„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC

Publicat în Dilema Veche nr. 947 din 2 – 8 iunie 2022
image

După ce am văzut documentarele 8 martie și Cinema, mon amour l-am apreciat  pe Alexandru Belc pentru rigoarea și măiestria cu care își dezvoltă subiectele ancorate într-un trecut inconfortabil, dar nu lipsit de umor. Primul său lungmetraj de ficțiune intitulat Metronom a fost recompensat cu Premiul pentru regie la secțiunea „Un Certain Regard” a Festivalului de film de la Cannes. E o poveste despre iubire, duplicitate și compromis care se petrece în  Bucureștiul anilor 70. Filmul e valoros și pentru că redă portretul unei generații pentru care emisiunea lui Cornel Chiriac de la postul de radio Europa Liberă a fost și a rămas expresia libertății. În rolurile principale joacă Mara Bugarin, Șerban Lazarovici și Vlad Ivanov. L-am provocat, așadar, pe Alexandru Belc la o discuție chiar înaintea premierei de la Cannes. Filmul va fi proiectat la Cluj, la TIFF.

În documentarele 8 Martie (2012) și Cinema, mon amour (2015) scoateți în evidență neajunsurile și absurdul regimului comunist din România. Ce vîrstă aveați „la Revoluție” și ce a însemnat pentru dumneavoastră recîștigarea libertății?

La Revoluție aveam nouă ani, însă am amintiri foarte proaspete din acea perioadă. Am crescut în Brașov, în anii ’80, într-o perioadă întunecată a comunismului. Mi s-au întipărit imagini foarte puternice din acei ani. Cred că am prins suficient din comunism cît să înțeleg ce a însemnat recîștigarea libertății, de ce muncitorii au ieșit în stradă în 1987, apoi la Revoluția din 1989. Era o euforie generală, o agitație, un murmur. Simțeam în jurul meu că ceva se întîmplă. Am văzut și imagini cu dărîmarea Zidului Berlinului, cu oameni care sar Zidul, care se îmbrățișează. Am crescut cu aceste imagini.

Metronom a intrat în competiție la „Un Certain Regard“, secțiune unde regizori precum Cristi Puiu, Cătălin Mitulescu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu și, mai recent, Teodora Ana Mihai au fost recompensați de juriu și deopotrivă de presa internațională. Ce așteptări aveți și cînd veți lansa filmul la noi?

Faptul că filmul a fost selectat în competiția Un Certain Regard“ este deja un premiu pentru film și pentru toată echipa cu care am lucrat. Sigur, ne-ar onora să cîștigăm și un premiu, însă satisfacția că filmul a fost selectat este deja foarte mare. În România, filmul va avea premiera națională la TIFF, pe data de 23 iunie.

Nu am renunțat la ideea de a face un documentar despre Cornel Chiriac

Mi-ați spus că înainte de Metronom aveați în plan să realizați un documentar despre Cornel Chiriac. De ce ați renunțat la structura inițială pentru o ficțiune despre România de după tezele din iulie 1971?

Încă nu am renunțat la ideea de a face un documentar despre Cornel Chiriac, despre viața lui și despre influența pe care a avut-o asupra unei generații. Mi se pare un film necesar. Cînd am făcut cercetarea despre Cornel (Chiriac, nota red.), mi s-a părut mai potrivită formula unei ficțiuni. Mi-am dorit să fac un film despre tinerii care îl ascultau, despre puterea muzicii pe care el o transmitea la radio, despre setea de libertate pe care reușea să o transmită ascultătorilor din țară. Probabil m-a provocat și ideea unui film de ficțiune, iar materialele pe care le-am găsit m-au influențat să merg în direcția asta.

Dintre cei care l-au cunoscut personal pe Cornel Chiriac cine v-a susținut să-i reconstituiți personalitatea, dar și influența sa uriașă asupra unor generații?

La început am discutat mult cu Liviu Tofan. El avea deja adunate multe materiale despre Cornel. Apoi am povestit cu Mircea Udrescu, prietenul lui Cornel din copilărie, care a scris două cărți despre el. Sînt și fanii lui Cornel care se întîlnesc periodic la Club A pentru a-l comemora. Unii l-au cunoscut personal, alții doar i-au ascultat emisiunile și i-au trimis scrisori. Am vorbit și cu Dorina Diaconescu, care în 1970, la 15 ani, trimisese o scrisoare la Europa Liberă în care comenta filmul Reconstituirea al lui Lucian Pintilie, film interzis în România, dar care scăpase cîteva zile în cinema. Au urmat percheziții ale Securității și cîțiva ani în care a fost chemată să dea declarații. Fiecare dintre cei cu care am stat de vorbă are o poveste impresionantă din acei ani.

