Omul lăuntric

Publicat în Dilema Veche nr. 869 din 3 - 9 decembrie 2020
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg

Sursa oricărei reflecții despre omul lăuntric în orizontul creştinismului se află în trei epistole ale Sfîntului Pavel: Romani (7, 22), Efeseni (3, 16) şi 2 Corinteni (4, 16). Mai întîi, expresia apare într-un pasaj care pune în lumină paradoxul fiinţei umane căzute. Existenţa sa este efectul unei tensiuni survenite în raport cu legea lui Dumnezeu. Omul lăuntric şi membrele semnifică două adeziuni ireconciliabile care fac din unitatea umană spaţiul contradicţiei şi al unei profunde indecizii. Conflictul are loc la nivelul relaţiei dintre voinţă şi acţiune: omul vrea binele, id est legea lui Dumnezeu, dar nu îl urmează; în acelaşi timp, comite răul pe care însă îl urăşte. Omul lăuntric reprezintă voinţa care recunoaşte ca fiind bună legea lui Dumnezeu, dar care nu are capacitatea de a-şi exprima înţelegerea. Autonomia de care beneficiază rămîne complet ineficientă în faţa fecundităţii omului trupesc sau carnal, rod al seducţiei păcatului (Rom. 7, 11). Carnea sintetizează în limbajul paulin aspectele pe care le îmbracă existenţa umană ca efect al faptului de a fi sălăşluită de păcat şi lipsită de bine (Rom. 7, 17-18). Ea nu este doar chipul vizibil al sclaviei omului, ci cuprinde şi expresiile interioare ale nesupunerii faţă de legea divină. Însă omul carnal, stăpîn peste membrele corpului ca agenţi ai vizibilului, nu şi-a instaurat dominaţia asupra integralității umanului. Dimpotrivă, el poartă o luptă cu mintea sau intelectul, sediu al unei chemări care se manifestă doar ca recunoaştere pasivă a legii divine. Conflictul la care participă omul lăuntric, cunoscînd legea, dar neavînd harul, nu are loc între două părţi distincte ale unei singure fiinţe, ci între o înclinaţie dobîndită (carnală), care nu îşi află sursa în corp, deşi îl locuieşte (Rom. 6, 11) şi îi aduce moartea, şi o vocaţie sufocată de nedreptatea primeia.

Ca „om tainic al inimii”, omul lăuntric este spaţiul unei rezistenţe de adîncime, al tăcerii invizibilului care nu dă curs larmei vizibilului şi devine astfel copărtaş la înnoirea făpturii prin Duhul Sfînt. Acest proces este efectul unui act donator care constă în locuirea lui Hristos în inimă, prin credinţă, ceea ce va face cu putinţă cunoaşterea iubirii lui Hristos, care depăşeşte orice altă cunoaştere. Împlinirii acestei „transformări spirituale a minţii” (Efes. 4, 23), prin care se face trecerea de la omul cel vechi la omul cel nou, „creat după Dumnezeu în dreptatea şi sfinţenia care vin de la adevăr” (Efes. 4, 24), îi corespunde primirea plenitudinii divine (Efes. 3, 19). Prin acţiunea Duhului, în omul lăuntric se naşte şi se parcurge traiectoria recuceririi proximităţii divine, al cărei moment crucial, în toate sensurile, este intercesiunea hristică (Efes. 2, 13 şi 18). Epistola către Efeseni păstrează esenţialul din semnificaţia omului lăuntric întîlnită mai înainte: el este, de această dată, în identitate explicită cu inima (Efes. 3, 17), locul înţelegerii spirituale, al comuniunii cu Dumnezeu. Dar dacă în Rom. 7, 22 plasarea agonală îi punea în lumină doar capacitatea de rezistenţă ca urmă a unei reale apropieri de divinitate, aici omul lăuntric apare cu toată claritatea ca spaţiu al trecerii de la întuneric la lumină (Efes. 5, 8), ca participant la procesul regenerator. Acolo înfrunta sclavia păcatului, aici se bucură de splendoarea libertăţii.

Cel de-al treilea context (2 Cor. 4, 16) readuce în prim plan o relaţie opozitivă. Omul exterior este supus degradării în urma agresiunilor mundane: în felul său de a fi mijeşte ruina. Dimpotrivă, omul lăuntric se pregăteşte, parcurgînd cotidian un traseu înnoitor, pentru o eternitate glorioasă. Relaţia dintre cei doi e una de locuire: omul exterior este un dat al locuirii terestre, corporale, în afara celei adevărate, departe de Dumnezeu, pe cînd omul lăuntric conţine promisiunea locuirii în proximitatea divinităţii. Nu este detectabilă aici nici o urmă de dualism, sensul autentic al existenţei fiind clădit împreună cu omul exterior, care nu înseamnă doar corpul, acest „cort” fragil, ci umanitatea vizibilă, supusă timpului şi oferită privirii.

(fragment revizuit din Homo interior. Între metafizică și mistică speculativă, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Philosophia XLV, 2/2000, pp. 29-50)

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.