasa, Ilfov, pentru salvarea a două persoane surprinse în urma surpării unui mal de pământ, la nivelul unui canal tehnic.
cetatenie romana, foto justconsult jpg
Schimbări pentru cei care solicită cetățenia română. Dosarele vor putea fi urmărite online
Ministerul Justiției a anunțat miercuri, 18 noiembrie, că a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre care prevede digitalizarea relației dintre solicitanții de cetățenie română și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
presedintele romaniei nicusor dan foto facebook jpg
Nicușor Dan, la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina. Mesajul pe care îl va transmite la Berlin
Președintele Nicușor Dan va participa joi, 19 noiembrie, la Berlin, la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina, la invitația cancelarului german Friedrich Merz.