O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI

Publicat în Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie – 2 martie 2022
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI jpeg

De ce vă preocupă jazz-ul într-o țară prea puțin interesată de jazz?

Pare o luptă pierdută din start, nu? Aș zice că există potențial în jazz-ul din România. Observ că în ultimii ani au apărut și continuă să aibă loc festivaluri de jazz, ceea ce îl face pe publicul român mai atent la acest gen muzical. Observ, de asemenea, în sectorul de vîrstă 28-32 de ani, un interes tot mai mare pentru jazz-ul modern, în special pentru cel britanic și scandinav.

De ce credeți că noi nu avem o scenă de jazz tînără ca alte țări vecine?

În România avem un singur club veritabil de jazz, în București, Green Hours. Tinerii nu au unde să cînte deoarece scenele românești de jazz sînt ocupate aproape de aceiași artiști din ultimii 20-30 ani și foarte puțini promoter-i de evenimente de jazz „riscă” organizarea unui concert cu nume necunoscute. În plus, la secția de jazz de la Universitatea Națională de Muzică din București termină mai puțin de jumătate din studenții înscriși în primul an.           

Ce este „Pure Jazz“?

„Pure Jazz“ este o serie de concerte în care vor performa doar tinerii muzicieni cu vîrstă sub 30 ani și care au compoziții proprii. Toate concertele vor fi pe scena Teatrului Point din București, cu spectatori, în plus, concertele vor fi înregistrate și difuzate de Radio România Cultural. Am creat și un canal video de YouTube în care vom posta toate concertele. Am lansat acest proiect datorită nerăbdării muzicienilor tineri pe care îi cunosc de a cînta, pentru că tinerii, în general, nu numai muzicienii, au avut de suferit în ultimii doi ani.

Eu mereu zic că atunci cînd ai ajuns la jazz ai ascultat, de fapt, doar jumătate din muzică. Jazz-ul are o flexibilitate fantastică, ca nici un alt gen muzical, de a fi influențat de toate genurile de muzică existente.

Ce concerte au fost și ce urmează anul acesta?

Ne-am planificat 15 concerte, cu o pauză de vară, la fiecare două săptămîni, miercurea de la ora 19. Primul concert a fost pe 19 ianuarie cu Ștefan Stoianovici Trio (Ștefan Staoianovici – pian și compozitor, Alexandru Badea – baterie și Alexandru Marin – contrabas), care ne-au uimit pe toți cu talentul lor. Vom dezvălui numele artiștilor din serie după fiecare concert în parte. Avem deja programul făcut pînă în luna decembrie și ne bucură foarte mult că am găsit o asemenea reacție pozitivă din partea muzicienilor tineri.

Ce așteptări aveți de la acest proiect?

O să fiu idealist-concret. Mă aștept să apară cluburi noi, veritabile, de jazz, în orașele importante din România, care vor oferi scena și tinerilor muzicieni. Orice oraș mare european trebuie să aibă un club de jazz, pe lîngă filarmonică, operă, teatru dramatic. Acest proiect își propune să arate că și tinerii pot să ocupe o scenă de jazz la un nivel profesionist. În plus, orice mișcare de acest gen îi vă motiva pe tinerii care termină o școală de muzică de jazz să compună piese originale. Mă aștept, în același timp, să apară și albume din partea acestor muzicieni tineri, care să exploreze și bogățiile noastre muzicale, muzica populară și lăutărească, așa cum a făcut și George Enescu, a cărui „Rapsodie Română nr. 2” începe cu „Sîrba lui Pompieru”, compusă de un lăutar din Ploiești, dar aranjată pentru orchestră simfonică.

