Cu ochii-n 3,14

UNII STRĂLUCESC ÎN COMPARAŢIE
CU CE? CU MILIOANE DE FEMEI
CARE SE STING SINGURE DACĂ 
NU AU PRIMIT O RELAŢIE LINIŞTITĂ? 
CU OAMENII CARE DESENAU
AROME DE CIREŞE 
PE O FELIE DE CREIER? 

● La 96 de ani, unchiul unui prieten: „Taie-mă, spînzură-mă, oricît mi se explică, nu reuşesc să-i deosebesc pe sunniţi de şiiţi“. „E foarte simplu – îi spune zilnic nepotul – unii au un şi în plus.“ (R. C.)

● Anul trecut a mai murit, la vîrsta de 96 de ani, şi Jack LaLanne, pionierul fitness-ului. De la el au rămas mai multe vorbe memorabile, iată două: „Bărbaţii transpiră, dar femeile strălucesc!“ şi „Nu-mi permit să mor. Asta îmi va distruge imaginea“. (M. C.)

● Opt bărbaţi Amish din vestul statului Kentucky au fost condamnaţi la cîteva zile de închisoare din cauză că au refuzat să pună triunghiuri reflectorizante pe căruţele lor. În Kentucky, legea te obligă să pui triunghiurile respective pe orice fel de obiect care se mişcă încet pe şosea, dar comunitatea Amish consideră că simbolurile luminoase sînt o blasfemie – dacă e să te apere cineva de accidente, atunci acela e Dumnezeu, nu nişte triunghiuri portocalii. Mie mi se pare o blasfemie şi să spui că o căruţă e un „obiect care se mişcă încet“. Încet în comparaţie cu ce? Cu cărăbuşii? (L. V.)

● Implanturile mamare cu silicon împlinesc anul acesta 50 de ani de la apariţie. Din 1962 încoace, între 5 şi 10 milioane de femei din întreaga lume au recurs la o astfel de operaţie – în cazul reconstrucţiilor în urma unei mastectomii sau al unei schimbări de sex; totuşi, majoritatea au ales acest tip de intervenţie din motive pur estetice. Toate bune şi frumoase, dar eu tot nu pot înţelege cum o femeie perfect sănătoasă hotărăşte, de bunăvoie, să ajungă pe masa de operaţie, unde este tăiată şi apoi cusută în fel şi chip. O suferi baba la frumuseţe, dar cu nişte limite… (P. M.)

● Au apărut ţigările care se sting singure dacă nu tragi puternic din ele. Probabil că în curînd or să apară şi ţigări care nu se aprind deloc. (M. M.)

● Ducele şi ducesa de Cambridge au primit în timpul lunii lor de miere prin lume următoarele cadouri: saci de dormit, borcane cu Vegeta, şepci de baseball, un cuţit de la Canadian Rangel Patrol, un somon sculptat, cărţi de bucate, un iPad, jamón serrano, pălării de cowboy, un pumnal ritualic, scuturi zulu. Din ce văd eu, căsătoria asta e ca războiul sfîrşitului lumii. (L. V.)

● Unele anunţuri matrimoniale trimise la ziare par mai degrabă un fel de vise (dar exacte). Cum ar fi: „Fostă dactilografă doresc să cunosc domn foarte bogat pentru o relaţie de prietenie şi afaceri. Exclus aventurieri“. Altele conţin precizări de-a dreptul ciudate. De exemplu, un italian celibatar şi liber-profesionist, cu apartament în Italia, caută doamnă sau domnişoară „lîngă Constanţa“, pentru o relaţie liniştită. Un alt domn, arhitect, caută „numai doamnă autentică“. Adică nu vrea copii? (A. M.)

● Iar s-a schimbat grafica la Gmail. După ce tocmai se schimbase la Yahoo! Mail. Eu nu îi înţeleg pe ăştia. De pildă, la Gmail au înlocuit butonul pe care scria „gunoi“ cu un buton pe care e desenată o pubelă. Şi i-au schimbat şi locul. Pînă să mă prind cum să şterg ceva, mi-a luat vreo cîteva minute. Serios, de ce ar face cineva chestia asta? De ce să înlocuieşti scrisul cu o imagine? Oamenii care desenau pe pereţii unor peşteri se numeau oameni primitivi pentru că asta şi erau: nişte primitivi. Între timp, omenirea a evoluat, s-a inventat scrierea, comunicarea e mai simplă prin litere decît prin imagini. Nişte tipi de la Google cred că este invers. Drept urmare, milioane de utilizatori au trebuit să se întoarcă în timp ca să priceapă că ideea de gunoi se poate exprima şi printr-o pubelă, nu doar prin scris. Mare chestie progresul ăsta! (C. G.)

● Dacă vreţi să ajungeţi, în martie, la festivalul Wildfoods din Noua Zeelandă, mă tem că nu veţi mai găsi cazare în zonă. Anul trecut, 23.000 de turişti din toată lumea au dat buzna să guste delicatese precum larve coapte şi înmuiate în diverse sosuri, penis de ţap fiert tras în unt de arahide şi shake-uri din sămînţă de armăsar cu arome de cireşe şi flori – 10 dolari shot-ul, despre care se spune că are, datorită sutelor de proteine, calităţile unui energizant. Combate şi astenia. (M. C.)

