Victor Brauner – Sub semnul lui Saturn. Premoniția, războiul și „obiectele protectoare“

Publicat în Dilema Veche nr. 927 din 13 – 19 ianuarie 2022
Victor Brauner – Sub semnul lui Saturn  Premoniția, războiul și „obiectele protectoare“ jpeg

Sentimentul de teamă, dominant în perioada războiului, marchează creația brauneriană din timpul exilului la Celliers-de-Rousset (1942-1945). Sub semnul izolării și al spaimei, notele consemnate în „caiete și carnete“ reflectă un exacerbat sentiment al dezolării. În scrisori, pictorul pomenește adesea „ciuma bubonică“, sinonim al războiului. Victor Brauner întocmește în 1944 un dosar, Cazul Victor Brauner, în care reunește toate documentele privind accidentul din vara anului 1938 și premoniția dezastrelor războiului. Analizînd tablourile realizate la București în anul 1937, artistul vede în pictura sa oglindirea unui sentiment dezolant provocat de viziunea oraşelor în ruină pe care războiul avea să le lase în urmă: „Oraș care visează, 1937. Ce semnifică deci această piaţă dezolantă? Acest oraş straniu şi pustiu, căruia un soldat i se adresează? De o parte, un zid lung, nevorbitor, de alta, rămăşiţele unei femei care în acest tablou devin locuinţe, capul, bustul, un picior de femeie uriaş, prevăzute toate cu ferestre şi uşi închise, ca şi cum ar păstra un secret sau locuitorii ar fi dispărut de multă vreme. Rămăşiţele unei femei? Nu ar însemna asta obiectul iubit sau ideea unei femei iubite? În toată această dezolare nu ar fi ea imaginea unui teribil gol pe care-l aduce războiul în oraşele distruse?“ (Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris).

Scrisorile pe care le adresează prietenilor în timpul exilului la Celliers-de-Rousset (1942-1945) sînt, pe de o parte, apeluri disperate ale artistului condamnat la claustrare, pe de alta, descrieri ale unei opere dintre cele mai singulare. În lucrările în care poezia întîlnește tradiția ezoterică domină recursul la vechi tradiții din cultura iudaică, la mituri, legende și tratate de magie medievală. „Pictura este actualmente mai ezoterică decît societăţile secrete“, declară artistul într-o scrisoare adresată soţilor Henriette și André Gomès în iunie 1943. Compozițiile conțin semne hieratice, scrieri bizare, scheme astrologice, careuri magice și formule incantatorii. Legăturile dintre numere și litere, dintre semnele planetare și numărul lor revelează trama alcătuirii întregului univers și a corespondențelor dintre microcosm și macrocosm. Asemuind pictura cu arta spagirică, artistul vede în procesul creației un parcurs „tămăduitor“. Folosirea unor noi materiale, pietre de rîu, ceară de albine, culori vegetale, pînzele cearșafurilor și altele, e datorată, în primul rînd, situației precare cu care artistul e nevoit să se confrunte. „Obiectele magice“ devin simboluri prin care el exprimă stări precum angoasa, singurătatea şi melancolia geniului creator. În „careul magic“ din Obiect de contra-vrajă, „careul lui Saturn“, artistul găseşte expresia spiritului contemplativ sau melancolia inspirată pusă sub semnul destinului guvernat de planetă, în care îşi vede propriul destin: „Suprarealistul Victor Brauner, căruia i-a fost interzis să trăiască şi să picteze (…) vă prezintă tablourile făcute în clandestinitate“ (Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris).

O figurină contorsionată prin legături din sîrmă este înconjurată de inscripții și semne magice într-un asamblaj heteroclit prin care sînt evocate melancolia, inspirația poetică și geniul creator. În „careul magic“ reprezentînd „forța“ lui Saturn din Obiect de contra-vrajă (1943), literele alfabetului ebraic înlocuiesc cifrele care prin adiționare dau numărul 45 sau transpunerea într-o formulă matematică a „numelui“ zeității planetare. Menită să „îndepărteze vrăjitoria nefastă a lumii“, inscripția SATURN OH SATURN este o conjurare a forțelor benefice, protectoare. Cartea lui Jean Marquès-Rivière despre amulete, talismane și pantacle, apărută în 1938, din care Brauner se inspiră, atrage atenția asupra confecționării unor astfel de imagini care, în mod necesar, trebuie să fie „puternice, frapante“, asemănătoare imaginilor poetice (Jean Marquès-Rivière, Amulettes, talismans et pantacles dans les traditions orientales et occidentales, Payot, 1938). În tratatele mnemotehnice, ele devin imagini păstrătoare ale memoriei universale.