interviu realizat de Marius CHIVU

p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”
947 15 Alexandru Belc jpeg
„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC
„Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi?”
p 15 coperta2 jpg
Nota traducătorului
Seria romanelor „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust va apărea, începînd din acest an, la Editura Cartier în noua traducere a lui Cristian Fulaș.
p 21 jpg
David Lynch: fuga psihogenică
La David Lynch există o doză bine echilibrată de mister și de inexplicabil, de gangsteri și femei în pericol, de dedublare și subconștient.
945 15 Sebastian Strasser png
„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.
945 22 Christian Badea jpeg
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe jpeg
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe
Debutul cinematografic și scenariile metaforice care vorbeau despre sistemul totalitar apar și în urma propriilor experiențe politice.
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu jpeg
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu
Noua carte trebuie percepută ca o sinteză esențială, consacrată devenirii singurei opere monumentale transmise nouă de Constantin Brâncuși, dar și semnificației acesteia.
Poetul într un oraș de graniță jpeg
Poetul într-un oraș de graniță
Despre Petre Stoica cineva mai prețios ar putea spune că a îngenuncheat în fața poeziei și a plecat din cele lumești exact de ziua ei.
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI jpeg
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI
„Plec la drum cu o idee, cu o poveste, gîndindu-mă strict doar la personaje, la situațiile în care se află ele, la problemele cu care se confruntă, la deciziile pe care trebuie să le ia.”
Gaspar Noé – Cinéma du corps  30 de secunde pentru abandonarea filmului  jpeg
Gaspar Noé – Cinéma du corps. 30 de secunde pentru abandonarea filmului.
Noé revoluționează printr-un cinema exclusiv senzorial, un cinema al corpurilor, în jurul cărora așterne o pleiadă de subiecte așa-zis tabu.
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA jpeg
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA
„Tot mai puțini dispun de tihna și fizionomia necesare savurării șnițelelor de proporții copleșitoare.”
Yorgos Lanthimos  Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia jpeg
Yorgos Lanthimos. Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia
Cinema-ul lui Lanthimos este în egală măsură autentic și artificial, realist și formalist.
Golania (1990) & Rezist (2017 2018)   un amplu ritual de trecere jpeg
O reașezare a condiției umane
Zoomizarea relațiilor umane sau microsoftizarea dialogurilor umane e brand global.
Enescu și Caudella – întîmplare cu elev și profesor jpeg
Cum l-au furat pe Enescu. Probele implacabile noi
Numele lui Romeo Drăghici, executor testamentar, primul director al Muzeului Enescu, a părut mereu stimabil. Niciodată nimeni nu îi contestase fie practicile patrimoniale, fie influența masivă asupra destinului postum al lui Enescu.
Brâncuși și religia frumosului jpeg
Brâncuși și religia frumosului
Brâncuși detestă individualul, detaliul singular, descripția realistă și de aceea se angajează în căutarea esențelor spirituale, a ceea ce este ascuns și merită să fie revelat.
De ce este Enescu cel mai împlinit dintre noi jpeg
Patru scrisori inedite ale lui Enescu, identificate, editate, comentate și restituite muzicii lui
La 28 ianuarie 2022, cîțiva istorici, arhiviști, muzicieni, critici literari și jurnaliști au semnalat și criticat public o nouă licitație privată cu documente obținute indubitabil fraudulos din arhive publice.
Anul cinematografic 2021 – anchetă jpeg
Anul cinematografic 2021 – anchetă
Șase critici de film și o întrebare: „Cu ce rămînem din anul cinematografic care a trecut?”.
Anul teatral 2021 – o anchetă jpeg
Anul teatral 2021 – o anchetă
Teatrele au fost nevoite să-și reinventeze repertoriul, să găsească mereu alte formule pentru a rămîne aproape de spectatori.

HIstoria.ro

image
„Micile Rome” - Așezările coloniștilor romani în Dacia
După cucerire, teritoriul unei noi provincii era împărțit administrativ și guvernat după principiile dreptului roman. Elementele principale ale romanizării au fost armata, administrația, coloniștii, dreptul roman, veteranii și școlile create în provincii. Armata avea legături permanente cu autohtonii, unii dintre ei înrolându-se în trupă imediat după cucerire, în provinciile lor sau fiind trimiși în altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat după cucerire, au fost trimise u
image
Bătălia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.