„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC

Publicat în Dilema Veche nr. 947 din 2 – 8 iunie 2022
image

După ce am văzut documentarele 8 martie și Cinema, mon amour l-am apreciat  pe Alexandru Belc pentru rigoarea și măiestria cu care își dezvoltă subiectele ancorate într-un trecut inconfortabil, dar nu lipsit de umor. Primul său lungmetraj de ficțiune intitulat Metronom a fost recompensat cu Premiul pentru regie la secțiunea „Un Certain Regard” a Festivalului de film de la Cannes. E o poveste despre iubire, duplicitate și compromis care se petrece în  Bucureștiul anilor 70. Filmul e valoros și pentru că redă portretul unei generații pentru care emisiunea lui Cornel Chiriac de la postul de radio Europa Liberă a fost și a rămas expresia libertății. În rolurile principale joacă Mara Bugarin, Șerban Lazarovici și Vlad Ivanov. L-am provocat, așadar, pe Alexandru Belc la o discuție chiar înaintea premierei de la Cannes. Filmul va fi proiectat la Cluj, la TIFF.

În documentarele 8 Martie (2012) și Cinema, mon amour (2015) scoateți în evidență neajunsurile și absurdul regimului comunist din România. Ce vîrstă aveați „la Revoluție” și ce a însemnat pentru dumneavoastră recîștigarea libertății?

La Revoluție aveam nouă ani, însă am amintiri foarte proaspete din acea perioadă. Am crescut în Brașov, în anii ’80, într-o perioadă întunecată a comunismului. Mi s-au întipărit imagini foarte puternice din acei ani. Cred că am prins suficient din comunism cît să înțeleg ce a însemnat recîștigarea libertății, de ce muncitorii au ieșit în stradă în 1987, apoi la Revoluția din 1989. Era o euforie generală, o agitație, un murmur. Simțeam în jurul meu că ceva se întîmplă. Am văzut și imagini cu dărîmarea Zidului Berlinului, cu oameni care sar Zidul, care se îmbrățișează. Am crescut cu aceste imagini.

Metronom a intrat în competiție la „Un Certain Regard“, secțiune unde regizori precum Cristi Puiu, Cătălin Mitulescu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu și, mai recent, Teodora Ana Mihai au fost recompensați de juriu și deopotrivă de presa internațională. Ce așteptări aveți și cînd veți lansa filmul la noi?

Faptul că filmul a fost selectat în competiția Un Certain Regard“ este deja un premiu pentru film și pentru toată echipa cu care am lucrat. Sigur, ne-ar onora să cîștigăm și un premiu, însă satisfacția că filmul a fost selectat este deja foarte mare. În România, filmul va avea premiera națională la TIFF, pe data de 23 iunie.

Nu am renunțat la ideea de a face un documentar despre Cornel Chiriac

Mi-ați spus că înainte de Metronom aveați în plan să realizați un documentar despre Cornel Chiriac. De ce ați renunțat la structura inițială pentru o ficțiune despre România de după tezele din iulie 1971?

Încă nu am renunțat la ideea de a face un documentar despre Cornel Chiriac, despre viața lui și despre influența pe care a avut-o asupra unei generații. Mi se pare un film necesar. Cînd am făcut cercetarea despre Cornel (Chiriac, nota red.), mi s-a părut mai potrivită formula unei ficțiuni. Mi-am dorit să fac un film despre tinerii care îl ascultau, despre puterea muzicii pe care el o transmitea la radio, despre setea de libertate pe care reușea să o transmită ascultătorilor din țară. Probabil m-a provocat și ideea unui film de ficțiune, iar materialele pe care le-am găsit m-au influențat să merg în direcția asta.

Dintre cei care l-au cunoscut personal pe Cornel Chiriac cine v-a susținut să-i reconstituiți personalitatea, dar și influența sa uriașă asupra unor generații?

La început am discutat mult cu Liviu Tofan. El avea deja adunate multe materiale despre Cornel. Apoi am povestit cu Mircea Udrescu, prietenul lui Cornel din copilărie, care a scris două cărți despre el. Sînt și fanii lui Cornel care se întîlnesc periodic la Club A pentru a-l comemora. Unii l-au cunoscut personal, alții doar i-au ascultat emisiunile și i-au trimis scrisori. Am vorbit și cu Dorina Diaconescu, care în 1970, la 15 ani, trimisese o scrisoare la Europa Liberă în care comenta filmul Reconstituirea al lui Lucian Pintilie, film interzis în România, dar care scăpase cîteva zile în cinema. Au urmat percheziții ale Securității și cîțiva ani în care a fost chemată să dea declarații. Fiecare dintre cei cu care am stat de vorbă are o poveste impresionantă din acei ani.