Realizat în tehnica „cerii“, Tabloul optimist (Tableau optimiste, 1943) devine o „conjurare“ poetică a forțelor planetare atribuite lui Saturn. O reprezentare saturni(a)nă este și tabloul realizat în ceară în 1943, în care un tors feminin susține un cap „dublu“ ale cărui trăsături umane se împletesc cu cele ale unui animal fabulos. Desenată pe o pagină de caiet, Saturniana (La Saturnienne, 1943) sau Saturnina, al cărei corp este marcat cu semne și formule magice și încadrat de șarpele mușcîndu-și coada (Ouroboros), simbol alchimic reprezentînd infinitul sau contrariile reunite, este însoțită de un text explicativ. În alte lucrări, șarpele este înlocuit printr-un „lanț“, o linie intersectată de mici cercuri, care încadrează compoziția. Înrudiți cu „saturnienii“ sînt și „demonii“ sîcîitori ai umbrelei (masculin/feminin), pe care Brauner îi pictează într-o zi ploioasă, mohorîtă.

p23 obiect de contra vraja 1943 1 jpg jpeg

Caracterul de hieroglifă al desenelor intitulate Pantacularienii trimite la semnele unei scrieri criptate, litere ale unei alfabet posibil, prin care artistul consemnează şi transmite, în mod poetic, „mesajele“ unei lumi intermediare. Împrumutat din tratatul lui Agrippa din Nettesheim (De Occulta Philosophia), semnul „inteligenței lui Saturn“ din Obiect de contra-vrajă (Objet de contre-envoûtement, 1943) este prevăzut cu o mică sferă și cu o inscripție în caractere ebraice care amintește de ideogramele cabalistice. Careul magic al lui Saturn, pandant al figurii reprezentînd „inteligența lui Saturn“, are rolul de a întări „dubla“ forță atribuită zeului planetar. Clemența este invocată în obiectul intitulat Îndrăgostiții (Les Amoureux, 1943), pentru a menține pacea și a îndepărta furia (nazistă), text transcris în literele alfabetului limbii adamice. Criptată este și semnătura artistului, prin care se încheie „conjurarea“ forțelor planetare. Existența unor puteri divine sau a unor configurații planetare care ar putea influența evenimentele pămîntești este menționată în corespondența dintre Brauner și Breton și în Proclamație/Autoîncoronare, text publicat în catalogul expoziției internaționale Suprarealismul în 1947.

Numărul 7 (cel al planetelor), care apare ca un leitmotiv în creația brauneriană, corespunde celei de-a șaptea planete, SATURN sau „astrul protector“ al melancolicilor și al oamenilor de geniu. Melancolia, dezvăluirea lucrurilor tainice, cunoașterea viitorului, prezicerea și premoniția sînt enumerate printre calitățile celor născuți sub semnul lui Saturn. Întărind tendința către contemplare, „astrul singurătății“ le conferă o înclinație spre izolare, îndreptîndu-i către „lărgirea minții“ sau o cunoaștere superioară, viziune sau premoniție. Patronat de „îngerul singurătății“, saturnianul este înzestrat cu vederea lucrurilor nevăzute, pe care le interpretează și le transmite. În clasificările făcute de Agrippa din Nettesheim, fiecărei planete îi corespunde o plantă, un animal, un metal sau o piatră. În tabelele reproduse în cartea lui Jean Marquès-Rivière, metalul corespunzător planetei Saturn este plumbul.

Instalați în 1945 în încăperile ce-i serviseră Vameșului Rousseau drept locuință și atelier, Jacqueline și Victor Brauner organizează într-unul dintre anii următori petrecerea revelionului, invitîndu-și prietenii printre care se numără și André Breton. La miezul nopții, povestește Sarane Alexandrian, Brauner își surprinde invitații propunîndu-le un spectacol de magie, citirea viitorului prin turnarea plumbului într-un vas. Procedeul pare să-l fi încîntat în mod deosebit pe Breton, iar petrecerea a luat sfîrșit prin anunțul „de bun augur“ al noului an.

