Omul l─âuntric

Publicat în Dilema Veche nr. 869 din 3 - 9 decembrie 2020
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg

Sursa oric─ârei reflec╚Ťii despre omul l─âuntric ├«n orizontul cre┼čtinismului se afl─â ├«n trei epistole ale Sf├«ntului Pavel: Romani (7, 22), Efeseni (3, 16) ┼či 2 Corinteni (4, 16). Mai ├«nt├«i, expresia apare ├«ntr-un pasaj care pune ├«n lumin─â paradoxul fiin┼úei umane c─âzute. Existen┼úa sa este efectul unei tensiuni survenite ├«n raport cu legea lui Dumnezeu. Omul l─âuntric ┼či membrele semnific─â dou─â adeziuni ireconciliabile care fac din unitatea uman─â spa┼úiul contradic┼úiei ┼či al unei profunde indecizii. Conflictul are loc la nivelul rela┼úiei dintre voin┼ú─â ┼či ac┼úiune: omul vrea binele, id est legea lui Dumnezeu, dar nu ├«l urmeaz─â; ├«n acela┼či timp, comite r─âul pe care ├«ns─â ├«l ur─â┼čte. Omul l─âuntric reprezint─â voin┼úa care recunoa┼čte ca fiind bun─â legea lui Dumnezeu, dar care nu are capacitatea de a-┼či exprima ├«n┼úelegerea. Autonomia de care beneficiaz─â r─âm├«ne complet ineficient─â ├«n fa┼úa fecundit─â┼úii omului trupesc sau carnal, rod al seduc┼úiei p─âcatului (Rom. 7, 11). Carnea sintetizeaz─â ├«n limbajul paulin aspectele pe care le ├«mbrac─â existen┼úa uman─â ca efect al faptului de a fi s─âl─â┼čluit─â de p─âcat ┼či lipsit─â de bine (Rom. 7, 17-18). Ea nu este doar chipul vizibil al sclaviei omului, ci cuprinde ┼či expresiile interioare ale nesupunerii fa┼ú─â de legea divin─â. ├Äns─â omul carnal, st─âp├«n peste membrele corpului ca agen┼úi ai vizibilului, nu ┼či-a instaurat domina┼úia asupra integralit─â╚Ťii umanului. Dimpotriv─â, el poart─â o lupt─â cu mintea sau intelectul, sediu al unei chem─âri care se manifest─â doar ca recunoa┼čtere pasiv─â a legii divine. Conflictul la care particip─â omul l─âuntric, cunosc├«nd legea, dar neav├«nd harul, nu are loc ├«ntre dou─â p─âr┼úi distincte ale unei singure fiin┼úe, ci ├«ntre o ├«nclina┼úie dob├«ndit─â (carnal─â), care nu ├«┼či afl─â sursa ├«n corp, de┼či ├«l locuie┼čte (Rom. 6, 11) ┼či ├«i aduce moartea, ┼či o voca┼úie sufocat─â de nedreptatea primeia.

Ca ÔÇ×om tainic al inimiiÔÇŁ, omul l─âuntric este spa┼úiul unei rezisten┼úe de ad├«ncime, al t─âcerii invizibilului care nu d─â curs larmei vizibilului ┼či devine astfel cop─ârta┼č la ├«nnoirea f─âpturii prin Duhul Sf├«nt. Acest proces este efectul unui act donator care const─â ├«n locuirea lui Hristos ├«n inim─â, prin credin┼ú─â, ceea ce va face cu putin┼ú─â cunoa┼čterea iubirii lui Hristos, care dep─â┼če┼čte orice alt─â cunoa┼čtere. ├Ämplinirii acestei ÔÇ×transform─âri spirituale a min┼úiiÔÇŁ (Efes. 4, 23), prin care se face trecerea de la omul cel vechi la omul cel nou, ÔÇ×creat dup─â Dumnezeu ├«n dreptatea ┼či sfin┼úenia care vin de la adev─ârÔÇŁ (Efes. 4, 24), ├«i corespunde primirea plenitudinii divine (Efes. 3, 19). Prin ac┼úiunea Duhului, ├«n omul l─âuntric se na┼čte ┼či se parcurge traiectoria recuceririi proximit─â┼úii divine, al c─ârei moment crucial, ├«n toate sensurile, este intercesiunea hristic─â (Efes. 2, 13 ┼či 18). Epistola c─âtre Efeseni p─âstreaz─â esen┼úialul din semnifica┼úia omului l─âuntric ├«nt├«lnit─â mai ├«nainte: el este, de aceast─â dat─â, ├«n identitate explicit─â cu inima (Efes. 3, 17), locul ├«n┼úelegerii spirituale, al comuniunii cu Dumnezeu. Dar dac─â ├«n Rom. 7, 22 plasarea agonal─â ├«i punea ├«n lumin─â doar capacitatea de rezisten┼ú─â ca urm─â a unei reale apropieri de divinitate, aici omul l─âuntric apare cu toat─â claritatea ca spa┼úiu al trecerii de la ├«ntuneric la lumin─â (Efes. 5, 8), ca participant la procesul regenerator. Acolo ├«nfrunta sclavia p─âcatului, aici se bucur─â de splendoarea libert─â┼úii.

Cel de-al treilea context (2 Cor. 4, 16) readuce ├«n prim plan o rela┼úie opozitiv─â. Omul exterior este supus degrad─ârii ├«n urma agresiunilor mundane: ├«n felul s─âu de a fi mije┼čte ruina. Dimpotriv─â, omul l─âuntric se preg─âte┼čte, parcurg├«nd cotidian un traseu ├«nnoitor, pentru o eternitate glorioas─â. Rela┼úia dintre cei doi e una de locuire: omul exterior este un dat al locuirii terestre, corporale, ├«n afara celei adev─ârate, departe de Dumnezeu, pe c├«nd omul l─âuntric con┼úine promisiunea locuirii ├«n proximitatea divinit─â┼úii. Nu este detectabil─â aici nici o urm─â de dualism, sensul autentic al existen┼úei fiind cl─âdit ├«mpreun─â cu omul exterior, care nu ├«nseamn─â doar corpul, acest ÔÇ×cortÔÇŁ fragil, ci umanitatea vizibil─â, supus─â timpului ┼či oferit─â privirii.

(fragment revizuit din Homo interior. ├Äntre metafizic─â ╚Öi mistic─â speculativ─â, Studia Universitatis Babe┼č-Bolyai, Philosophia XLV, 2/2000, pp. 29-50)

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.