„Oamenilor nu le e dat să cunoască vremurile și soroacele. Să fim mereu pregătiți ca firul istoriei să se rupă” – interviu cu Evgheni VODOLAZKIN

Publicat în Dilema Veche nr. 920 din 25 noiembrie – 1 decembrie 2021
„Oamenilor nu le e dat să cunoască vremurile și soroacele  Să fim mereu pregătiți ca firul istoriei să se rupă” – interviu cu Evgheni VODOLAZKIN jpeg

Scriitorul rus Evgheni Vodolazkin este un arheolog entuziast și provocator al timpurilor moderne ca oglindă inversată a istoriei. Tradus în peste 30 de limbi, a primit cele mai prestigioase premii literare și are fani în toată lumea. Cărțile sale sînt hituri și în România. Specialist în literatură medievală veche și un erudit slavist, Vodolazkin este creatorul unui univers în care profanul rimează uneori cu nevoia de sacru, timpul și memoria se echilibrează permanent atunci cînd nu coincid, iar omul și-a cucerit dreptul de a fi o clipă nemuritor. Dialogul cu Vodolazkin a fost prilejuit de cea mai recentă apariție a sa în limba română, romanul Istoria insulei apărut la Editura Humanitas Fiction.

Ce diferență este între insula din ultimul dumneavoastră roman, Istoria insulei, recent apărut și în România, și cea din cartea lui Umberto Eco (Insula din ziua de ieri), care putea modifica cursul timpului?

Mă tot urmărește Umberto Eco... Am mare respect pentru creația lui, dar ne ocupăm de lucruri complet diferite (și am avut șansa să-i spun asta). Înainte se făceau paralele cu Numele trandafirului și Baudolino, mai apoi – cu Insula din ziua de ieri. Ca și în primele două cazuri, răspunsul meu este că asemănarea este foarte mică. Dacă nu mă înșală memoria, în Insula din ziua de ieri este vorba de o navă abandonată, în timp ce la mine apare o prezentare sistematică a istoriei unui stat insular ficțional. Aceste cărți își propun lucruri complet diferite și apelează la formule narative diferite. La Eco, avem de-a face cu o robinsonadă, în timp ce în cazul meu – cu o narațiune istorică de tip medieval.

Existența eroilor din cartea dvs. pare a merge în cerc chiar și atunci cînd începe istoria odată cu apariția cuvîntului scris. Cît de circulară este, de fapt, memoria?

Dacă înțeleg corect, cuvîntul „memorie” desemnează în cazul dumneavoastră istoria. Istoria tinde să se repete, dar istoria creștină, spre deosebire de cea antică, nu are forma unui cerc, ci a unei spirale. Spirala este un fel de hibrid între cerc și linia dreaptă. Unele evenimente (nu toate) se repetă, dar nu mecanic: ele se repetă pe o nouă buclă a spiralei. Despre asta au scris încă Părinții Bisericii. Astfel, Hristos era văzut de ei ca un nou Adam, iar Maica Domnului – ca o nouă Eva. Conceptualizînd istoria ca o spirală, putem să conectăm timpul istoric la eternitate.

Cît este timp și cît este convenție în istorie?

După cum se știe, oamenilor nu le este dat să cunoască vremurile și soroacele. Trebuie să ne facem treaba, dar să fim întotdeauna pregătiți ca firul istoriei să se rupă.

Credeți că Republica lui Platon ar fi fost posibilă pe insula dvs.?

Pe insula mea este posibil totul, pentru că eu sînt stăpînul ei. Dar, în cazul de față, nu mi-am pus problema posibilității unor altor tipuri de stat: eu descriu două perioade istorice concrete – Evul Mediu și epoca modernă. Romanul meu nu este despre statul ideal, ci despre state care au existat cu adevărat. De altfel, una dintre ideile importante ale cărții este aceea că nu contează atît de mult tipul de stat, cît caracterul moral al puterii. Cu alte cuvinte, nu e o chestiune socială, ci una personală.

Dacă epoca actuală este despre absența lui Dumnezeu, cum spuneți, care sînt situațiile/contextele în care îl putem totuși recunoaște? Se deghizează Dumnezeu acum mai subtil decît în Evul Mediu?