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Ilustrații: Victor Brauner - Tablou optimist, 1943 (sus), Victor Brauner - Obiect de contra-vrajă, 1943 (jos)

p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”
947 15 Alexandru Belc jpeg
„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC
„Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi?”
p 15 coperta2 jpg
Nota traducătorului
Seria romanelor „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust va apărea, începînd din acest an, la Editura Cartier în noua traducere a lui Cristian Fulaș.
p 21 jpg
David Lynch: fuga psihogenică
La David Lynch există o doză bine echilibrată de mister și de inexplicabil, de gangsteri și femei în pericol, de dedublare și subconștient.
945 15 Sebastian Strasser png
„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.
945 22 Christian Badea jpeg
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe jpeg
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe
Debutul cinematografic și scenariile metaforice care vorbeau despre sistemul totalitar apar și în urma propriilor experiențe politice.
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu jpeg
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu
Noua carte trebuie percepută ca o sinteză esențială, consacrată devenirii singurei opere monumentale transmise nouă de Constantin Brâncuși, dar și semnificației acesteia.
Poetul într un oraș de graniță jpeg
Poetul într-un oraș de graniță
Despre Petre Stoica cineva mai prețios ar putea spune că a îngenuncheat în fața poeziei și a plecat din cele lumești exact de ziua ei.
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI jpeg
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI
„Plec la drum cu o idee, cu o poveste, gîndindu-mă strict doar la personaje, la situațiile în care se află ele, la problemele cu care se confruntă, la deciziile pe care trebuie să le ia.”
Gaspar Noé – Cinéma du corps  30 de secunde pentru abandonarea filmului  jpeg
Gaspar Noé – Cinéma du corps. 30 de secunde pentru abandonarea filmului.
Noé revoluționează printr-un cinema exclusiv senzorial, un cinema al corpurilor, în jurul cărora așterne o pleiadă de subiecte așa-zis tabu.
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA jpeg
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA
„Tot mai puțini dispun de tihna și fizionomia necesare savurării șnițelelor de proporții copleșitoare.”
Yorgos Lanthimos  Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia jpeg
Yorgos Lanthimos. Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia
Cinema-ul lui Lanthimos este în egală măsură autentic și artificial, realist și formalist.
Golania (1990) & Rezist (2017 2018)   un amplu ritual de trecere jpeg
O reașezare a condiției umane
Zoomizarea relațiilor umane sau microsoftizarea dialogurilor umane e brand global.
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI jpeg
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI
„Pure Jazz“ este o serie de concerte în care vor performa doar tinerii muzicieni cu vîrstă sub 30 ani și care au compoziții proprii.
Enescu și Caudella – întîmplare cu elev și profesor jpeg
Cum l-au furat pe Enescu. Probele implacabile noi
Numele lui Romeo Drăghici, executor testamentar, primul director al Muzeului Enescu, a părut mereu stimabil. Niciodată nimeni nu îi contestase fie practicile patrimoniale, fie influența masivă asupra destinului postum al lui Enescu.
Brâncuși și religia frumosului jpeg
Brâncuși și religia frumosului
Brâncuși detestă individualul, detaliul singular, descripția realistă și de aceea se angajează în căutarea esențelor spirituale, a ceea ce este ascuns și merită să fie revelat.
De ce este Enescu cel mai împlinit dintre noi jpeg
Patru scrisori inedite ale lui Enescu, identificate, editate, comentate și restituite muzicii lui
La 28 ianuarie 2022, cîțiva istorici, arhiviști, muzicieni, critici literari și jurnaliști au semnalat și criticat public o nouă licitație privată cu documente obținute indubitabil fraudulos din arhive publice.
Anul cinematografic 2021 – anchetă jpeg
Anul cinematografic 2021 – anchetă
Șase critici de film și o întrebare: „Cu ce rămînem din anul cinematografic care a trecut?”.
Anul teatral 2021 – o anchetă jpeg
Anul teatral 2021 – o anchetă
Teatrele au fost nevoite să-și reinventeze repertoriul, să găsească mereu alte formule pentru a rămîne aproape de spectatori.

HIstoria.ro

image
„Micile Rome” - Așezările coloniștilor romani în Dacia
După cucerire, teritoriul unei noi provincii era împărțit administrativ și guvernat după principiile dreptului roman. Elementele principale ale romanizării au fost armata, administrația, coloniștii, dreptul roman, veteranii și școlile create în provincii. Armata avea legături permanente cu autohtonii, unii dintre ei înrolându-se în trupă imediat după cucerire, în provinciile lor sau fiind trimiși în altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat după cucerire, au fost trimise u
image
Bătălia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.