Privirea magilor

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Privirea magilor jpeg

┼×tim (e o banalitate) c─â omenirea constituie o ÔÇ×comunitateÔÇŁ, un ├«ntreg. S├«ntem inclu┼či ├«ntr-o ┼úes─âtur─â uman─â pe care actele noastre o pot afecta ├«n chip mai evident ori mai imprevizibil, mai subtil. Comunicarea digital─â, circula┼úia informa┼úiei ┼či a persoanelor ne-au ├«nt─ârit con┼čtiin┼úa acestui ┼úesut multicolor din care facem parte ┼či pe care, ├«n orice punct ne-am afla, ├«l putem influen┼úa m─âcar infim. Dar ┼čtim asta mai mult teoretic. Mul┼úi avem generozit─â┼úi abstracte, respect de principiu fa┼ú─â de umanitate. Cel care ├«┼či asurze┼čte vecinii cu muzica duduind afar─â prin ferestre poate continua s─â se ├«nchipuie un ÔÇ×iubitor de oameniÔÇŁ. Doar c─â omite m─ârunta aplicare a principiului. Civiliza┼úia (practicat─â) e o form─â ÔÇô consistent─â ÔÇô a con┼čtiin┼úei c─â apar┼úinem de ├«ntreg. E aten┼úia, intrat─â ├«n obi┼čnuin┼ú─â, fa┼ú─â de aproapele de l├«ng─â noi ori de departe. C├«nd o practic─âm, e firesc totu┼či s─â nu avem ne├«ncetat ├«n minte imaginea popula┼úiei globului, reprezentarea concret─â a ├«ntregului uman. ├Än schimb, ├«n cheie negativ─â ┼či brutal─â, pandemia ne-o impune. ÔÇ×Sim┼úimÔÇŁ ┼úes─âtura uman─â din care facem parte, cutreierat─â de coronavirus. Ea ne poate afecta ┼či o putem afecta la r├«ndul nostru prin gesturi m─ârunte, cum s├«nt purtarea sau nepurtarea m─â┼čtii, respectarea ori nerespectarea distan┼úei sanitare.

Cum te compor┼úi ┼čtiind c─â de conduita ta depinde s─ân─âtatea celorlal┼úi, cunoscu┼úi ori necunoscu┼úi, de l├«ng─â tine ori din alt loc, mediu, spa┼úiu geografic, cultural? Iat─â o ├«ntrebare foarte concret─â, zilnic─â ┼či ea se pune fiec─âruia.

Religiile, oamenii religio┼či, cum ┼či-o pun? ├Än genere, particip─â din plin la grija fa┼ú─â de ├«ntreg. O fac cu sacrificii specifice (suspendarea temporar─â a cultului ├«n spa┼úii ├«nchise, renun┼úarea temporar─â la anumite gesturi de venera┼úie, la adun─âri largi), care nu s├«nt deloc u┼čoare. Dar, pe de o parte, restric┼úiile pot fi compensate prin adapt─âri temporare ale vie┼úii religioase, reflexivitate, interiorizare. Pot atrage aten┼úia asupra comuniunii ÔÇ×├«n cugetÔÇŁ, spirituale, chiar ├«n lipsa adun─ârilor concrete. Pe de alt─â parte, tema celuilalt, a semenului care face parte din ├«ntreg, se pune ├«n termeni mai vii.

C├«nd ierarhi ortodoc┼či protesteaz─â ├«mpotriva interzicerii pelerinajelor, c├«nd unii preo┼úi nesocotesc restric┼úiile, ei sus┼úin dreptul sufletului credincios de a-┼či ├«mplini lucrarea. Sus┼úin c─â raportul cu Dumnezeu, exerci┼úiul comunitar al credin┼úei nu pot fi subordonate, necondi┼úionat, interdic┼úiilor sanitare. C─â, pentru credincio┼či, s├«nt o nevoie esen┼úial─â a sufletului, iar el are preeminen┼ú─â fa┼ú─â de trup. Pe scurt, invoc─â motive spirituale. Motive spirituale ale propriei comunit─â┼úi. Au, poate, ├«n privin┼úa propriei comunit─â┼úi, dreptate. Dac─â anumi┼úi credincio┼či decid c─â practicarea cultului ├«n comunitate e, pentru ei, mai important─â dec├«t s─ân─âtatea lor, ├«┼či asum─â un risc care ├«i prive┼čte, care poate fi eventual de admirat, care ┼úine de libertatea lor.

Dar cum r─âm├«ne cu ceilal┼úi oameni, pe care decizia celor dint├«i ├«i poate afecta? Cum r─âm├«ne cu neparticipan┼úii la adun─ârile ├«n cauz─â, cre┼čtini ori necre┼čtini, credincio┼či sau nu? Virusul nu ┼úine seama de credin┼ú─â, de convingeri. Se r─âsp├«nde┼čte, malign, insesizabil, de la un om la mul┼úi al┼úii. Are credinciosul a se ocupa numai de propriile nevoi religioase? De ceilal┼úi oameni se dezintereseaz─â? Ceilal┼úi s├«nt secundari, ne├«nsemna┼úi, ├«ntr-o vag─â nedeterminare? Pentru omul credincios, nu e ┼či grija fa┼ú─â de ├«ntreg o datorie spiritual─â? (Las deoparte categoria celor care nu dau crezare existen┼úei pandemiei, declar├«nd-o conspira┼úie ÔÇô organizat─â de cine? slujit─â de medici de pe toat─â ├«ntinderea p─âm├«ntului? ÔÇô pentru ├«nst─âp├«nirea nu se ┼čtie cui asupra umanit─â┼úii.) De vreme ce vede ├«n orice semen oglindirea chipului divin, grija fa┼ú─â de ├«ntreg nu devine, mai ales pentru omul credincios, o chestiune de ordin spiritual?

