⬆
Regimul artelor și munițiilor
Pagina 3

„Generațiile de muzicieni se schimbă“ – interviu cu Marius GIURA
„Sîntem mîndri de artiștii pe care am reușit să îi invităm. Ei au adus faimă acestui festival.”

„Trec printr-o perioadă crem cu abțibilduri” – interviu cu OIGĂN
Am umblat pe străzi cu sens unic, m-am uitat în casa liftului cînd el era plecat la supermarket și mi-am găsit un fel de voce doar a mea.

„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”

„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC
„Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi?”

Nota traducătorului
Seria romanelor „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust va apărea, începînd din acest an, la Editura Cartier în noua traducere a lui Cristian Fulaș.

David Lynch: fuga psihogenică
La David Lynch există o doză bine echilibrată de mister și de inexplicabil, de gangsteri și femei în pericol, de dedublare și subconștient.

„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.

„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”

„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”

„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“

Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”

Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.

Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe
Debutul cinematografic și scenariile metaforice care vorbeau despre sistemul totalitar apar și în urma propriilor experiențe politice.

În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu
Noua carte trebuie percepută ca o sinteză esențială, consacrată devenirii singurei opere monumentale transmise nouă de Constantin Brâncuși, dar și semnificației acesteia.

Poetul într-un oraș de graniță
Despre Petre Stoica cineva mai prețios ar putea spune că a îngenuncheat în fața poeziei și a plecat din cele lumești exact de ziua ei.

„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI
„Plec la drum cu o idee, cu o poveste, gîndindu-mă strict doar la personaje, la situațiile în care se află ele, la problemele cu care se confruntă, la deciziile pe care trebuie să le ia.”

Gaspar Noé – Cinéma du corps. 30 de secunde pentru abandonarea filmului.
Noé revoluționează printr-un cinema exclusiv senzorial, un cinema al corpurilor, în jurul cărora așterne o pleiadă de subiecte așa-zis tabu.

„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA
„Tot mai puțini dispun de tihna și fizionomia necesare savurării șnițelelor de proporții copleșitoare.”

Yorgos Lanthimos. Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia
Cinema-ul lui Lanthimos este în egală măsură autentic și artificial, realist și formalist.

O reașezare a condiției umane
Zoomizarea relațiilor umane sau microsoftizarea dialogurilor umane e brand global.

O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI
„Pure Jazz“ este o serie de concerte în care vor performa doar tinerii muzicieni cu vîrstă sub 30 ani și care au compoziții proprii.

Cum l-au furat pe Enescu. Probele implacabile noi
Numele lui Romeo Drăghici, executor testamentar, primul director al Muzeului Enescu, a părut mereu stimabil. Niciodată nimeni nu îi contestase fie practicile patrimoniale, fie influența masivă asupra destinului postum al lui Enescu.

Brâncuși și religia frumosului
Brâncuși detestă individualul, detaliul singular, descripția realistă și de aceea se angajează în căutarea esențelor spirituale, a ceea ce este ascuns și merită să fie revelat.

Patru scrisori inedite ale lui Enescu, identificate, editate, comentate și restituite muzicii lui
La 28 ianuarie 2022, cîțiva istorici, arhiviști, muzicieni, critici literari și jurnaliști au semnalat și criticat public o nouă licitație privată cu documente obținute indubitabil fraudulos din arhive publice.

Anul cinematografic 2021 – anchetă
Șase critici de film și o întrebare: „Cu ce rămînem din anul cinematografic care a trecut?”.

Anul teatral 2021 – o anchetă
Teatrele au fost nevoite să-și reinventeze repertoriul, să găsească mereu alte formule pentru a rămîne aproape de spectatori.

„Filmul de animație e la granița dintre film și arte plastice” – interviu cu Ioana NICOARĂ
„Sînt un cititor vizual, produc imediat imagini în minte atunci cînd citesc un text care îmi place.”

Victor Brauner – Sub semnul lui Saturn. Premoniția, războiul și „obiectele protectoare“
În lucrările în care poezia întîlnește tradiția ezoterică domină recursul la vechi tradiții din cultura iudaică, la mituri, legende și tratate de magie medievală.

Evenimentul Anselm Kiefer: Pentru Celan
Între pînzele gigantice, distanțele sînt de asemenea enorme și, de aceea, senzația inițială e una de confruntare cu o experiență unică.

Despre pasiunea cititului – Franco MORETTI în dialog cu Alessandro BARICCO
„Am citit odată o definiție foarte elegantă a plăcerii de a citi: o pasiune calmă.”