În Evul Mediu era, parcă, mai ușor să vorbești cu Dumnezeu și să-L simți. Întreaga viață era orientată spre acest dialog, contribuind la desfășurarea lui. Viața medievală se desfășura ca într-un templu și, după cum se știe, este mai ușor să vorbești cu Dumnezeu într-un templu. Viața de astăzi seamănă mult prea puțin cu un templu. Asta complică întrucîtva calea celor care Îl caută pe Dumnezeu. Dar poți vorbi cu Dumnezeu pretutindeni – în bibliotecă, la teatru, pe plajă. Totul depinde de capacitatea de concentrare a persoanei.

Dacă personajul dvs. Laur din cartea omonimă tindea spre infinit, personajul colectiv din Istoria insulei pare mai degrabă un captiv al istoriei. Mai este timpul său liber?

Laur tinde spre eternitate. La urma urmelor, direcția esențială a drumului său este verticală. Personajele principale din Istoria insulei preferă, de asemenea, verticala. Ele trăiesc atît de mult, încît pînă și viața lor începe treptat să treacă în eternitate. Laur, Parfeni și Ksenia sînt, în esență, înrudiți. Atît Laur, cît și eroii Insulei se află în opoziție cu oamenii care au alte opțiuni de viață.

Atunci cînd Dumnezeu e absent, există El „în mod imanent în profunzimile noastre”, cum spunea Berdiaev?

Bineînțeles că există. După cum a spus Dostoievski, de la nașterea căruia sărbătorim 200 de ani, conștiința noastră este Dumnezeul din noi.

920 23 evgheni vodolazkin copyright ilya tolstoy jpg jpeg

Considerați că putem ieși „la lumină din întunericul vremii noastre” prin progresism, la care faceți unele referiri? Sînt mai puternice în prezent ideile decît oamenii?

După părerea mea, un singur tip de progres poate fi considerat incontestabil – acesta este progresul personal, moral. Progresul social este greu de întrezărit. Cît despre idei, după cum  spunea același Dostoievski, fără marile idei nu este posibilă existența nici a poporului, nici a individului. Totul depinde de natura ideii. O idee morală poate să înalțe sufletul la ceruri, în timp ce una imorală îl aruncă în cea mai adîncă prăpastie. Criteriul de evaluare a unei idei este foarte simplu: Hristos. Ideile au o putere extraordinară, important este doar să le tratăm corect.

Miraculosul cu accente uneori burlești sparge în ultimul dvs. roman domnia profanului. Cum ați gîndit aceste mici breșe literare în raport cu continuitatea timpului și a memoriei individuale?

În sens înalt, miracolul este o taină divină. Miracolul are întotdeauna sens. El este acea breșă în realitate pe care Dumnezeu o închide ca răspuns la rugăciunea noastră. Dar pe lîngă adevăratele minuni se întîmplă și ciudățenii care uneori arată amuzant. Aceste devieri există pentru a sublinia raționalitatea și armonia generală. Sînt micile glume ale existenței, care fac viața mai veselă. În plus, ele evidențiază anumite trăsături ale oamenilor. Pentru fiecare dintre eroi, eu inventez ceva aparte.

Dacă „omul repetă istoria omenirii”, cu ce anume din trecut seamănă globalizarea?

Cînd vorbim de asemănarea unor fenomene, nu trebuie să o căutăm punctual. Globalizarea sau, să zicem, comunismul este o stare particulară a societății, dar nu un tip de civilizație.

Care este ritmul istoriei în prezent? Cum ne putem apăra timpul personal?

Ritmul este incredibil de rapid. Aceasta e o mare problemă și nu am un răspuns pentru ea. Mie-mi vibrează toate mijloacele de comunicare – telefonul, e-mail-ul și toate celelalte. Uneori încerc să mă deconectez de la ele, așa cum ignori plînsul unui copil răsfățat. Dar aceasta e doar o clipă de răgaz. Cînd îți trece iritarea, înțelegi că trebuie să iei copilul în brațe.

Este căința, foarte prezentă în cărțile dvs., o soluție universală în epoca globalizării?

Căința este o soluție universală tocmai pentru că funcționează în orice epocă.

a consemnat Andreea VLAD

(interviu obținut prin amabilitatea Editurii Humanitas)

traducere din limba rusă de Anton BREINER

Credit foto: Radu Sandovici (sus), Ilya Tolstoy (jos)

