Pentru o nouă istorie a creștinismului

Publicat în Dilema Veche nr. 876 din 21 - 27 ianuarie 2021
Pentru o nouă istorie a creștinismului jpeg

Nara╚Ťiunile clasice de istorie a cre╚Ötinismului ne-au obi╚Önuit cu o succesiune de evenimente ╚Öi inevitabile intrigi prin care, t├«r├«╚Ö-gr─âpi╚Ö, se ridic─â la suprafa╚Ťa istoriei o variant─â omologat─â de cre╚Ötinism, pe care o numim ╚Öi azi, ├«n sens generic, ortodoxie. Nara╚Ťiunile moderne au contrazis aceast─â viziune, demont├«nd pe r├«nd evenimentele determinante, ar─ât├«nd fie c─â importan╚Ťa lor e o construc╚Ťie istoriografic─â t├«rzie, fie c─â autorii principali au fost gre╚Öit identifica╚Ťi, fie c─â motiva╚Ťiile au fost cu totul altele, iar lan╚Ťul cauzal ÔÇô gre╚Öit identificat. ├Än cele din urm─â, cea mai important─â deconstruc╚Ťie a constat ├«n inversarea sensului nara╚Ťiunii clasice. C├«╚Ötig─âtorii au fost declara╚Ťi impostori sau opresori, perdan╚Ťii inocen╚Ťi ╚Öi prigoni╚Ťi. Cum istoria cre╚Ötinismului a fost p├«n─â la un punct perceput─â ca o istorie de succes, purt─âtorii acelui cre╚Ötinism au devenit, din eroi, manipulatori cinici. At├«ta timp c├ót istoria o scrie c├«╚Ötig─âtorul, ÔÇ×adev─ârulÔÇŁ istoric este opusul istoriei oficiale. Cel mai greu le-a c─âzut ├«ns─â istoricilor s─â se deconstruiasc─â pe ei ├«n╚Öi╚Öi, pun├«nd sub semnul ├«ntreb─ârii propria lor viziune, ├«ntruc├«t este condi╚Ťionat─â de epoc─â ╚Öi context.

Astfel, istoriografia cre╚Ötinismului a pendulat ├«ntre tonalitatea polemico-apologetic─â, ├«ndeob╚Öte caracteristic─â lucr─ârilor care men╚Ťioneaz─â orice form─â de denumire perceput─â ca oficial─â a cre╚Ötinismului, cum e catolicism sau ortodoxie, ╚Öi un demers deconstructivist, suspect├«nd permanent inteligen╚Ťa ╚Öi onestitatea umanit─â╚Ťii din trecut, pentru a scoate la lumin─â o alt─â posibil─â istorie. Un cuplu conceptual pe care-l mo╚Ötenim din aceast─â istoriografie s├«nt termenii societate ╚Öi religie. Constatarea arheologilor c─â religia acompaniaz─â societatea din cele mai vechi manifest─âri materiale ale acesteia arat─â acest cuplu conceptual ca pe cele dou─â fe╚Ťe ale unei monede. Po╚Ťi desp─âr╚Ťi cele dou─â fe╚Ťe f─âr─â s─â desfiin╚Ťezi moneda?

Mai precis, societate ╚Öi religie formeaz─â un sistem ├«n care al doilea termen este mecanismul care permite func╚Ťionarea primului termen. Structura ierarhic─â a societ─â╚Ťii, produs al g├«ndirii religioase a umanit─â╚Ťii din toate timpurile, este nedreapt─â ╚Öi salvatoare ├«n acela╚Öi timp. Aceast─â ambiguitate st─â la baza no╚Ťiunii de sacru. Con╚Ötientizarea acut─â, chiar dureroas─â a acestui fapt s-a produs, pentru prima oar─â ├«n istoria omenirii, ├«n Evanghelii.

