Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 430 din 10-16 mai 2012
Cu ochii n 3,14 jpeg

SE PARE CĂ LATINITATEA POPORULUI
ROMÂN SE DIVERSIFICĂ 
LA INTRAREA ÎN PĂDURE. 
PĂCAT CĂ NU NE VEDE NIMENI 

● Se pare că în timpul somnului sîntem cu toţii mai înalţi cu 6 mm. Păcat că nu ne vede nimeni. (M. C.)

● Capitala s-a mai procopsit cu o operă de artă: latinitatea poporului român transpusă în imaginea unui Traian nud, ataşat unei vietăţi, un simulacru de Lupoaică. Chintesenţa latinităţii: i-au plasat lupoaica şi l-au lăsat în fundul gol. (S. G.)

● Ameninţările sălbăticiei se diversifică: în pădurile din Sinaia, nu mai e în trend ursul, ci mistreţul. Se pare că el e cel care, momentan, se apropie de bastioanele civilizaţiei. (I. P.

● „Ocrotiţi vînatul!“ scrie pe nişte panouri plasate strategic la intrarea în pădure (pădurea de argint ş.a.). Înţeleg şi nu înţeleg în acelaşi timp. Cum poţi să ocroteşti ceva ce e trecut deja la categoria „vînat“? (L. V.)

SE PARE CĂ AR FI POSIBILĂ
INSTALAREA UNOR MAŞINI HIBRIDE
ÎN JURUL TALIEI. 
PĂCAT CĂ EXODUL SPRE COLIVIE
RIDICĂ NIŞTE SEMNE DE ÎNTREBARE

● Se anunţă că la Olimpiada de la Londra ar fi posibilă instalarea unor rachete sol-aer. Pentru ce? Nu contează. Cum a fixat de la început Pierre de Coubertin – „Totul e să participi“. (R. C.)

● Premierul desemnat Victor Ponta: „Va exista o decizie prin care nici o instituţie publică nu va mai putea achiziţiona decît maşini care protejează mediul“. Înţeleg că apare la orizont o nouă afacere sigură şi bănoasă cu statul: vînzarea de maşini hibride către instituţiile publice. (M. V.)

● A fost o vreme cînd benzile desenate cu Donald Duck erau interzise în Finlanda din motive de decenţă: personajul nu purta pantaloni. Dacă vi se pare absurd, cum vă explicaţi atunci faptul că, de fiecare dată cînd iese de sub duş, Donald Duck poartă un prosop în jurul taliei? (M. C.)

● În urmă cu mai bine de zece ani, mă pregăteam pentru exodul spre mare de 1 Mai încă de prin februarie. Anul acesta, m-am bucurat timp de patru zile de un oraş pustiu şi liniştit. Privind cu satisfacţie parcarea goală din spatele blocului, sincer nu m-ar fi deranjat dacă „unumaiştii“ ar fi rămas acolo unde erau. Nu cred că e un semn de îmbătrînire – după 30 de ani, munca (şi implicit ziua ei) nu-ţi mai spune mare lucru. (A. P.)

● Un papagal evadat din colivie şi fugit de acasă s-a rătăcit prin oraş. Cineva l-a găsit şi l-a dus la Poliţie. În faţa comisarului, papagalul a trebuit să spună adresa stăpînei. A dat-o (pe cea bună!) şi uite aşa a ajuns iar în colivie. Ce papagal! (M. M.)

● Am reuşit în sfîrşit să ţin minte rima mea publicitară preferată, pe care-o tot văd de cîţiva ani încoace prin oraşele din nord: „Marcel… de ţi-e poftă de mezel!“. Problema e că Marcel e numele patronului firmei, ceea ce ridică totuşi nişte semne de întrebare asupra mezelului cu pricina. (L. V.)

SE PARE CĂ O TANTI SIMBOLICĂ 
S-A DOVEDIT A FI O CAPCANĂ.
PĂCAT CĂ OAMENII ZILEI SUSŢIN 
CĂ ROMÅNIA LE-A CITIT PE TOATE  

● M-am obişnuit cu junk mail, aşa cum am devenit imună şi la reclamele exasperant de vizibile de pe diverse site-uri. Dar e-mail-ul primit în urmă cu vreo săptămînă, de la o tanti pe nume Maureen, trebuie să recunosc că m-a impresionat sincer. Tanti asta despre care vă povestesc scria aşa: „Greetings in the name of God. I warmly greet you, kindly get back to me“ („Salutări în numele lui Dumnezeu. Te salut călduros, fii bună şi răspunde-mi“). Misterioase sînt căile Domnului… (P. M.)

● În arhivele Ministerului Afacerilor Externe spaniol au fost găsite documente care arată că, în 1956, pe cînd era o figură simbolică a comuniştilor, Picasso întreţinea o strînsă legătură cu Franco. „Am publicat aceste documente în New York Review of Books şi am primit apoi tone de scrisori pline de ură şi de ameninţări din partea comuniştilor din toată lumea“, a declarat John Richardson, istoric de artă şi biograful pictorului. (M. C.)

