P─ârintele Andr├ę Scrima despre calea s─ârb─âtorii

Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
P─ârintele Andr├ę Scrima despre calea s─ârb─âtorii jpeg

Pentru cei mai mul┼úi dintre noi, s─ârb─âtoarea Cr─âciunului e ÔÇ×punctual─âÔÇť. Cuprinde c├«teva zile de bucurie: daruri, reuniuni de familie ┼či prieteni, str─âlucire de brazi ┼či lumini, participare la slujbe ├«n biseric─â (toate acestea reduse acum de m─âsurile ├«mpotriva pandemiei). Dar dup─â aceste zile s─ârb─âtoarea trece. Or, ├«n ├«n┼úelesul ei propriu, religios, s─ârb─âtoarea nu ÔÇ×treceÔÇť. Ea este punctul tare al unui traseu teologal, liturgic, interior. ÔÇ×Te treceÔÇť c─âtre alt─â etap─â a unui drum spiritual. E ceea ce ar─âta P─ârintele Andr├ę Scrima ├«n cursurile privind oficiul liturgic al Bisericii de R─âs─ârit, ┼úinute ├«n 1970-1974 la Facultatea de ╚śtiin┼úe Religioase a Universit─â┼úii Saint-Joseph, Beirut. Ele au fost publicate ├«n volumul Andr├ę Scrima, Biserica liturgic─â, Humanitas, 2005. ├Ämi voi ├«ng─âdui totu┼či s─â reiau aici c├«teva pasaje. Ele ne pun ├«n fa┼ú─â  ├«n┼úelesuri ale s─ârb─âtorii ┼či astfel ne pot apropia de traseul ei. ├Än condi┼úii de via┼ú─â normale, ca ┼či ├«n condi┼úii de restric┼úii sanitare, aceste sensuri ne s├«nt oferite, ne solicit─â ┼či ne pot conduce la fel de mult.

Desf─â┼čurarea liturgic─â marchea┬şz─â un drum al revela┼úiei.

ÔÇ×De la o s─ârb─âtoare la alta se petrece mai mult dec├«t o trecere cronologic─â. Exist─â o trecere de sens, o ├«mplinire, o des─âv├«r┼čire. Sim┼úim c─â, ├«ntre Na┼čtere ┼či Epifanie, ceva se ├«mpline┼čte: anume manifestarea, ar─âtarea Domnului... La s─ârb─âtoarea Epifaniei s├«ntem chema┼úi s─â vedem c─â Christos, care vine ├«n trup prin Na┼čtere, este ├«nainte de toate locul, purt─âtorul Duhului. ├Än a┼ča m─âsur─â ├«nc├«t exist─â ├«ntre ei complementaritate, reciprocitate. Christos se na┼čte prin lucrarea Duhului. Lucreaz─â el ├«nsu┼či prin Duhul... ├Äntr-un sens, Christos e precursor al Duhului. El a venit ├«n lume pentru ca Duhul s─â se poat─â manifesta ├«n mod deplin.ÔÇť

Postul Cr─âciunului e deja mobilizare, p─âtrundere pe calea s─ârb─âtorilor.

ÔÇ×Aceast─â perioad─â de patruzeci de zileÔÇť, spune P. Scrima, ÔÇ×subliniaz─â caracterul itinerant, ├«naintarea c─âtre Domnul care vine ┼či se arat─â. Preg─âtirea pentru s─ârb─âtoare ├«nseamn─â efort de clarviziune; ar─âtarea Domnului r─âm├«ne nev─âzut─â celui care nu o a┼čteapt─â. Exist─â ├«n aceast─â preg─âtire un sens ascetic, dar, de asemenea, o func┼úiune teofanic─â.ÔÇť

Ne afl─âm a┼čadar ├«n fa┼úa unui dublu traseu: traseul pe care Dumnezeu se reveleaz─â umanului, traseul pe care omul se preg─âte┼čte, r─âspunde, particip─â la revela┼úia care i se ofer─â. Iat─â de ce oficiul liturgic, propune, ├«mpreun─â cu func┼úia celebr─ârii, ┼či o ÔÇ×metod─â de spiritualitateÔÇť.