Pornind de aici se poate pune, mai larg, ├«ntrebarea: ce ├«nseamn─â universalitatea unei religii? ├Änseamn─â oare c─â religia ├«n cauz─â ÔÇô cu doctrina, ritualurile, modul ei de venera┼úie ÔÇô e singura valid─â, iar cei care nu ader─â la ea s├«nt ÔÇ×r─ât─âci┼úiÔÇŁ sau, ├«n orice caz, ne├«nsemna┼úi? De un secol ┼či ceva ├«ncoace, cre┼čtin─âtatea a dep─â┼čit aceast─â concep┼úie, care ├«i impune lui Dumnezeu un singur mod de a se manifesta pe sine.

Tema universalit─â┼úii apare chiar dintru ├«nceput ├«n Evanghelii, ├«n momentul na┼čterii lui Christos. Iar a┼ča cum apare ├«n acel moment, universalitatea christic─â se sustrage unei concep┼úii de tip monopol.

Cine recunoa┼čte, cine celebreaz─â, ├«n Evanghelii, Na┼čterea lui Christos? Doar ni┼čte localnici umili, p─âstorii (Luca, 2, 8-17) ┼či ni┼čte str─âini somptuo┼či, ├«mbel┼čuga┼úi ├«n ├«n┼úelepciune ┼či ├«n daruri: magii (Matei, 2, 1-12). Ei, str─âinii veni┼úi din alte tradi┼úii spirituale, apar mai cunosc─âtori, mai treji, mai preg─âti┼úi s─â ├«nt├«mpine venirea ├«n trup a lui Mesia dec├«t s├«nt autorit─â┼úile religioase ale locului. ÔÇ×Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a n─âscut? C─âci am v─âzut la R─âs─ârit steaua Lui ┼či am venit s─â ne ├«nchin─âm LuiÔÇŁ (Matei, 2, 2). Ei, itineran┼úii, c─âut─âtorii, aten┼úi la un limbaj de sus, ei vin din dep─ârt─âri ca s─â participe la evenimentul vertical. Dar dup─â ce ├«i primesc lumina, ei nu r─âm├«n locului. C─âl─âuzi┼úi ├«n continuare de stea, se ├«ntorc ├«n patria lor, ├«n tradi┼úia lor, ├«n alt spa┼úiu religios dec├«t cel unde a avut loc evenimentul. Dumnezeu ├«ntrupat ├«┼či iradiaz─â lumina peste grani┼úe confesionale, se adreseaz─â ├«n felurite chipuri ÔÇ×autohtonilorÔÇŁ unei religii ┼či ÔÇ×str─âinilorÔÇŁ de ea, membri ai altor tradi┼úii spirituale.

Sigur c─â, odat─â ce cre┼čtin─âtatea se dezvolt─â, episodul regilor-magi va fi interpretat ├«n cheia unei universalit─â┼úi de expansiune. Cei trei prefigureaz─â neamuri pe care cre┼čtin─âtatea urmeaz─â s─â le cuprind─â, spune un comentariu al Evangheliei dup─â Matei din secolul al V-lea. Versiunea armean─â a Protoevangheliei lui Iacob distribuie chiar fiec─ârui mag un ┼úinut: cel numit acolo Melkon e regele per┼čilor, Gaspar e regele hindu┼čilor, Balthazar e regele arabilor. ├Än versiunea etiopian─â a Protoevangheliei, episodul prime┼čte totu┼či o nuan┼ú─â. Magii se ├«ntorc ├«n patria lor r─âs─âritean─â ┼či s├«nt ├«ntreba┼úi cu ce dar au venit de la na┼čterea Pruncului. Ei vorbesc despre o bucat─â din p├«nza cu care a fost ├«nf─â┼čat Iisus, pe care au ascuns-o. ÔÇ×C├«nd s─âpau s─â o dezgroape, o flac─âr─â imens─â ┼ú├«┼čni din locul acela. De aceea ┼či-n ziua de azi, magii se ├«nchin─â foculuiÔÇŁ (Evanghelii apocrife, traducere, studiu introductiv, note ┼či prezent─âri de Cristian B─âdili┼ú─â, Polirom, 1999). Aici, ├«ntr-o interpretare simbolic─â a temei, celelalte tradi┼úii nu s├«nt desfiin┼úate. Primesc ├«n chip diferit lumina lui Christos.

├Än secolul XX, teologi ai dialogului ├«ntre religii au vorbit despre o prezen┼ú─â christic─â mai vast─â dec├«t cea din cre┼čtinismul istoric. Dar ├«nc─â din primele secole cre┼čtine, ├«n fr─âm├«ntarea exegezelor conduse ├«n limbaj de legend─â, o atare prezen┼ú─â a fost sugerat─â.

Dumnezeu ├«┼či semnific─â universala prezen┼ú─â: explicit─â ori ascuns─â. S├«nt ┼či acolo unde voi nu m-a┼úi v─âzut, unde voi nu m-a┼úi c─âutat, spune Christos la Matei, 25, 31-46. Are cineva dreptul s─â-i pun─â limite, s─â hot─ârasc─â ├«n locul Lui? Nu e mai potrivit s─â lu─âm seama la privirea c─âut─âtoare a magilor?

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: wikimedia commons

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.