Am filmat cu muzica în cadru

Există în film scene de dans care redau atmosfera și dialogurile de la petrecerile unor elevi de la liceul bucureștean „Sf. Sava“. Coregrafia momentelor respective descrie atitudinea acelei decade și se constituie ca o recompunere estetică de mare profunzime. Cum ați lucrat cu actorii și care a fost contribuția coregrafului Paul Dunca?

Am adunat multe filmări de arhivă cu tinerii din România, reportaje făcute de jurnaliști străini pe litoral sau în cămine studențești. Apoi există filmele de propagandă făcute la „Sahia“. Combinate cu imaginile de la concertele The Doors sau Beatles, am reușit să ne facem o idee despre atmosfera și estetica acelei perioade. Paul (Dunca, nota red.) le-a arătat actorilor mișcările pe care și le-a dorit, s-a asigurat că respectăm perioada, a lucrat cu fiecare actor în parte, astfel încît fiecare să aibă personalitatea lui. Ne-am fixat pe sfîrșitul anilor ’60, de acolo ne-am luat reperele.

Prin tema și uneori prin personajele din Metronom faceți aluzie la cele două titluri relativ recente, Cum mi-am petrecut sfîrșitul lumii și 4 luni, 3 săptămîni și 2 zile. Cum vă raportați ca regizor la perioada comunistă din România?

Filmele mele sînt despre trecut, despre viața femeilor care lucrează în ruinele foștilor coloși industriali sau despre oamenii care supraviețuiesc cu greu în cinematografele aflate și ele pe cale de dispariție. Am, cred, o fascinație pentru trecutul nostru, pentru istoria recentă. Mă interesează legătura dintre trecut și prezent.

Personajul principal feminin pe nume Ana, interpretat cu ingeniozitate de tînăra Mara Bugarin, este foarte puțin dispus să trădeze. De ce se opune ea cu atîta înverșunare ideii de compromis? Pentru a-și apăra integritatea morală? Sau din alte considerente?

Ana este modelul tînărului care își trăiește viața cu înflăcărare. Este ingenuă și idealistă. Chiar dacă știe în ce lume trăiește, are o doză de hazard, își apără principiile. Pe parcursul poveștii, ea acumulează, iar cînd este pusă în fața realității, refuză compromisul. O face pentru ea, pentru ceilalți. Pînă la urmă, asta este esența întregului film. Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi? Care este punctul în care depunem armele? O facem conștient? Se instalează compromisul fără ca nici măcar să realizăm asta?

Cum au reușit să se documenteze actorii, mulți dintre ei foarte tineri, și cum ați lucrat cu ei?

Actorii s-au documentat pe platoul de filmare. Ne-am uitat împreună la imagini de arhivă, am ascultat muzică, am povestit. M-am sfătuit mult cu ei în privința textului, a personajelor lor. Eu le-am oferit situația, contextul istoric, le-am spus ce vreau să obțin și împreună am găsit ritmul, emoția, starea din interiorul fiecărei secvențe.

image

Ce a însemnat cultura underground pentru spiritul anilor ’70?

Muzica și „ceaiurile” din apartamente erau poate singura formă de evadare din cotidianul sumbru. Cultura underground, cărțile date pe sub mînă, discurile rare, împrumutate de la unul la altul, emisiunile de la Radio Europa Liberă însemnau foarte mult pentru acei ani.

Metronom e încărcat cu  muzică  avangardistă, ostilă regimului de atunci. Cum v-ați descurcat prin hățișurile drepturilor de autor și al înregistrărilor în original pentru nume mari ca Janis Joplin sau The Doors? Au fost scumpi?

Muzica este un element esențial al filmului și am filmat cu muzica în cadru. Pentru asta a fost nevoie, desigur, ca drepturile pe muzică să fie luate înainte de începerea filmărilor. Ne-am bazat mult pe muzică românească, Mircea Florian, Dorin Liviu Zaharia, Sfinx, Sideral, dar am folosit și The Doors și Janis Joplin, care da, au fost foarte scumpi. Mai ales pentru un buget de film românesc.

Unul dintre puținele mele regrete față de perioada de dinainte de 1989 este că pe atunci se spuneau bancuri. Erau salvatoare pentru a face măcar haz de necaz. Și în Metronom ați filmat „un moment vesel”, o secvență în care se spun glume. Pot să vă întreb care este bancul dumneavoastră preferat?