Imnografia liturgic─â ÔÇ×proclam─â doctrina cre┼čtin─â desf─â┼čur├«nd sensurile s─ârb─âtorii. Ea face apel la com-prehensiunea, la cuprinderea credinciosului ├«n semnifica┼úia doctrinei. E metod─â de spiritualitate. Dac─â omul se angajeaz─â efectiv ├«n aceast─â perioad─â, dac─â particip─â la ea ├«n sensul prim al cuv├«ntului ÔÇô a lua parte, a se com-promite cu Dumnezeu, a lua asupra ta planul (┼či destinul) lui Dumnezeu ÔÇô, atunci omul se constituie ca subiect ┼či obiect totodat─â al unui act de spiritualitate care lumineaz─â ┼či angajeaz─â ├«n aceea┼či m─âsur─â intelectul, afectul ┼či trupul. Fiin┼úa ├«ntreag─â intr─â a┼čadar ├«n limbajul spiritual al s─ârb─âtorii, ia act de un ansamblu de simboluri care ├«i vorbesc. Dac─â m─â angajez ├«n itineran┼úa celor patruzeci de zile, intru ├«ntr-o via┼ú─â de spiritualitateÔÇť.

P─ârintele Scrima recurge abundent, ├«n studiul s─âu, la imnografia r─âs─âritean─â fiindc─â ea desf─â┼čoar─â ├«ntr-o ampl─â exegez─â sensurile ├«nv─â┼ú─âturii cre┼čtine ┼či ale dublului traseu.

ÔÇ×├Äntreaga, imensa imnografie a liturghiei bizantine este rodul experien┼úei ┬źspiritualilor┬╗, a oamenilor duhovnice┼čti. Nu ni se ├«nf─â┼úi┼čeaz─â drept text conceptual, ci drept ┬źmetod─â┬╗ = meta (cu) hodos (cale), adic─â ┬źtraseu ├«mpreun─â cuÔÇŽ┬╗. A┼čadar nu re┼úet─â, nu schem─â, ci ceea ce te pune pe cale. Transform├«ndu-m─â, o ├«n┼úeleg; ├«n┼úeleg├«nd-o, ea m─â transform─â.ÔÇť

ÔÇ×C├«nt─ârile Epifaniei stabilesc un fel de co-prezen┼ú─â a celor dou─â s─ârb─âtori ┼či arat─â preeminen┼úa Epifaniei ├«n raport cu Na┼čterea, cea din urm─â fiind ├«nf─â┼úi┼čat─â drept preg─âtire a celei dint├«i. S─ârb─âtoarea Na┼čterii nu ┼či-a dat adev─ârata m─âsur─â at├«ta vreme c├«t nu a fost atins─â s─ârb─âtoarea Epifaniei; a┼čadar itineran┼úa continu─â. Dar nu mai este ascetic─â, ci se petrece ├«n bucurie, iar postul este desfiin┼úat. ├Än aceast─â atmosfer─â s─ârb─âtoreasc─â are loc ├«naintarea c─âtre sensul l─âuntric al Na┼čterii care este Epifania.ÔÇť

