Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Cu ochii n 3,14 jpeg

DE CÎND S-A PORNIT DISPUTA UNUI
TEHNICIAN CU INIMILE OAMENILOR,
BUGETUL ŞI-A ARĂTAT FAŢA TRISTĂ  

● Campania electorală are părţile ei bune: de cînd s-a pornit, din Piaţa Sudului au dispărut ca prin farmec doamnele şi domnii aceia mai închişi la culoare care practicau cea mai nouă meserie din lume (contrabanda cu ţigări) şi despre care gurile bune spun că e oprit să le adresezi cuvinte cu conotaţii DEXuale. (D. S.)

● Urmărind disputa dlui Radu Cosaşu cu dl cercetător O.R. pe tema „obsedantul deceniu“ / „obsedantele decenii“, îmi permit o sugestie pentru a ieşi cumva din dilemă: să începem grabnic, de la înălţimea anului de graţie 2012, o dezbatere serioasă pe tema „obsedantul mileniu“. (M. V.)

● La o filmare care avea loc pe coridoarele unui penitenciar de maximă siguranţă din România, echipa tehnică discută lucruri normale. „Lasă camera pe pămînt“, îi spune operatorul unui tehnician. Imediat, de după una dintre uşile de metal care nu au ochi, dar au multe perechi de urechi, se aude, sfîşietor de tristă, o voce estompată: „Se spune lasă camera pe ciment, că noi aici nu avem pămînt, avem ciment…“. (A. M. S.)

● Din cauza măsurilor de austeritate impuse Greciei, Angela Merkel a fost acuzată de liderul extremei stîngi, Alexis Tsipras, că „joacă poker cu inimile oamenilor“. Cum ar suna o asemenea declaraţie privitoare la liderii politici ai României? Ar juca barbut sau alba-neagra? (S. G.)

● Dacă e să dăm crezare cifrelor răspîndite prin Bucureşti pe flyere pre-electorale, Capitala adăposteşte 60.000 de maidanezi (dintre care un sfert sînt bolnavi şi pot transmite leptospiroza), care muşcă cîte-un cetăţean la fiecare 30 de minute, în timp ce 4 hingheri acoperă tot oraşul, iar bugetul Asociaţiei pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor se ridică la suma de un milion de euro anual. Oricît de exagerate ar fi cifrele astea, nu credeţi că avem, totuşi, o foarte mare problemă!? (M. C.)

● Nu am putut să nu remarc cîtă sensibilitate, cîtă emoţie poetică se ascunde în buletinele de ştiri cînd am auzit lucruri precum „vremea şi-a arătat faţa tristă“ sau „bărbatul s-a trezit cu şoseaua deasupra capului“… (P. M.

O ŞTIRE ÎMBUCURĂTOARE 
PENTRU NELU: IUBIREA ACCEPTĂ
SCUZELE DOAR INVERS. 
BINE, MĂI, NELULE, SĂ ÎNŢELEG 
CĂ LUMEA E CONDUSĂ CEREBRAL?

● O ştire îmbucurătoare pentru ţările ale căror economii o duc rău: insula Nauru din Oceanul Pacific se descurcă bine-mersi exportînd excremente de păsări. Adică ce, noi n-avem înaripatele noastre!? (M. C.)

● E scris cu litere de-o şchioapă: „FRF = MAFIA SEMNAT NELU“. Bine, măi, Nelule, şi pentru atîta lucru trebuie să mîzgăleşti staţia de metrou? (M. M.)

● În centrul Capitalei, o reclamă domină traficul spre Gara de Nord: „Cînd iubirea mă apasă / Eu îţi dau o motocoasă“. Se precizează, nu ştiu de ce, şi preţul (349 RON), cînd este evident că versul e de milioane. (R. C.)

