Religia în Evul Media

Publicat în Dilema Veche nr. 877 din 28 ianuarie - 3 februarie 2021
Theodor Pallady jpeg

Profesorul Mihai Coman a publicat recent un manual intitulat Mass-media, religie, spațiu public (Polirom, 2020). Textul aparține unui autor discret, dar consecvent instalat ca autoritate în teoriile despre media, comunicare și actul jurnalistic din epoca postmodernă. Și în noul tom regăsim atelierul vast documentat al unui profesionist care-și propune să lămurească, prin scanarea didactică a unei impresionante bibliografii, relația complexă, slab reglementată și fluctuantă dintre faptul religios (trăit) și reflectarea acestuia în agora, prin canalele mediatice – tot mai diverse – de care dispun societățile contemporane. Descoperim astfel un amplu domeniu de studiu antropologic, sociologic și filozofic bine alimentat de interesul specialiștilor occidentali, în compania cărora Mihai Coman se simte pe bună dreptate sigur. Departe de a fi intrat – odată cu dinamica modernității – într-o eclipsă de interes academic (atribuită presupusului triumf al secularizării) –, faptul religios, cu geometria lui variabilă și polimorfismul său proteic, este, dimpotrivă, potențat de Evul Media, care-i conferă nu doar cutii de rezonanță alternative, ci și materia unor reformulări adesea spectaculoase.

Idiolectele imaginarului, aluviunile psihanalizei și moștenirea epistemică a structuralismelor sînt în joc atunci cînd surprindem dialectica dintre experiența religioasă individuală sau colectivă, organizată sau interiorizată: peisajul e fatalmente fragmentat, dar viziunea noastră despre avatarurile post-nihiliste și post-totalitare ale lui homo religiosus este mai bogată ca oricînd. Avem la dispoziție nu doar noi decupaje, instrumentare analitice interdisciplinare și baze de date extinse, ci și o conștiință globalizată a religiozității pan-umane, cu morfologia și semantica ei „convergentă”. La peste un secol de la tentativa lui Nietzsche de a „răsturna valorile” printr-o restaurație a timpului ciclic păgîn și exaltarea Supraomului deopotrivă „divin” și „post-divin” (căci profilat, în veșmîntul lui Zarathustra, dincolo de „mormîntul” lui Dumnezeu), civilizațiile umane, distribuite fenomenologic între cele opt religii vii, continuă să facă experiența sacrului, să-și fructifice memoria religioasă și să-și afirme nevoia de transcendență, inclusiv (dacă nu cumva mai ales) prin mass-media. Universul mediatic multiplică lumile intangibile, virtualizează realitatea empirică, dublează adîncimea de cîmp a reflexivității, generează mitologii insolite și amplifică emoțional mesajele religioase, într-o devălmășie care nu abolește lizibilitatea condiției umane (cel puțin ca deziderat).

Rod al unor stagii de documentare în biblioteci universitare americane, volumul semnat de Mihai Coman listează atît definițiile actuale ale faptului religios (un „sport” hermeneutic mereu deschis), inventariază raporturile posibile dintre acesta și mass-media (confruntare, simbioză, interferențe, hibridizări), descrie ipostazele sale în cyberspațiu, sondînd simultan relația frecvent tensionată dintre ierarhii, dogme, instanțe religioase tradiționale și privatizarea „sălbatică” a experienței divinului în religiozitatea populară (sincretică & tendențial anarhică, brăzdată de superstiție și puseuri magice). Deopotrivă admirabile în demersul profesorului Mihai Coman sînt spiritul de sinteză – într-o deplină claritate a expunerii – și răbdarea smerită de a radiografia noi concepte (precum acela de religie metaforică). În plus – și tot spre avantajul calității de ansamblu –, autorul evită prejudecățile (anti)religioase de sorginte ideologică. El nu citește faptul religios nici în cheia minimalizantă a „răului necesar”, nici din perspectiva unui determinism istoric „progresist”, care – în loc să descifreze eșafodajul simbolic al trăirii religioase – se repede să-i declare anacronismul și să-i anticipeze, tezist, iminenta „dispariție”. Desigur că nu recenzia de față va spori audiența cărții dlui Mihai Coman (care are deja, ca om de catedră, generații de foști studenți „fidelizați”), însă am ținut să salut apariția ei, convins că avem de-a face cu un text de imediată și certă utilitate intelectuală.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.