Am filmat cu muzica în cadru

Există în film scene de dans care redau atmosfera și dialogurile de la petrecerile unor elevi de la liceul bucureștean „Sf. Sava“. Coregrafia momentelor respective descrie atitudinea acelei decade și se constituie ca o recompunere estetică de mare profunzime. Cum ați lucrat cu actorii și care a fost contribuția coregrafului Paul Dunca?

Am adunat multe filmări de arhivă cu tinerii din România, reportaje făcute de jurnaliști străini pe litoral sau în cămine studențești. Apoi există filmele de propagandă făcute la „Sahia“. Combinate cu imaginile de la concertele The Doors sau Beatles, am reușit să ne facem o idee despre atmosfera și estetica acelei perioade. Paul (Dunca, nota red.) le-a arătat actorilor mișcările pe care și le-a dorit, s-a asigurat că respectăm perioada, a lucrat cu fiecare actor în parte, astfel încît fiecare să aibă personalitatea lui. Ne-am fixat pe sfîrșitul anilor ’60, de acolo ne-am luat reperele.

Prin tema și uneori prin personajele din Metronom faceți aluzie la cele două titluri relativ recente, Cum mi-am petrecut sfîrșitul lumii și 4 luni, 3 săptămîni și 2 zile. Cum vă raportați ca regizor la perioada comunistă din România?

Filmele mele sînt despre trecut, despre viața femeilor care lucrează în ruinele foștilor coloși industriali sau despre oamenii care supraviețuiesc cu greu în cinematografele aflate și ele pe cale de dispariție. Am, cred, o fascinație pentru trecutul nostru, pentru istoria recentă. Mă interesează legătura dintre trecut și prezent.

Personajul principal feminin pe nume Ana, interpretat cu ingeniozitate de tînăra Mara Bugarin, este foarte puțin dispus să trădeze. De ce se opune ea cu atîta înverșunare ideii de compromis? Pentru a-și apăra integritatea morală? Sau din alte considerente?

Ana este modelul tînărului care își trăiește viața cu înflăcărare. Este ingenuă și idealistă. Chiar dacă știe în ce lume trăiește, are o doză de hazard, își apără principiile. Pe parcursul poveștii, ea acumulează, iar cînd este pusă în fața realității, refuză compromisul. O face pentru ea, pentru ceilalți. Pînă la urmă, asta este esența întregului film. Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi? Care este punctul în care depunem armele? O facem conștient? Se instalează compromisul fără ca nici măcar să realizăm asta?

Cum au reușit să se documenteze actorii, mulți dintre ei foarte tineri, și cum ați lucrat cu ei?

Actorii s-au documentat pe platoul de filmare. Ne-am uitat împreună la imagini de arhivă, am ascultat muzică, am povestit. M-am sfătuit mult cu ei în privința textului, a personajelor lor. Eu le-am oferit situația, contextul istoric, le-am spus ce vreau să obțin și împreună am găsit ritmul, emoția, starea din interiorul fiecărei secvențe.

image

Ce a însemnat cultura underground pentru spiritul anilor ’70?

Muzica și „ceaiurile” din apartamente erau poate singura formă de evadare din cotidianul sumbru. Cultura underground, cărțile date pe sub mînă, discurile rare, împrumutate de la unul la altul, emisiunile de la Radio Europa Liberă însemnau foarte mult pentru acei ani.

Metronom e încărcat cu  muzică  avangardistă, ostilă regimului de atunci. Cum v-ați descurcat prin hățișurile drepturilor de autor și al înregistrărilor în original pentru nume mari ca Janis Joplin sau The Doors? Au fost scumpi?

Muzica este un element esențial al filmului și am filmat cu muzica în cadru. Pentru asta a fost nevoie, desigur, ca drepturile pe muzică să fie luate înainte de începerea filmărilor. Ne-am bazat mult pe muzică românească, Mircea Florian, Dorin Liviu Zaharia, Sfinx, Sideral, dar am folosit și The Doors și Janis Joplin, care da, au fost foarte scumpi. Mai ales pentru un buget de film românesc.

Unul dintre puținele mele regrete față de perioada de dinainte de 1989 este că pe atunci se spuneau bancuri. Erau salvatoare pentru a face măcar haz de necaz. Și în Metronom ați filmat „un moment vesel”, o secvență în care se spun glume. Pot să vă întreb care este bancul dumneavoastră preferat?