● Dacă în 1963 zburai cu United Airlines, de exemplu, aveai aşa în meniu: cocktail Melba (rom, absint, suc de lămîie, sirop de grenadine) sau cocktail de homari, pui cu broccoli tras în unt cu garnitură de orez şi o felie de tort cu ciocolată, totul inclus în preţul biletului. Acum, dacă vrei un sendviş cu ton plăteşti 8 dolari. Aştept momentul în care pasagerii or să fie lăsaţi să-şi aducă mîncare de acasă. (M. C.)

● Se pare că unul dintre cele mai extravagante cadouri aduse de Moş Crăciun anul acesta în Spania a fost un cec cu ţintă precisă pentru realizarea unei liposucţii. Cadoul a fost făcut unei fetiţe de 7 ani, la sugestia mamei sale căreia, la rîndul ei, i s-a recomandat, insistent, pe blogul publicaţiei care a găzduit ştirea, un transplant de creier. De urgenţă! (S. S.)

CU RISCUL DE A FI CONFUNDAT 
CU UN CÎINE MAI IEFTIN? 
CU O ALTERNATIVĂ LA SFÎRŞITUL
CARE CIRCULĂ PE 30 DE ETAJE,
CÎND SE SUBÎNŢELEGE? 

● În fine, în fine, celebrul antrenor al lui Manchester United, Alexander Ferguson, „Sir Alex“ pentru englezi, a fost asimilat şi de microbiştii români; i se spune simplu „Nea Sandu“. Am întrebat: nu există riscul de a fi confundat cu Mircea Sandu de la Federaţie? „Niciodată Mircea Sandu nu va fi un nea.“ (R. C.)

● Am urmărit un cîine cum a intrat într-un tomberon, cu totul, a cotrobăit ce a cotrobăit pe acolo şi nu s-a lăsat pînă nu a ieşit cu un rest de brînză topită în bot. Tocmai atunci l-a chemat stăpînul de la vila alăturată (unde s-a dovedit că respectivul căţel locuia) la masă… (I. P.)

● Într-o staţie de metrou o doamnă dorea să-şi cumpere o cartelă. Însă nu înainte să se asigure că nu e trasă pe sfoară: „Dar dacă merg doar pînă la Gară, nu e mai ieftin?“, „Nu pot lua o cartelă doar de o călătorie?“, „Dar parcă în altă parte era 3 lei, nu 4“. Vînzătoarea, impasibilă, i-a replicat, la finele lungului interogatoriu: „Doamnă, aici nu e ca la Paris, vreţi cartela sau nu?“. (S. G.)

● Peste drum de staţia din care iau autobuzul ca să vin încoace, la Dilema veche, e un local cu program de manele, îi zice „La Calu“. La intrare, un panou cu multe fotografii şi cîteva litere deasupra lor: Va Canta Live. În primele momente, nu pricep despre ce-i vorba: o alternativă la vacanţa care face playback? Nu, cîtuşi de puţin: va cânta live Copilul de Aur. (D. S.)

● Dacă la sfîrşitul acestui an nu are loc şi sfîrşitul lumii, vă daţi seama că mayaşii sînt compromişi!? În mentalul colectiv o să rămînă un fel de banc calendaristic. (M. C.)

● Modelele firmei Etam apar purtînd numai lenjerie acolo unde te aştepţi mai puţin: în aeroport, în Tour Eiffel şi, mai nou, în Musée d’Orsay. Strategia e simplă: poartă un impermeabil pe deasupra, intră în muzeu (deci nu e cu voie de la conducere) şi, la un moment dat, se dezbracă de impermeabil şi improvizează o prezentare de modă. Cineva filmează performance-ul, care circulă apoi în manieră virală pe Internet. Partea cea mai amuzantă e background-ul: adică feţele indignate ale iubitorilor de artă. Unii se amuză, dar nişte doamne o iau la fugă scandalizate. Fetele sînt, într-adevăr, indecent de frumoase. (A. M. S.)

● Am citit pe DailyBusiness.ro (şi am văzut şi filmuleţul doveditor) că, în China, un bloc de 30 de etaje a fost construit în 15 zile – mai precis în 360 de ore. Dintr-o pură coincidenţă, în aceeaşi zi cineva mi-a spus, cu un aer mulţumit, că zugrăvitul garsonierei sale (plus ceva mici reparaţiuni) a durat o lună. „Şi asta pentru că am avut un meşter bun.“ (M. V.)

● Dacă pe 15 ianuarie, cînd e aniversarea lui Eminescu, s-a instituit Ziua Culturii Naţionale, pe 30 ianuarie, cînd e aniversarea lui Caragiale, ce s-ar putea institui? Ziua Haimanalelor Naţionale? Ziua Ioneştilor, Popeştilor, Dăscălimii şi Moflujilor Naţionale? Ziua Patriotului Naţionale? Aşteptăm sugestii. (M. V.)

● Sugestie (fiindcă m-a stîrnit M.V.): Ziua Moftului (de „Naţionale“ ne putem lipsi în acest caz, se subînţelege). (D. S.)

Foto: V. Dorolţi