Viziunea antropologic─â a lui Ren├ę Girard s-a construit pornind de la rela╚Ťia dintre doi congeneri de v├«rste apropiate ├«ntre care distinc╚Ťia se construie╚Öte gradual, eventual prin raportarea la un al treilea personaj superior, adic─â mai puternic individualizat (triangula╚Ťie). Distinc╚Ťia dintre cei doi se construie╚Öte prin mecanismul dorin╚Ťei mimetice, adic─â al dorin╚Ťei neanticipate care se na╚Öte din imitarea congenerului apropiat. Dorin╚Ťa mimetic─â produce spirala competi╚Ťiei mimetice care se intensific─â p├«n─â c├«nd se instaleaz─â distinc╚Ťia social─â dintre cei doi indivizi. ├Än mod inevitabil, ├«n acest proces intervin agresiunea ╚Öi violen╚Ťa. Toate tradi╚Ťiile religioase con╚Ťin c├«te un episod de tipul Cain ╚Öi Abel, Romulus ╚Öi Remus, doi apropia╚Ťi a c─âror competi╚Ťie mimetic─â degenereaz─â ├«n violen╚Ť─â anihilatoare. Din poten╚Ťialul violent al dorin╚Ťei mimetice, Ren├ę Girard a dezvoltat o teorie despre dinamica rela╚Ťiilor mai complexe din s├«nul unei mul╚Ťimi de indivizi, un grup uman pe care ne-am obi╚Önuit s─â-l numim comunitate. Dinamica acestor rela╚Ťii culmineaz─â ├«ntr-un fenomen denumit criza mimetic─â, ce este caracterizat─â prin explozia agresiunilor intracomunitare. Reac╚Ťia grupului social (comunitatea) pentru a ├«ngr─âdi ╚Öi a controla violen╚Ťa anarhic─â generalizat─â a fost identificarea sau instituirea unei victime expiatorii (╚Ťap isp─â╚Öitor), care s─â atrag─â  asupra ei ╚Öi astfel s─â canalizeze energia violen╚Ťei care a cuprins grupul. Prin captarea ╚Öi direc╚Ťionarea acestei energii violente spre o singur─â victim─â (sau grup minoritar), pericolul anarhiei comunitare autodistructive este ├«ndep─ârtat. Particularitatea fenomenului socio-religios al ╚Ťapului isp─â╚Öitor const─â ├«n necesitatea de a determina victima s─â-╚Öi asume vina pentru tulburarea echilibrului comunitar. ├Än aceast─â faz─â, grupul uman produce religia ca pe un proces prin care victima expiatorie este divinizat─â, ├«ntruc├«t, asum├«ndu-╚Öi vina ╚Öi supun├«ndu-se sacrificiului, a salvat comunitatea de autodistrugere. Sacrificiul expiatoriu spontan, adic─â lin╚Öajul, se transform─â ├«n ritual sacrificial ╚Öi, ├«ntr-o a doua faz─â, ├«n comemorare simbolico-ritual─â a unui sacrificiu (substituirea victimei umane cu una animal─â, repetarea teatral-simbolic─â a sacrificiului). Ritualul se codific─â pentru a-╚Öi asigura eficacitatea ╚Öi produce un set de norme din ce ├«n ce mai detaliate ╚Öi misterioase (tabuuri), care devin corpusul normativ ale respectivului grup uman. Scopul acestor norme va fi s─â ├«mpiedice de-acum degenerarea dorin╚Ťei mimetice ├«n criz─â mimetic─â.

├Äns─â ╚Öi aceast─â briliant─â teorie a religiei ├«╚Öi atinge limitele coeren╚Ťei ├«n acela╚Öi punct ├«n care s-au oprit ╚Öi celelalte teorii antropologice holistice, anume c├«nd ├«ncearc─â s─â integreze ╚Öi cre╚Ötinismul ├«n tabloul general. Nu numai c─â victima, Iisus din Nazaret, nu-╚Öi recunoa╚Öte nici o vin─â, iar grupul ucenicilor continu─â s─â-i proclame nevinov─â╚Ťia prin difuzarea textelor evanghelice, dar ├«nsu╚Öi acest grup, care acuz─â fenomenul ╚Ťapului isp─â╚Öitor, este expulzat din comunitate ╚Öi timp de trei secole pare a nu fi dispus s─â ├«ntemeieze un corp social. Sub form─â de grup─âri cvasi-clandestine, preg─âtite s─â asume func╚Ťia de victime expiatorii pentru comunitatea politic─â (polis-ul) ├«n cadrul c─âreia tr─âiesc, cre╚Ötinismul este ├«n aceste secole o doctrin─â filosofic─â, iar nu o religie.