Sînt multe bancuri pe care le-am descoperit acum, însă redau unul pe care l-am citit de curînd și mi-a rămas în minte.

Discuție între doi judecători:

– Am acum un proces cu unul care a făcut țuică de prune acasă. Oare cît să-i dau?

– Mai mult de 10 lei pe litru să nu-i dai!

interviu realizat de Roxana CĂLINESCU

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Parteneri

armata romana
Adevărul despre sutele de generali români în contextul noului NATO: „A fost o explozie de avansări în grad și există confuzii”
Dacă nu măresc cheltuielile cu apărarea, europenii trebuie să învețe rusă, a susținut noul șef al NATO. „Adevărul” a întrebat experți militari cum ne ajută în acest context sutele de generali din Armata Română și cum ar arăta o forță armată eficientă în noul context de securitate europeană.
Furnalul de la Govajdia  Foto Daniel Guță (3) JPG
Drumul Fierului, ruta spectaculoasă, modernizată complet. Cele mai căutate locuri ale noului traseu din Ținutul Pădurenilor
Drumul Fierului, ruta folosită în secolele trecute pentru transportul minereului de fier din Munții Poiana Ruscă a fost asfaltat complet și oferă acces mai ușor la atracțiile turistice din Ținutul Pădurenilor.
netflix pixabay jpg
Netflix anunță lansarea unui nou serial scurt extrem de așteptat la nivel global! Inspirat dintr-o poveste reală, producția poartă semnătura unui regizor faimos
Pe 6 februarie 2025, Netflix anunță lansarea serialului scurt "Apple Cider Vinegar" (Oțet din Cidru de Mere). Cu acțiunea plasată la începuturile Instagramului, "Apple Cider Vinegar" este o poveste relativ adevărată, bazată pe o minciună.
lamborghini urus licitatie foto anabi jpg
Autoritățile române încearcă de săptămâni întregi să vândă două Lamborghini confiscate. Cu cât a scăzut prețul
De aproape o lună, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate încearcă să vândă mai multe mașini de lux sechestrate în procese penale.
Paine FOTO Shutterstock jpg
Pâine pufoasă cu semințe, rețeta care a făcut furori pe internet. Se prepară cu doar câteva ingrediente și are un gust unic. VIDEO
Pâinea caldă făcută în casă are un gust unic, care ne aduce aminte de copilărie. Cosânzenele gătesc au pregătit o rețetă inedită de pâinici pufoase, preparate cu doar câteva ingrediente simple.
pankration jpg
Cel mai brutal sport din istoria Jocurilor Olimpice. Era mult mai dur decât MMA-ul, iar cei mai buni luptători erau mai celebrii ca fotbaliștii de astăzi
Cel mai brutal sport din istoria Olimpiadei s-a numit pankration. Era o variantă mult mai sângeroasă și mai dură a galelor de MMA de astăzi și se putea solda chiar cu moartea celui învins. Odată cu reintroducerea Jocurilor Olimpice în secolul al XIX lea, pankration a fost exclus.
Arestarea lui Ioan Slavici  Un clasic al literaturii române, închis pentru «propagandă antiromânească» jpeg
18 ianuarie: 177 de ani de la nașterea scriitorului Ioan Slavici. A început să scrie la îndemnul lui Mihai Eminescu
Ziua de 18 ianuarie este considerată de mulți istorici drept începutul Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, în 1821. În aceeași zi, dar în anul 2017, au început oamenii să iasă în stradă față de proiectul PSD-ALDE de modificare a Codului penal și grațierea unor pedepse.
baza stanga 1 jpg
Vedeta care a șocat pe covorul roșu. S-a îmbrăcat în latex și a atras toate privirile
Halsey (30 de ani) a purtat o ţinută provocatoare la premiera din Los Angeles a filmului „Babygirl”. Noul film o are în rolul principal pe Nicole Kidman, care joacă rolul unei şefe de vârstă mijlocie ce începe o aventură pasională cu un angajat mult mai tânăr.
navalnii
Trei avocați ai lui Navalnîi, condamnați la ani de închisoare într-o colonie penală din Rusia pentru „activități extremiste”
Trei avocați care l-au reprezentat pe fostului lider al opoziției, Alexei Navalnîi, au fost găsiți vinovați de către o instanță rusă, vineri, de apartenență la un grup extremist și au fost condamnați la ani de detenție într-o colonie penală.