⬆
Societate
Pagina 25

Cei care vin cu noi
Pe lîngă trențele domestice și emoționale cărate de la casă la casă, m-am procopsit și cu un anturaj absolut fantastic și pestriț de personaje care au locuit, au trăit și au murit pe unde am locuit și am trăit și eu după ele.

O seară la Roma
Amintirile nasoale s-au transformat treptat în unele simpatice, mai ales că vin dintr-o lume „normală” care acum pare să nu mai existe.

A face faţă Unului
Dacă vrei să-l cunoşti pe El, ai de pus la lucru ceea ce îţi e mai adînc, mai propriu.

O nouă temă străveche
Venerarea relicvelor corespunde unei nevoi comunitare de siguranță și identitate.

Ierni noi și vechi
Cert e că aveam ierni ca-n filmele de Crăciun de azi: cu zăpada fix cît trebuia.

Cu ochii-n 3,14
O tînără din UK i-a dat cadou prietenului ei un bilet de loterie dintre cele mai ieftine. La tragere, biletul a adus un cîștig de 500 de lire.

„Mindfulness” și relaxare
Îmi spune că e OK dacă nu reușesc din prima, că se întîmplă tuturor, că gîndurile negre sau gîndurile mundane se luptă cu ghearele și cu dinții să ne cotropească mințile, ca iederile veninoase.

Cum să-ți schimbi viața în cinci pași
Anumiți oameni chiar au nevoie de reguli pe care să le urmeze oricît de penibil ar suna ele, sînt incapabili să-și facă propriile lor reguli, de bun-simț.

Cărți de înțelepciune
Înțelepciunea nu se dobîndește după rețete și nici luînd-o pe scurtătură.

Otrăvirea lentă
Sentimentul acesta al îndreptățirii stă la baza unei societăți stabile.

Pierduți printre străini
Bucuria unei întîlniri scurte, pentru totdeauna.

Evenimente care ne-au zguduit
Cutremurul din 1977 a fost primul eveniment important și nefericit pe care l-am trăit.

Cu ochii-n 3,14
Samy Kramer, un pilot amator german, a desenat pe cer, în timpul unui zbor de aproape 300 de kilometri în Baden-Württemberg, o seringă uriaşă.

Despre moarte, cu dragoste
Moartea mea ar trebui să fie fardată și deghizată în altceva.

Un „best of” personal
Am amintiri din lumea mea virtuală la fel de incredibile ca dintr-o lungă și exotică călătorie în viața reală.

Părintele André Scrima despre calea sărbătorii
Postul Crăciunului e deja mobilizare, pătrundere pe calea sărbătorilor.

A gîndi, deci a reacționa
Privește lumea modernă ca pe un deșert spiritual, punctat cu oazele otrăvite ale utopiei și revoluției.

Revelionul din Luna cadourilor
Pentru că oficial nu se putea vorbi de Crăciun, se tot anticipa Revelionul.

Cu ochii-n 3,14
După pandemia de coronavirus, o nouă criză zguduie China. Nu se mai găsesc Cháhú shéng („șnururi de ceainic”).

Bucăți neiubite
Probabil că, lăsată de capul meu, aș ajunge un soi de domnișoară Havisham, una din bătrînele alea pe care le găsești în casă îngropate în pînze de păianjen, mileuri îngălbenite și cutii noi de plăci de sunet sau de la e-pantofi.

Țara mea de aur, țara mea de dor
Își revarsă pe Facebook tot acest dor neostoit pentru o țară, de fapt, inexistentă.

„Societatea, în sine, este întotdeauna necreștină“ – interviu cu Jean-Luc MARION
Biserica a fost întotdeauna în opoziție cu ceea ce îl refuză pe Dumnezeu în cadrul societăților, ceea ce este normal.

C.S. Lewis despre suferință
C.S. Lewis are o artă foarte eficace de a vorbi despre cele mai înalte și mai grele teme cu o perspicacitate alertă, francă și fraternă.

Iar despre familie
Constat că ideea de familie rămîne poate aceeași, dar practicile ei se schimbă mereu.

Cu ochii-n 3,14
Cosmonauţii ruşi vor fi vaccinaţi împotriva COVID-19 cu Sputnik-V, vaccinul rusesc numit după primul satelit artificial din istorie, lansat pe orbită în 1957, au anunţat autoritățile ruse.

Poveste cu eșecuri
Primele două în Top 10 al ideilor mărețe prăvălite spectaculos, delicios-provincial din înaltul ideilor de frunți înfierbîntate în cel mai minunat ridicol.