De la complexul lui Oedip ╚Öi consecin╚Ťele culturale ale sexualit─â╚Ťii refulate descrise de Sigmund Freud la homo religiosus al lui Mircea Eliade, teoriile despre originea religiei au func╚Ťionat p├«n─â ├«n pragul fenomenului religiozit─â╚Ťii cre╚Ötine. De aceea cre╚Ötinismul este, pentru teoriile antropologice, o abatere de la regul─â ╚Öi nu se supune mecanismului de explicare a religiei propus. Astfel, diferi╚Ťi istorici ╚Öi sociologi ai religiilor, de la Max Weber, Emil Durkheim ╚Öi Rudolf Otto p├«n─â la Mircea Eliade ╚Öi Marcel Gauchet, pentru care cre╚Ötinismul este religia ie╚Öirii din religie, au dezvoltat teoria seculariz─ârii produse ├«n sau din cauza cre╚Ötinismului. Iisus din Nazaret pare chiar cel care dezv─âluie mecanismul g├«ndirii religioase ╚Öi-l condamn─â.

Pentru a ie╚Öi din impas, Ren├ę Girard a formulat ideea coexisten╚Ťei ╚Öi chiar a competi╚Ťiei celor dou─â lecturi posibile ale mor╚Ťii lui Iisus din Evanghelii, din perspectiva mecanismului ╚Ťapului isp─â╚Öitor: cea sacrificial─â, ├«n care Iisus asum─â o vinov─â╚Ťie pentru ca sacrificiul s─âu s─â fie isp─â╚Öitor, ╚Öi cea non-sacrificial─â ╚Öi antireligioas─â, ├«n sensul c─â nu ├«ntemeiaz─â o religie, adic─â un sistem de norme sociale sanc╚Ťionate de cult, av├«nd func╚Ťia de a dezv─âlui absurdul fenomenului sacrificial. Aceste lecturi contradictorii ale mor╚Ťii pe cruce explic─â concomiten╚Ťa unui cre╚Ötinism militant, fondator al unei civiliza╚Ťii, cre╚Ötin─âtatea sau Europa cre╚Ötin─â, al c─ârei apogeu istoric se plaseaz─â ├«n antichitatea t├«rzie ╚Öi Evul Mediu, ╚Öi cre╚Ötinismul mistic ╚Öi purificator, anarhic ╚Öi dizolvant al corpului social, care a dus la distrugerea civiliza╚Ťiei medievale ╚Öi la crearea modernit─â╚Ťii politice a Europei, gra╚Ťie fermentului subversiv al lecturii non-sacrificiale. Aceast─â teorie, citit─â cu conceptele sociologiei weberiene, ar distribui rolul lecturii sacrificiale catolicismului, autor ╚Öi mo╚Ötenitor al civiliza╚Ťiei cre╚Ötine tardo-antice, iar rolul lecturii non-sacrificiale protestantismului, autor al modernita╚Ťii. Istoricul ╚Ötie c├«te nuan╚Ťe se sacrific─â ├«n asemenea generaliz─âri, dar este evident faptul c─â exist─â ├«n cre╚Ötinism un ferment subversiv, care duce periodic la ruinarea sau abandonul tuturor construc╚Ťiilor politico-religioase. ├Än aceast─â categorie a subversivit─â╚Ťii se ├«nscriu toate mi╚Öc─ârile spirituale disidente, fie c─â istoria le-a ├«nregistrat ca expulzate (eretice) sau omologate ├«n cele din urm─â de c─âtre Biseric─â (monahismul, cu diferitele sale reforme, cum ar fi franciscanismul, iconofilia, isihasmul, palamismul).

