Orbán antiglobalistul

Márton Lázlo Salamon
Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Orbán antiglobalistul jpeg

- şi vitezomanul la volanul unei Lada rablagite -

Şi în 2011, ca de fiecare dată din 1990 încoace, „picnicul politic“ maghiar din campingul Univers de la Băile Tuşnad – aşa-numita Universitate de Vară „Tusványos“ – l-a avut ca orator principal pe Viktor Orbán. De data aceasta, însă, spre relativa surprindere a celor care participă vară de vară la tabăra grupării radicale a tineretului maghiar din România, premierul Ungariei a ţinut un discurs axat mai puţin pe pan-maghiarismul tradiţional al FIDESZ şi al adepţilor săi din Transilvania, avînd mai degrabă puternice accente antiglobalizare. 

Premierul ungar a prezentat la Tuşnad, în faţa a aproximativ două mii de simpatizanţi, nu mai puţin de o viziune proprie asupra iminenţei sosirii unei noi ere în istoria omenirii – în care state considerate pînă atunci puternice vor deveni slabe, iar cele slabe vor prinde puteri. „Sosirea acestei noi ere va coincide cu prăbuşirea vechii ordini mondiale. În statele vestice datoria de stat va căpăta dimensiuni atît de mari încît aceste datorii nu vor mai putea fi plătite. În lumea care apune acum, mulţi au crezut că se poate mări la nesfîrşit consumul şi creşterea economică, iar ca o consecinţă, competiţia economică s-a transformat într-o competiţie a consumului, fără însă ca resursele şi capitalurile să crească în mod corespunzător“ – a explicat Viktor Orbán. Premierul ungar vede un rol nou al statului în noua orînduire mondială care va veni: acela de organizator al economiei şi al „noii societăţi bazate pe muncă“, ce va înlocui actuala „societate risipitoare a bunăstării, a consumului fără acoperire“. El şi-a repetat de mai multe ori teza potrivit căreia „fără o naţiune puternică nu se poate construi un stat puternic“, afirmînd că „Europa priveşte cu invidie şi cu admiraţie spre Ungaria“, care a pornit deja pe acest drum, înregistrînd şi primele succese. 

„Ungaria a dat prima răspunsurile corecte la provocările care apar odată cu schimbarea de regim mondial“, iar statele europene „încep să recunoască, rînd pe rînd, că deciziile guvernului de la Budapesta au fost cele corecte“, încercînd chiar să le imite. Exemplele date de Orbán în susţinerea tezei sale: impozitarea băncilor, taxa de criză impusă multinaţionalelor, naţionalizarea pilonului doi de pensii, precum şi legea media – aceasta din urmă folosind – crede premierul ungar – ca model pentru Londra în elaborarea legii britanice a presei după scandalul din trustul Murdoch. Iar şirul succeselor guvernului FIDESZ nu se opreşte aici: ar mai fi acordarea cetăţeniei ungare etnicilor maghiari din afara graniţelor Ungariei, scăderea datoriilor publice, noua constituţie ungară, eforturile vizînd oprirea tendinţelor demografice negative.

Moarte internaţionaliştilor!

Premierul ungar nu s-a mulţumit cu atît, arătînd ferm către „duşmanul de clasă“, către „forţele reacţionare“ care se opun progresului, către „internaţionaliştii“ care se agaţă cu disperare de privilegiile pe care le-au avut în vechea orînduire, fiind primit cu aplauze şi aclamări frenetice de publicul animat pînă la entuziasm de cuvintele sale. „Jos trădătorii! Jos internaţionaliştii! Huo! Huo!“ – scandau şi huiduiau tinerii radicali sosiţi la Tuşnad din diverse colţuri ale Transilvaniei şi ale Ungariei, „înarmaţi“ cu binecunoscutele simboluri ale hungarismului. Printre sutele de steaguri ale Ungariei şi ale Ţinutului Secuiesc fluturau steaguri ale arpadienilor, folosite şi de partidul fascist maghiar al Crucilor cu Săgeţi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Cine sînt, de fapt, aceşti internaţionalişti blamaţi?“ – l-am întrebat la un moment dat pe un tînăr ras în cap, purtînd un tricou imprimat cu harta Ungariei Mari. „Păi... evreii!“ – mi-a răspuns tînărul, după o scurtă ezitare. 

E clar: „internaţionaliştii“ sînt toţi aceia care trebuie, într-un fel sau altul, înlăturaţi, pentru ca noua ordine mondială să se poată instala. Cel puţin în capul domnului Orbán...