Ce ai (mai) lua cu tine pe o insulă pustie?
Acum nici măcar socializarea nu mai există, nu mai întîlnești oameni cunoscuți nici măcar întîmplător.

Privirea magilor
Restricţiile pot fi compensate prin adaptări temporare ale vieţii religioase, reflexivitate, interiorizare.

O analiză spectrală a întruchipărilor românești
Nimic nu le scapă autorilor, de la arhitectura și arta sacră pînă la pietatea populară, și de la relația religie-viață cotidiană pînă la cea dintre credință și memoria identitară în comunitățile din diaspora.

Pentru totdeauna sau doar pînă mîine
În Londra anilor ’60, două prietene de 17 ani privesc cu ochi tineri și neexperimentați lumea din jur, aflată în plină transformare.

Moș Nicolae și alți moși
Am simțit ce bucurie e să poți cumpăra pur și simplu o carte frumoasă și atît, pe care s-o dăruiești cuiva drag.

Cu ochii-n 3,14
O veste (științifico-)fantastică: DHL vrea să trimită pachete pe Lună.

Despre îngeri, pe bune
Melek în sus, melek în jos, au și ei aripi precum colegii lor creștini și-s făcuți din lumină.

De ce e Maramureșul altfel? (II)
Tradiția asta, a „cineclubului”, s-a pierdut prin alte părți ale țării, oamenii care din pură pasiune își fac rost de „aparate” și filmează lumea lor, a satelor lor.

Phoenix
Avînd în vedere oportunitatea pe care o oferă criza socio-virală de a regîndi temeliile credinței, nu trebuie căutat în ea un mesaj divin comunitar, global sau național, ecologic sau religios.

Omul lăuntric
Omul lăuntric reprezintă voinţa care recunoaşte ca fiind bună legea lui Dumnezeu, dar care nu are capacitatea de a-şi exprima înţelegerea.

Cu ochii-n 3,14
Un gimnast nord-coreean a reușit să sară gardul în Coreea de Sud, calitățile lui acrobatice ajutîndu-l să treacă granița păzită foarte strict de militari înarmați care au ordin să tragă.

Pionierii de azi, activiştii de mîine
Ceea ce mă întristează la unii dintre activiştii de azi este agresivitatea lor, în numele „schimbării“. Lipsa lor de dileme.

Dublul model
În orice religie, omul se raportează la divin ca la reperul suprem. El, Cel preaînalt, dă temei şi sens existenţei omului.

De ce și cum vă place
Chiar dacă-și culegea subiectele dramatice din aerul timpului, fără să le dedice vreo rafinată verificare erudită, Shakespeare exersa din plin simțul conservator al eternului uman.

Drumul ca-n basme
Cînd străbați cartiere la picior, mereu se ivește ceva neașteptat, viața nu-i plicticoasă.

Cînd rîzi ca prostul
Îmi recunosc aici niște minusuri imense, niște căderi de caracter despre care, cumva, simt nevoia să vorbesc public.

Cu ochii-n 3,14
Pe fundul unui lac din Lituania a fost găsit scheletul unui soldat care a murit în secolul al XVI-lea.

România infantilă
Societatea construită de copii numită România e în zorii a ceva de cînd ne știm – în zorii democrației, în zorii capitalismului, în zorii închegării conștiente ca trup comunitar.

Da, eu mă simt vinovată
Oamenii își văd de treaba lor, încearcă să-și construiască o viață, cu senzația că, pentru nereușitele lor, vina aparține „altora”.

Viața-n filmele de Crăciun
Pentru aproximativ o lună pe an, totul pare ușor ca un fulg de nea prelins fix în vîrful bradului de Crăciun.

Liturghia seacă
Interdicția adoptată de majoritatea statelor sub presiune pandemică a constat în separarea cultului de comunitatea credincioșilor.

Călătorind la Constantinopol
Constantinopolul nu poate fi înțeles fără mitul său, fără legendele sale, fără credința care i-a dat sensul și măreția.

Cu ochii-n 3,14
„Tumoretă”, termenul medical cu un aer grațios, e, de fapt, un diminutiv monstruos și la fel de nefiresc ca, la o adică: diabețel, ischemiuță, ulceraș, canceraș, siduță, sclerozuță, scorbuțel, edemuț, hepatituță, infecțiucă, trombozică, șăncruleț, infărcțel, covidel. (M. P.)