● François (Hollande) a întîrziat mai mult de o oră la prima întîlnire cu Angela (Merkel). A avut şi scuze: avionul cu care se deplasa a fost lovit de un fulger. A trebuit să aterizeze de urgenţă. A luat alt avion. Angela l-a aşteptat însă pe François. Ba chiar a dat semne că acceptă scuzele. Cîte femei ar fi la fel de înţelegătoare? (M. M.)

● Prin anii ’80, un spital din Las Vegas şi-a concediat o bună parte dintre angajaţi pe motiv că aceştia pariau cînd vor muri pacienţii. Am auzit că şi prin spitalele bucureştene se întîmplă asta, doar că invers: pacienţii pariază între ei cînd vor fi băgaţi în seamă, iar primul care ajunge să fie tratat pierde! (M. C.)

● La ieşirea din criză (oare?) au revenit în trend second-hand-urile, însă arată altfel faţă de cele din anii ’90. Aerisite, cu manechine în vitrină mai ceva ca la H&M, cu hainele aşezate frumos pe umeraşe, pe mărimi şi pe culori. Coşurile cu maldăre de sutiene şi chiloţi destrămaţi au dispărut. La fel şi mirosul pregnant de rufărie murdară. Să înţeleg că ni se oferă o viaţă second-hand în ediţie de lux? (A. P.)

● Proaspătul ministru de Externe, dl Andrei Marga, nu scapă nici o ocazie pentru a face noi şi noi dezvăluiri despre relaţiile sale personale. După ce, în timpul audierii la comisia parlamentară de politică externă, a spus că e prieten cu un consilier al lui Putin, a zis că are relaţii şi cu dna Merkel, care „cunoaşte România“ pentru că „mergea cu rucsacul, ca studentă“ în Munţii Făgăraş şi la Mamaia. Ne-am liniştit. Noua strategie de politică externă a României se bazează pe relaţiile personale ale dlui ministru. Pentru a înţelege însă complet viziunea domniei sale, ar trebui să răspundă la o întrebare care decurge dintr-o declaraţie sibilinică făcută (tot) la comisia parlamentară: „Lumea e condusă de doi prorectori: Putin şi Ratzinger“. Şi rectorul cine e? (M. V.)

● Pe la mijlocul anilor ’90, jurnalistul francez Jean-Dominique Bauby a suferit un atac cerebral care i-a paralizat aproape tot corpul. Singura parte a corpului pe care o putea mişca era ochiul stîng, cu care a dictat (printr-un sistem învăţat de la o logopedă de geniu în spitalul din Berck-sur-Mer) romanul Scafandrul şi fluturele, vîndut în 25 de milioane de exemplare. Nu vă evocă „aripă stîngă“ fluturele scufundat? Şi, ca să fie coincidenţa (cărtăresciană) cu totul neliniştitoare, negrul însărcinat de Editura Robert Laffont să definitiveze cartea se numea Claude Mendibil… Curat Mandebil… (S. S.

AM TRĂIT-O ŞI PE ASTA:
TOMBERONUL DISCUTĂ DESPRE 
FĂT-FRUMOS LA POARTA INOCENŢEI

● Am trăit-o şi pe asta: cîteva bănci chineze importante au intrat pe piaţa americană. Vă lasă R. C.?

● Un candidat important la Primăria Capitalei promite de toate cu toptanul (era să scriu cu tomberonul): transport gratuit, facturi de întreţinere mai mici, eliminarea cîinilor vagabonzi. Pe afişele aceluiaşi aspirant la Primărie mai scrie şi „străzi aspirate, nu măturate“. Bune şi astea, dacă vor fi îndeplinite, dar sper că bucureştenii au şi aspiraţii mai înalte. (A. M.)

● Un şerif din Virginia l-a dat afară pe unul dintre angajaţii săi pe motiv că „ar fi împiedicat armonia şi eficienţa în cadrul biroului“, pierzîndu-şi timpul pe Facebook. De fapt, şeriful a fost supărat din cauza faptului că angajatul a îndrăznit să dea un Like pe pagina adversarului său politic. În presa americană se discută deja despre încălcarea drepturilor de exprimare pe Facebook şi Like-ul va ajunge în dezbatere la Curtea Supremă. Indiferent de concluzia finală, trista realitate este că, mai nou, îţi poţi pierde locul de muncă cu un singur Like! Unlike. (A. P.)

