Poveste cu eșecuri

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Invizibilii jpeg

Mă preocupă de ceva vreme o anume istorie a eșecurilor locale, românești. Am reușit să citesc destul de mult despre asemenea episoade, dar suficiența și naturelul semifrivol care mă animă n-au făcut altceva decît să-mi dea noi și noi prilejuri de amuzament la fiecare lectură. Cu tot respectul pentru studiile serioase făcute (fiecare cu minusurile lui, desigur, în funcție de înclinațiile politice ale fiecărui autor), astăzi despre Falansterul de la Scăieni. Falansterul și Republica de la Ploiești rămîn preferatele mele. Primele două în Top 10 al ideilor mărețe prăvălite spectaculos, delicios-provincial din înaltul ideilor de frunți înfierbîntate în cel mai minunat ridicol. În spatele lor (și al Republicii mai cu seamă) rîde același Caragiale, desigur.

Ploieștiul și Boldești-Scăieniul mai sînt legate de o trăsătură comună. Ambele au cîte o statuie a libertății. Ploieștiul una mai veche, Scăieniul una mai nouă – o replică mititică a Statuii Libertății americane, la care, desigur, am contribuit cu ingineri români.

Reamintesc, foarte pe scurt și cu multe omisiuni, celor care poate au uitat, povestea falansterului. Tînărul Teodor Diamant, pe numele lui adevărat Tudorache Mehtupciu (mehtup – scrisoare în turcă), se întoarce cu idei generoase din Franța, pe la 1834. Un soi de socialism utopic promovat de Charles Fourier, socialism pe care Diamant vrea să-l aplice la moșia de la Scăieni a unui oarecare boier Manolache Bălăceanu. 400 de familii ar fi urmat să lucreze acolo pămîntul, să trăiască, să învețe și să muncească împreună, fiecare după posibilități și după aplecări. De roadele muncii lor s-ar fi bucurat cu toții în mod egal. Se pune mult preț pe educație și pe folosirea utilajelor disponibile la acea vreme. Sună bine, doar că totul se face anapoda, chiar de la început.

În primul rînd, terenul care ar fi trebuit donat e în realitate închiriat soților agronomi (așa se numesc falansterienii) pe o sumă considerabilă de galbeni. Boier Bălăceanu era în mari dificultăți financiare, iar moșia respectivă era pusă sub sechestru din cauza unor neînțelegeri cu un arendaș mai vechi. Așa că omul s-a făcut cu mînă de lucru, ceva bani și un răgaz în fața autorităților. În falanster nu ajung necum 400 de familii, ci cîteva zeci de persoane care încep curînd să se plîngă de condițiile de acolo și de faptul că la școală, pansion îi spunea, nu au ajuns copiii lor, ci progeniturile boierului. Nu știm exact care au fost relațiile între cele două părți, dar știm că autoritățile au trimis un control la falanster. Funcționarii Borănescu și Pîcleanu au întocmit un raport din care vedem că oamenii s-au scărpinat în cap și mare lucru nu au priceput din ce se întîmpla acolo. Iar Borănescu și Pîcleanu sînt nume care nu pot fi inventate. Domnitorul Alexandru Ghica desființează în cele din urmă falansterul, iritat de concurență și de faptul că oamenii de acolo au îndrăznit să ceară un plug modern. Unii istorici spun ca s-ar fi lăsat cu o minibătălie și cu plumbi sloboziți din flinte, dar se pare că în relatările lor ar fi sclipit ceva mai mult elan romanțios decît era cazul. Diamant și Bălăceanu sînt arestați, iar Diamant se face apoi inginer hotarnic.

Ideile care au animat crearea falansterului erau neîndoios generoase. Muncă de opt ore, educație pentru toți, condiții de muncă decente, pînă la eliberarea robilor țigani. Ce s-a ales de ele, cu o fușereală locală, cu personaje dubioase și un fîs ca la carte, e un soi de istorie care ne urmărește. Dincolo, peste niște ani, în republica de la Ploiești, preferatul meu Candiano Popescu trimitea telegrame sforăitoare presei: „Principele Carol răsturnat stop guvernul provizoriu înființat sub titlul de regență stop în Ploiești mare entuziasm stop”. Carol era bine-mersi, habar n-avea de nimic, iar la telegraful din Ploiești se pusese de un chef. Revoluția se încheiase. Candiano va ajunge aghiotantul regelui neamț împotriva căruia se răsculase. Minunate istorii.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor‑șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Doliu în sportul românesc: Baschetbalista Alessia Maria Raiciu s-a stins în ziua în care a împlinit 18 ani
O veste cutremurătoare a apărut, astăzi, pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Baschet, în legătură cu o jucătoare extrem de promiţătoare.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Afacerile bănoase cu o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie, făcute de un poliţist în timpul serviciului
Fost adjunct al Poliţiei Mioveni, comisarul Marius Aioanei a făcut, timp de patru ani, numeroase afaceri bănoase în timpul serviciului, deşi acest lucru este interzis de lege. Poliţistul promova constant pe Facebook două firme deţinute de către familia sa, o păstrăvărie şi o firmă de taximetrie

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.