„Era nevoie de o astfel de hartă a orașelor literare” – interviu cu scriitoarea Andreea RĂSUCEANU
„Un anumit esprit du lieu, un aer pe care-l degajă locurile, sau o atmosferă, cu un termen al lui Pierre Sansot, pe care numai sensibilitatea unui scriitor le poate înregistra.”

„Pentru mine, «acasă» este coala de hîrtie, nu limba” – interviu cu scriitoarea Ayelet TSABARI
„Primul lucru pe care îl port cu mine pretutindeni este familia, iar al doilea este scrisul.”

„Fiecare scenariu este un exercițiu de înțelegere” – interviu cu regizorul Andrei EPURE
„M-a interesat momentul cînd te retragi în sine, cînd renunți măcar parțial să fii măsura tuturor lucrurilor.”

Lux & modă
„Conformarea la canoanele modei a reprezentat de-a lungul vremii un indicator fidel al bunăstării și al statutului social.”

„Scrisorile lui Steinhardt comunică, sînt în legătură cu celelalte scrieri ale sale” – interviu cu prof. George ARDELEANU
„Există în aceste scrisori un adevărat ceremonial al comunicării către corespondenți, o stilistică a reverenței sau a colocvialității.”

„Oamenilor nu le e dat să cunoască vremurile și soroacele. Să fim mereu pregătiți ca firul istoriei să se rupă” – interviu cu Evgheni VODOLAZKIN
„Nu contează atît de mult tipul de stat, cît caracterul moral al puterii.“

Discuri nominalizate la premiile ICMA 2022 (I)
În 16 noiembrie au fost anunțate nominalizările la premiile International Classical Music Awards (ICMA), ediția 2022.

Seducătoarea atracție a autoritarismului (fragment)
Lenin a răsturnat ordinea aristocratică, dar nu a înlocuit‑o cu un model competitiv. Statul monopartid bolșevic nu era doar nedemocratic, era și anticompetitiv, și antimeritocratic.

„Cînd «intelectualizezi» pierzi din spontaneitate” – interviu cu actrița Anamaria VARTOLOMEI
„Speranța a fost mare, apoi filmul nostru a intrat în palmares și Leul de Aur a fost pentru mine, pentru noi toți, chiar neașteptat de-a dreptul.”

La pas prin Muzeul Literaturii din Iași
Aflați care-i povestea ceasului de aur al lui Mihai Eminescu sau ce spun notele din catalog înscrise de Ion Creangă.

La ce folosește Muzeul poezie(i)
Casa Muzeelor din Iași găzduiește Muzeul poezie(i).

De la „Rezervația de îngeri” la „Infernala comedie”
Muzeul Național al Literaturii din Iași îi dedică o încăpere lui Emil Brumaru.

„Asta face violența: cînd te atinge, te și absoarbe” - interviu cu regizoarea Teodora Ana MIHAI
„Nu numai regiunea în care filmam era foarte periculoasă, dar sufeream și din cauza cenzurii din partea autorităților care nu doreau să fie filmate.”

„Modul în care ne interpretăm trecutul spune ceva despre cum ne vedem astăzi“ - interviu cu Ingo SCHULZE
„La începutul anilor ’90, oamenii erau prea preocupați de viața lor cotidiană ca s-o mai și descrie, literar.”

„Am fost o adolescentă dificilă” – interviu cu regizoarea Ruxandra GHIȚESCU
„Credibilitatea constă în mare parte în disponibilitatea celui din sală de a intra în convenția proiectată pe ecran.”

O, frumoasele zile de muncă!
„Spre seară a avut loc întoarcerea prosoapelor la uscat / și a început fărîmițarea tuturor lucrurilor.”

Victor Brauner – „Elvira” alias „Rrose Sélavy”
Titlul tabloului, Elvira, este gîndit ca o anagramă a numelui dat de Duchamp „dublului“ său feminin, Rrose Sélavy.

Bizanțul, o societate cultă și coerentă
Respectul și admirația bizantinilor pentru învățătură reprezintă o trăsătură definitorie a culturii imperiului.

Necrolog
Nu trebuie să vorbiți doar despre mari dezastre – / cînd copilul lui plîngea, el / îi făcea coif din ziar și-i strîngea tăcerea ca pe două pliuri de acordeon

„...așa cum Alice trecuse dincolo de oglindă” – interviu cu Oltița CÎNTEC, curator al Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tînăr Iași
„Instalațiile imersive (re)creează virtual realități alternative, a căror parte devenim și fizic, nu doar imaginar.”