● Primesc un mesaj în spam: „Promoţie Apă Vie România“. Mă uit cine l-a trimis şi sînt dezamăgită. Nu, nu era Făt-Frumos. (A. P.)

● Samantha Brick, jurnalistă la Daily Mail: „Franţuzoaicele sînt ostile şi prădătoare. (…) De nenumărate ori am izbucnit în lacrimi din cauza franţuzoaicelor care nu simt nevoia să-şi ascundă dispreţul faţă de mine. Exemplele includ salutarea soţului meu şi ignorarea mea, trecerea înaintea mea la coadă la poştă, ignorarea salutului meu la poarta şcolii“. Samantha, autoarea articolului „De ce mă urăsc femeile din cauză că sînt frumoasă“, s-a gîndit oare că nu franţuzoaicele sînt prădătoare, ci că e ea toantă? (L. V.)

● Se mai întîmplă, uneori, şi miracole stradale. Pierzîndu-mă, semiintenţionat, pe nişte străzi din zona Moşilor, am nimerit, la un moment dat, în faţa unei biserici. Lîngă ea, doi bărbaţi tineri, la costum, jucau fotbal cu un băieţel. În curtea unei şcoli despre care am aflat, după aceea, că e una specială. Şi că strada pe care se afla era a… Inocenţei. (I. P.)

Foto: M. Vasilescu

image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png
p 20 Nichita Stanescu adevarul ro jpg
Alte vieți
Toate aceste vieți se hrănesc cu posibilul, mai mult decît cu realitatea lumii în care se petrec.
image png
Degetul lui Lazăr
Deși îl vor vedea pe celălalt Lazăr revenind din mormînt, în carne și oase, unii dintre martori nu vor crede.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Radu Cosașu ar fi împlinit săptămîna trecută, pe 29 octombrie, 93 de ani.
image png
Cine ascultă o casă? – despre reutilizarea fondului construit existent –
Pe 8 noiembrie este sărbătorită la nivel mondial Ziua Urbanismului, care aduce în prim-plan problemele și efectele urbanizării asupra societății și a mediului.
image png
Auriu și umbră
Ci păstrîndu-ne, dacă nu auriul, măcar aspirația către el. Și o portiță de acces.
image png
Avoidant sau secure? Mai există limba română?
E un cuvînt care reprezintă o categorie importantă în viața lor de cartier – deduc eu din ce povestesc ei.
image png
Prețuirea incompetenței
Această bursă de merit nu mai are nici o legătură cu valoarea sau cu succesul.

Adevarul.ro

image
Situație scandaloasă în Ungaria pentru mai mulți români care voiau să ajungă la Viena cu trenul. „Blesteme și înjurături”
Mai mulți români care călătoreau cu trenul dinspre București spre Viena au avut parte de o surpriză neplăcută la Budapesta. Întâmplarea a fost relatată pe rețelele de socializare de unul dintre călători.
image
Lacul din România care crește continuu, interzis. De ce nimeni nu mai are voie să se apropie de ape VIDEO
Un lac format natural, în ultimii 15 ani, într-o fostă carieră minieră din Hunedoara este considerat riscant, după ce a atins adâncimi impresionante, iar oamenii nu mai au voie să se apropie de el
image
Viața în cel mai mic sat de munte din România. Toate gospodăriile au fost îngrămădite pe un deal VIDEO
Merișoru de Munte se numără printre cele mai mici sate din România. Gospodăriile sale sunt înghesuite pe un deal, iar în sat locuiesc permanent câțiva vârstnici. Așezarea pitorească din Ținutul Pădurenilor îi atrage pe turiști.

HIstoria.ro

image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.
image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.