├Äntrebarea pe care ar ├«mprumuta-o din aceast─â dezbatere teoretic─â o nou─â privire istoric─â asupra cre╚Ötinismului este ├«n ce m─âsur─â se reg─âse╚Öte aceast─â tensiune ╚Öi ├«n cre╚Ötinismul oriental, cel care este, pe cale de descenden╚Ť─â, co-mo╚Ötenitor al civiliza╚Ťiei cre╚Ötine tardo-antice, ╚Öi de fapt ├«n orice comunitate cre╚Ötin─â localizat─â. Putem identifica elemente ale unei lecturi sacrificiale ╚Öi ale unei lecturi non-sacrificiale ├«n spa╚Ťiul cultural al Ortodoxiei? Autorii moderni care au ├«ncercat s─â surprind─â esen╚Ťa teologic─â ╚Öi/sau cultural─â a Ortodoxiei au formulat o ├«ntrebare foarte apropiat─â ├«n spirit, dar nu ├«n form─â, de teoria girardian─â: cum poate fi Ortodoxia simultan metafizic─â ╚Öi politic─â?

Terminologia ÔÇ×politic─âÔÇŁ a Evangheliilor, formulat─â antinomic ÔÇô ÔÇ×├Ämp─âr─â╚ŤiaÔÇŁ (a cerurilor, a lui Dumnezeu) s-a apropiat (Matei, Marcu, Luca), este ÔÇ×├«n─âuntrul vostruÔÇŁ (Luca 17, 21), dar ÔÇ×nu este din lumea aceastaÔÇŁ (Ioan 18, 36) ÔÇô este poate un alt mod de a exprima dintru ├«nceput tensiunea celor dou─â lecturi girardiene. Ortodoxia poate fi citit─â astfel ca gestiune atent─â a acestei antinomii de c─âtre fiecare genera╚Ťie de g├«nditori, astfel ├«nc├«t s─â r─âspund─â, cu nuan╚Ťele impuse de circumstan╚Ťe, provoc─ârii spirituale a dimensiunii sociale a omului.

Petre Guran este dr. în istorie bizantină al École des Hautes Etudes en Sciences Sociales, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