951 15 Marius Giura foto Andrei Becheru jpg
„Generațiile de muzicieni se schimbă“ – interviu cu Marius GIURA
„Sîntem mîndri de artiștii pe care am reușit să îi invităm. Ei au adus faimă acestui festival.”
951 16 Credit foto Adi Molnar 1 jpeg
„Trec printr-o perioadă crem cu abțibilduri” – interviu cu OIGĂN
Am umblat pe străzi cu sens unic, m-am uitat în casa liftului cînd el era plecat la supermarket și mi-am găsit un fel de voce doar a mea.
p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”
947 15 Alexandru Belc jpeg
„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC
„Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi?”
p 15 coperta2 jpg
Nota traducătorului
Seria romanelor „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust va apărea, începînd din acest an, la Editura Cartier în noua traducere a lui Cristian Fulaș.
p 21 jpg
David Lynch: fuga psihogenică
La David Lynch există o doză bine echilibrată de mister și de inexplicabil, de gangsteri și femei în pericol, de dedublare și subconștient.
945 15 Sebastian Strasser png
„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.
945 22 Christian Badea jpeg
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe jpeg
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe
Debutul cinematografic și scenariile metaforice care vorbeau despre sistemul totalitar apar și în urma propriilor experiențe politice.
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu jpeg
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu
Noua carte trebuie percepută ca o sinteză esențială, consacrată devenirii singurei opere monumentale transmise nouă de Constantin Brâncuși, dar și semnificației acesteia.
Poetul într un oraș de graniță jpeg
Poetul într-un oraș de graniță
Despre Petre Stoica cineva mai prețios ar putea spune că a îngenuncheat în fața poeziei și a plecat din cele lumești exact de ziua ei.
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI jpeg
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI
„Plec la drum cu o idee, cu o poveste, gîndindu-mă strict doar la personaje, la situațiile în care se află ele, la problemele cu care se confruntă, la deciziile pe care trebuie să le ia.”
Gaspar Noé – Cinéma du corps  30 de secunde pentru abandonarea filmului  jpeg
Gaspar Noé – Cinéma du corps. 30 de secunde pentru abandonarea filmului.
Noé revoluționează printr-un cinema exclusiv senzorial, un cinema al corpurilor, în jurul cărora așterne o pleiadă de subiecte așa-zis tabu.
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA jpeg
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA
„Tot mai puțini dispun de tihna și fizionomia necesare savurării șnițelelor de proporții copleșitoare.”
Yorgos Lanthimos  Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia jpeg
Yorgos Lanthimos. Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia
Cinema-ul lui Lanthimos este în egală măsură autentic și artificial, realist și formalist.
Golania (1990) & Rezist (2017 2018)   un amplu ritual de trecere jpeg
O reașezare a condiției umane
Zoomizarea relațiilor umane sau microsoftizarea dialogurilor umane e brand global.
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI jpeg
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI
„Pure Jazz“ este o serie de concerte în care vor performa doar tinerii muzicieni cu vîrstă sub 30 ani și care au compoziții proprii.
Enescu și Caudella – întîmplare cu elev și profesor jpeg
Cum l-au furat pe Enescu. Probele implacabile noi
Numele lui Romeo Drăghici, executor testamentar, primul director al Muzeului Enescu, a părut mereu stimabil. Niciodată nimeni nu îi contestase fie practicile patrimoniale, fie influența masivă asupra destinului postum al lui Enescu.
Brâncuși și religia frumosului jpeg
Brâncuși și religia frumosului
Brâncuși detestă individualul, detaliul singular, descripția realistă și de aceea se angajează în căutarea esențelor spirituale, a ceea ce este ascuns și merită să fie revelat.
De ce este Enescu cel mai împlinit dintre noi jpeg
Patru scrisori inedite ale lui Enescu, identificate, editate, comentate și restituite muzicii lui
La 28 ianuarie 2022, cîțiva istorici, arhiviști, muzicieni, critici literari și jurnaliști au semnalat și criticat public o nouă licitație privată cu documente obținute indubitabil fraudulos din arhive publice.

Adevarul.ro

image
Avertizări de caniculă şi vijelii pentru toată ţara. Unde se vor înregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertizări de Cod Portocaliu şi Cod Galben de ploi torenţiale, vijelii şi grindină au fost emise marţi, 5 iulie, pentru mai multe judeţe din ţară.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei românce ucise în Marea Roşie a Egiptului
Periodic, rechinii atacă turiştii în Marea Roşie. Ultima victimă este o româncă de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio şansă în faţa Marelui Alb care la doar 600 de metri distanţă mai ucisese o turistă din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele şi care este baza de calcul pentru contribuţiile la pensii şi sănătate
Modificările Codului Fiscal prevăd, printre altele, şi modificări ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar şi a bazei de calcul pentru contribuţiile la sănătate şi pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.