● Care e răspunsul corect la întrebarea unui taximetrist „Vă deranjează dacă vorbesc la mobilaş?“: a) „Nu, dacă vorbiţi puţintel“; b) „Da, nu vreau să vă aflu vieţişoara povestită la telefon“; c) „Nu mă deranjează“, spus sec? În cazul c), al dracului mobilaş s-a dovedit a fi o capcană. L-a înghiţit cu totul pe taximetristul meu. Nimeni şi nimic nu l-a mai oprit. Mi-am jurat că n-o să mai cred niciodată în politeţea dulcegărită şi diminutivată. (A. M. S.)

● Celebra cîntăreaţă mexicană Chavela Vargas a auzit din nou, la aniversarea celor 93 de ani ai săi şi după apariţia discului-omagiu pentru García Lorca, La luna grande, strigătul de luptă al străzii: „Chavela presidenta!“. Cu umorul dintotdeauna, Chavela a explicat că nu s-a răzgîndit, nu vrea să candideze la preşedinţie, măcar pentru că „Oamenii politici nu spun decît minciuni. Promit că vor da şi apoi aşteaptă să le dai“. Cît umor, atîta luciditate! (S. S.)

● Dacă ar fi serioase, în sondajele zilei s-ar cuveni ca în dreptul anumitor partide să se precizeze şi marja de oroare. (R. C.)

● Mă uit la buletinul meteo, într-una dintre primele zile ale lunii mai: Lisabona, 18 grade şi cîţiva stropi de ploaie, Paris – 16 grade şi cer înnorat, Roma – 25 de grade, acea temperatură ideală care îţi inspiră numai lucruri plăcute, Atena – 28 de grade, încă mai merge, Bucureşti – 33! Ce climă-i asta?! Temperat-continentală pe naiba, restul continentului arată cu totul altfel. Nu i-am crezut niciodată pe cei care susţin că România e buricul pămîntului, însă încep să mă gîndesc serios la această teorie, căci presupun că dacă Pămîntul ar avea într-adevăr un buric, acolo ar trebui să fie foarte cald. (A. P.)

● Un om de ştiinţă din Hessen (Germania) a fost prins după ce a furat, de-a lungul anilor, nu mai puţin de 24.000 de volume din Biblioteca Universitară din Magdeburg. Eu l-aş fi achitat dacă dovedea că le-a citit pe toate. (M. C.)

SE PARE CĂ CINEVA SUFEREA
UNIVERSAL PE NIŞTE DEALURI. 
PĂCAT CĂ S-A DUS ŞI EL 

● Sîmbătă după-amiază, pe Radio România Actualităţi, o emisiune de educat poporul în ce priveşte muzica populară. Zice un domn invitat că să ascultăm două doine şi să comparăm. Prima era o bălmăjeală din care nu înţelegeam nimic, decît că cineva suferea profund pe nişte dealuri. Apoi, zice invitatul, să ascultăm pe cineva care a terminat Conservatorul (îmi pare rău, n-am reţinut numele). Şi începe altă doină. Asta suna mult mai bine. O voce chiar bună, o melodie cît de cît, de unde înainte voiam să schimb postul, acum stau şi mă gîndesc: hai, dom’le, că parcă îmi place şi o doină. Deci se prindea educaţia muzicală de mine aşa din zbor, chiar avea efect: dacă adaugi ceva ştiinţă la o doină, scoţi ceva ascultabil din ea. Că doar asta făcea şi Maria Tănase, nu? Ei bine, înţelesesem taman pe dos. Revine invitatul în direct şi se dezlănţuie: păi, ce-i asta!? Doamna de la Conservator a stricat doina. Păi, aşa se doinea pe după dealuri? Care dealuri, meştere, îţi vine să-i răspunzi, aici sîntem la radio! Şi pune întrebarea şoc: păi, noi vrem să doinim ca ţaţa Anica sau să doinim ca Pavarotti? Exact aşa a zis. Dom’le, sincer, cu toată ruşinea vă zic, eu vreau să doinesc ca Pavarotti, varianta ca ţaţa Anica sună ca dracu’. (C. G.)

● De pe un panou publicitar aflu că există un loc de unde pot cumpăra – dacă am chef sau nevoie de aşa ceva – „pămînt universal“. Mulţumesc, deocamdată nu. Aştept oferta de univers pămîntean. (D. S.)

● Davy Jones, vocalistul trupei The Monkees, s-a dus şi el după Janis, Jimi, Bonzo, Lennon şi ceilalţi. E-adevărat, la vîrsta de 67 de ani. Dar asta poate pentru că el era un „Believer“. (M. C.)

Foto: D. Goace

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.