Na┼čterea Domnului cuprinde ÔÇ×tema regener─ârii, a vie┼úii noi, a ├«nnoirii lui Dumnezeu ┼či totodat─â a omului, el ├«nsu┼či ├«nnoit. Dumnezeu devine kenoz─â, nou-n─âscut, asum─â un destin nou. E un ┬źalt┬╗ Dumnezeu, care se reveleaz─â cu totul altul fa┼ú─â de cel pe care ┼či l-a ├«nchipuit dintotdeauna omul. Prin aceast─â ├«nnoire a lui Dumnezeu, omul ├«nsu┼či e pus ├«ntr-o situa┼úie nou─â, intr─â ├«ntr-un destin nou... Na┼čterea e un act ├«n care Dumnezeu e implicat p├«n─â ├«n m─âruntaiele sale, ├«n mod visceral, printr-un fel de dat ontologic. Prin c─âderea omului, Dumnezeu ├«nsu┼či este ├«ntruc├«tva atins. Dumnezeu nu ac┼úioneaz─â din ra┼úiuni morale, din mil─â fa┼ú─â de om. ├Äntruparea se situeaz─â la nivelul unei realit─â┼úi ontologice. Chipul ├«nsu┼či al lui Dumnezeu a fost antrenat ├«n c─âdere. Realitate dramatic─â. ├Än toat─â aceast─â parte a slujbei s├«nt enun┼úate motivele ├«ndep─ârtate ale ├Äntrup─ârii: Christos vine c─âtre om, loc al lui Dumnezeu... Dar aceast─â tem─â este ├«mplinit─â ┼či dep─â┼čit─â. Tema lui Dumnezeu care vine pentru a-┼či ├«nnoi chipul este orientat─â c─âtre o alt─â dimensiune:

┬źFecioara ast─âzi pe Cuv├«ntul cel mai ├«nainte de veci merge s─â-l nasc─â ├«n pe┼čter─â negr─âit. D─ân┼úuie┼čte lumea auzind, sl─âve┼čte... pe Cel ce voie┼čte a se ar─âta prunc t├«n─âr, Dumnezeu cel mai ├«nainte de veci┬╗, potrivit c├«nt─ârii lui Roman Melodul.

Na┼čterea este v─âzut─â simultan ├«n realizarea ei terestr─â, istoric─â ┼či ├«n misterul ei dinainte de veci. La vestea Na┼čterii lumea ┬źd─ân┼úuie┼čte┬╗... La ├«nceput era dansul! Prim─â captare a sensului lui Dumnezeu. Cele dint├«i expresii religioase ale omului s├«nt scrierea/scriptura ┼či dansul. Dat fiind c─â e ritm, dansul este o expresie de tip grafic. Prin dans, se poate figura, vorbi. Iat─â prima modalitate de a celebra aceast─â eliberare a fiin┼úei, capabil─â s─â intre ├«n spa┼úiul lui Dumnezeu... Dumnezeu cel dinainte de veci intr─â ├«n ordinea vizibil─â, se las─â v─âzut ├«n inocen┼úa unui prunc de cur├«nd n─âscut.

┬źAst─âzi se na┼čte din Fecioara Cel ce are ├«n m├«n─â toat─â toat─â f─âptura. Cu scutece ca un prunc este ├«nf─â┼čat Cel ce din fire este nepip─âit. ├Än iesle este culcat Dumnezeu, Cel ce a ├«nt─ârit cerurile de demult, ├«ntru ├«nceput... Ne ├«nchin─âm Na┼čterii tale, Hristoase. ├Änvrednice┼čte-ne s─â vedem ┼či dumnezeiasc─â Ar─âtarea ta.┬╗

Avem aici un rezumat imnologic al s─ârb─âtorii, foarte revelator pentru spiritul ei ┼či al tradi┼úiei bizantine ├«n genere, care lucreaz─â din plin cu antinomiile. Form─â antitetic─â, contrast dinamic, care deschid c─âtre un sens mereu mai ├«nalt. Contrast crucificator ┼či eliberator ├«ntre Dumnezeu inefabil, incognoscibil ┼či Dumnezeu perceptibil ├«n Economia sa. Geniul liturghiei bizantine st─â, ├«ntreg, ├«n acest contrast crucificator ┼či eliberator pentru ├«n┼úelegere. ├Än credin┼ú─â, imposibilul este mereu de ├«mbinat cu posibilul ├«n vederea unui surplus de sens: Cel ce con┼úine devine con┼úinut, Cel insesizabil devine muritor, Cel ce ├«nt─âre┼čte cerurile se las─â culcat ├«n iesleÔÇŽÔÇť

(pasaje seclectate de Anca Manolescu)

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.