Sînt multe bancuri pe care le-am descoperit acum, însă redau unul pe care l-am citit de curînd și mi-a rămas în minte.

Discuție între doi judecători:

– Am acum un proces cu unul care a făcut țuică de prune acasă. Oare cît să-i dau?

– Mai mult de 10 lei pe litru să nu-i dai!

interviu realizat de Roxana CĂLINESCU

958 15 15 Stefania Hirleata jpg
„Patrimoniul din Băile Govora poate fi salvat” – interviu cu STUDIOGOVORA –
Stațiunea are mai multe comori, dar Pavilionul de băi se distinge în mod special, pentru că a fost multă vreme punctul central și este azi abandonat, ceea ce are un impact negativ puternic asupra felului în care vizitatorii și localnicii percep stațiunea.
957 15 Fanny Chartres jpg
CC jpg
A nu trăi (doar) din trecut
Muzica celor de la Soft Machine (numele e preluat de la romanul lui William Burroughs) s-a dorit de la început un fel de happening, utilizînd lumini psihedelice și folosind influențe diverse.
957 21 Ligia Ciornei foto din arhiva personala jpeg
„Generația de acum minimalizează schizofrenia perioadei comuniste” – interviu cu Ligia CIORNEI
„Am încercat să surprindem efervescența interioară a unei femei însărcinate care e obligată să ia o decizie din cauza circumstanțelor.”
956 16 Cazacu1 jpg
Un maestru al jazz-ului spiritual
La cei 84 ani ai săi, Charles Lloyd a fost decanul de vîrstă al invitaților ediției de anul acesta a Festivalului de Jazz de la Gărîna.
c sebastian marcovici 1 jpg
O pădure, trei călăreți, o fată frumoasă. Și „Persona” lui Andryi Zholdak la FITS
Cîteva note fugare pe marginea spectacolului „Femeia mării”, prezentat pe scena Festivalului de Teatru de la Sibiu de trupa Teatrului Național Marin Sorescu.
955 15 Razvan Scurtu jpg
954 15 Jinte Deprez & Maarten Devoldere jpg
„Cîntecele de dragoste n-o să fie niciodată depășite” – interviu cu muzicianul Maarten DEVOLDERE
„Pentru mine, albumele cu cea mai mare însemnătate sînt despre dragoste și despărțiri.”
953 15 Gabriel Achim jpg
953 21 Banu2 jpg
Peter Brook, dispariția
El a ştiut întotdeauna cum să injecteze energie şi să însufleţească un public care a resimțit dorinţa regizorului de a-l erija în partener.
p 22 Monica Stan credit Lorand Vakarcs jpg jpg
„Cînd nu mai ai droguri, te hrănești cu afecțiunea celorlalți” – interviu cu Monica STAN
„Și relațiile de familie pot fi foarte toxice. Se creează relații codependente, toată lumea încearcă să extragă ceva de la celălalt, doar că aici nu sînt bani.”
p 23 credit P  Dalea jpg
Mai rău ca moartea
Datorită acțiunii de la Reșița, am observat cum opinia publică poate fi stîrnită printr-un demers artistic, asumîndu-și o postură interogativă sau reflexivă în raport cu lumea socială și dramele ei.
951 15 Marius Giura foto Andrei Becheru jpg
„Generațiile de muzicieni se schimbă“ – interviu cu Marius GIURA
„Sîntem mîndri de artiștii pe care am reușit să îi invităm. Ei au adus faimă acestui festival.”
951 16 Credit foto Adi Molnar 1 jpeg
„Trec printr-o perioadă crem cu abțibilduri” – interviu cu OIGĂN
Am umblat pe străzi cu sens unic, m-am uitat în casa liftului cînd el era plecat la supermarket și mi-am găsit un fel de voce doar a mea.
p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”
947 15 Alexandru Belc jpeg
„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC
„Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi?”
p 15 coperta2 jpg
Nota traducătorului
Seria romanelor „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust va apărea, începînd din acest an, la Editura Cartier în noua traducere a lui Cristian Fulaș.
p 21 jpg
David Lynch: fuga psihogenică
La David Lynch există o doză bine echilibrată de mister și de inexplicabil, de gangsteri și femei în pericol, de dedublare și subconștient.
945 15 Sebastian Strasser png
„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.
945 22 Christian Badea jpeg
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.