La volanul unei Lada rablagite 

Cunoscutul scriitor britanic de origine maghiară Tibor Fischer îşi aminteşte, în paginile publicaţiei The Telegraph, o întîmplare din zbuciumatul an 1989, legată de persoana actualului premier ungar Viktor Orbán. Pe atunci tînăr activist al recent înfiinţatului partid FIDESZ (Alianţa Tinerilor Democraţi), Orbán se întorcea la Budapesta, seara tîrziu, de la o întîlnire politică organizată undeva în provincie, la volanul unei Lada – cea mai populară maşină din Ungaria la vremea aceea. Fischer se afla pe scaunul din dreapta şoferului, cu inima cît un purice din cauza vitezei cu care gonea maşina prin întuneric, pe o şosea îngustă, şoferul apăsînd pînă la podea pedala de acceleraţie. Deodată, în mijlocul drumului, a apărut un militar rus, agitînd o lanternă – Ungaria se afla pe atunci încă sub ocupaţia trupelor sovietice. Orbán însă, în loc să încetinească, a accelerat parcă şi mai mult, iar pasagerul din dreapta a mai văzut doar cum soldatul dispare după un tufiş. „Ce-a fost asta?“ – l-a întrebat Fischer pe Orbán. „Voia doar nişte bani de vodcă“ – a ridicat acesta din umeri.  

Scriitorul britanic îşi aminteşte de acest episod acum, cînd toată lumea occidentală este consternată de felul în care premierul ungar înţelege să conducă această mică ţară din Europa de Est, trăind cu nostalgia Ungariei Mari de dinainte de Tratatul de la Trianon. Atitudinea sa faţă de acel soldat rus din perioada destrămării imperiului sovietic, cînd prin toată Ungaria se puteau vedea soldaţi ai Armatei Roşii cerşind sau vînzînd echipamente militare pentru a face rost de bani de băutură, descrie perfect caracterul lui Viktor Orbán – crede Tibor Fischer. „Orbán nu numai că nu a încetinit maşina. Nici măcar nu i-a trecut prin cap să încetinească! Felul său de-a fi nu s-a schimbat de atunci“ – constată scriitorul britanic în The Telegraph.

Politician cu vechi state de serviciu, Orbán s-a născut în Székesfehérvár, copilărind în două sate de pe lîngă oraşul aflat la 65 km sud-vest de Budapesta: Alcsútdoboz şi Felcsút. În 1977 s-a mutat cu familia la Székesfehérvár, unde a urmat un liceu cu profil de limbă engleză. Între 1981-1982 a efectuat serviciul militar, formîndu-şi convingerile politice în timpul stagiului, după cum a afirmat el însuşi în mai multe interviuri. A urmat studii de drept la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, pe care a absolvit-o în 1987, iar în 1989 a studiat un an la Oxford, întrerupîndu-şi însă aceste studii pentru cariera politică. Este şi în prezent fotbalist legitimat la echipa localităţii în care a copilărit, FC Felcsút, echipă cu care a jucat chiar şi în divizia a doua ungară ca atacant, nu mai departe de campionatul 2005-2006, purtînd numărul 2 pe tricou. 

În politică însă a fost întotdeauna numărul 1. Fondator al partidului FIDESZ, la 30 martie 1988, în 1990 a devenit membru al parlamentului ungar şi liderul partidului. Preşedinte aproape fără întrerupere timp de două decenii al formaţiunii politice care a virat, sub conducerea sa, cu 180º – de la liberalism radical către creştin-democraţie –, Orbán se află la al doilea mandat de prim-ministru, după ce FIDESZ a cîştigat fără drept de apel, în aprilie 2010, alegerile parlamentare din Ungaria, obţinînd o majoritate covîrşitoare de două treimi. Majoritate care îi asigură actualului guvern de la Budapesta posibilitatea de a modifica sistemul politic şi social-instituţional din Ungaria după bunul său plac. Iar bunul plac al FIDESZ nu prea are limite: Orbán goneşte şi acum, prin întuneric, pe un drum de ţară îngust, cu pedala de acceleraţie apăsată pînă la podea, la volanul unei Lada rablagite: Ungaria.  

Márton László Salamon este redactor-şef al ziarului Új Magyar Szó („Noul cuvînt maghiar“), care apare în România. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Capitală: femeie închisă în portbagajul unei mașini incendiate. Cum a fost salvată de polițiști și de operatorii 112 VIDEO
Un caz șocant de sechestrare a fost înregistrat luni dimineață în Capitală. O femeie a fost salvată de polițiști din portbagajul unei mașini incendiate.
image
Experiența nefericită trăită de o turistă într-un hotel de 4 stele din Sinaia. „Și un WC public arăta mai bine decât camera”
O româncă s-a plâns de condițiile oferite de un hotel de 4 stele din Sinaia. Femeia susține că a stat într-o cameră care merita cel mult două stele și a postat pe internet fotografii care vin în sprijinul afirmațiilor sale
image
Există legătură între cutremurul din Turcia și cele cinci seisme din România? Ce spun experții
După cutremurul devastator din Turcia, în această dimineață, au avut loc mai multe cutremure și în România. Seismologul Gheorghe Mărmureanu e explicat dacă acestea au legătură.

HIstoria.ro

image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.
image
Apropierea Ungariei revizioniste de Germania nazistă
Propaganda revizionistă maghiară, extrem de activă și de agresivă, a prins în străinătate și pe fondul lipsei de reacție a României.