Foto: Paraclisul ╚ścolii de la Bune╚Öti, pictor ierom. Pantelimon ╚śu╚Önea

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supravie╚Ťuire ╚Öi exteriorul
Orice ac╚Ťiune ast─âzi simpl─â era tratat─â, pe atunci, ca o opera╚Ťiune de comando.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Paralia Katerini ÔÇô aceast─â colonie rom├óneasc─â de peste mare
ÔÇ×├Ämi pare r─âu, dar patronul are nevoie de masa asta!ÔÇŁ
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalit─â╚Ťii noastre dincolo de grani╚Ťele profesionale ╚Öi un indicator al faptului c─â avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundan─â a transcenden╚Ťei este taina aflat─â ├«n inima cre╚Ötinismului.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul ÔÇô ca, de altfel, ╚Öi minunea ÔÇô a avut loc ├«n biserica de l├«ng─â ╚Öcoala de cavalerie unde ├«nv─â╚Ťase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
ÔÇ×Mama Natur─â l-a r─âspl─âtit cum se cuvine pentru profunda lui ├«n╚Ťelegere.ÔÇŁ
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intr├«nd ├«n mare ╚Öi ├«naint├«nd ├«n ea, at├«t c├«t ├«╚Ťi permiteau puterile, sfidai direct determin─ârile.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note ┼či fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cap─âtul drumului ÔÇô cum recuper─âm anii ÔÇÖ90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
S├«nt aceste panacee care promit via╚Ť─â lung─â ╚Öi s─ân─âtoas─â reale sau doar o g─âselni╚Ť─â a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
├Än orice religie, extremismul secret─â o ideologie a ÔÇ×comunit─â┼úii ale┼čilorÔÇŁ eschatologici ├«n lupt─â cu restul ÔÇ×dec─âzutÔÇŁ al umanit─â┼úii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
ÔÇ×PrologulÔÇŁ pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi fra╚Ťi ambi╚Ťio╚Öi
A filozofa despre ambi╚Ťie f─âr─â a ne reconsidera reperele risc─â, pe l├«ng─â pre╚Ťiozitate sau cinism, s─â ne limiteze pur ╚Öi simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Mu╚Ötele femele au mai mul╚Ťi neuroni dec├«t masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnic─â inedit─â.
Zizi și neantul jpeg
La piscin─â
Pe vremuri, ├«n anii ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, mersul la piscin─â era una dintre activit─â╚Ťile cele mai ÔÇ×fancyÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu ÔÇ×reprezint─âÔÇť drama christic─â ╚Öi nu ├«i caut─â o semnifica╚Ťie anume: ea se na╚Öte din cutremurarea care cuprinde lumea ├«n momentul suferin╚Ťei divine ╚Öi o s─âde╚Öte ad├«nc ├«n sufletul ascult─âtorului.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Dou─â comentarii la Genez─â
Nu pu╚Ťini s-au ├«ntrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei c─âr╚Ťi ale ÔÇ×ConfesiunilorÔÇŁ lui Augustin s├«nt, de fapt, o exegez─â la primele versete ale ÔÇ×GenezeiÔÇŁ.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
ÔÇ×C├«nd via╚Ťa se ├«nt├«mpl─â, puiul e tot pui.ÔÇť
Window through a window in R├Âe g├ąrd caf├ę 2 jpg
Dec├«t un termopan, ╚ÖefuÔÇÖ
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
O s─â fie bine! ÔÇô recens─âm├«nt 2022 ÔÇô
O s─â ajung eu ├«n Albania, iar ei or s─â fie tot la coad─â, ├«ncremeni╚Ťi ├«n a╚Öteptare.
E cool să postești jpeg
Via╚Ťa f─âr─â Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a f─âcut pe subiec╚Ťii studiului mai toleran╚Ťi fa╚Ť─â de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul f─âr─â umbre al amiezii
Pentru via┼úa spiritual─â, pentru c─âutarea ┼či ├«nt├«lnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importan┼ú─â?
Theodor Pallady jpeg
Pe teras─â, cu Epictet
Greu de spus dac─â stoicismul e la mod─â pentru c─â se poart─â textele aspira╚Ťionale sau pentru c─â timpul nostru face loc unui anume neo-p─âg├«nism.

Adevarul.ro

image
Secretele ┼či costurile unei case ecologice din paie. Este ca pe vremea bunicilor ┼či are consum de garsonier─â
O familie din Boto┼čani ├«┼či construie┼čte propria cas─â eco, din lut ┼či balo┼úi de paie, dup─â modelul locuin┼úelor ┼ú─âr─âne┼čti de acum un secol. Avantajele sunt nenum─ârate, spune b─ârbatul, inclusiv costurile la utilit─â┼úi fiind comparabile cu cele ale unei garsoniere.
image
Momentul de glorie ├«n care Rom├ónia a fost pe locul 2 ├«n lume la Olimpiad─â, dup─â SUA. De ce a sfidat Ceau┼čescu Rusia
La Olimpiada┬á de var─â din 1984, din Los Angeles, Rom├ónia a adus acas─â 53 de medalii, situ├óndu-se pe locul 2 ├«n lume, dup─â SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a f─âcut presiune asupra lui Ceau┼čescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe l├óng─â cei 120.000 de dolari primi┼úi pentru participare, a avut leg─âtur─â cu contextul economic din ┼úar─â.
image
C├ómpurile mor┼úii de sub mall-urile din Ploie┼čti. Descoperire f─âcut─â de arheologi
Extinderea municipiului Ploie┼čti spre comunele Blejoi sau Ariche┼čtii Rahtivani a scos la iveal─â un veritabil c├ómp al mor┼úii, care ascunde deopotriv─â comori unice, vechi de mii de ani, dar ┼či informa┼úii relevante despre o civiliza┼úie demult apus─â.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.