Victor Brauner – Sub semnul lui Saturn. Premoniția, războiul și „obiectele protectoare“

Sentimentul de teamă, dominant în perioada războiului, marchează creația brauneriană din timpul exilului la Celliers-de-Rousset (1942-1945). Sub semnul izolării și al spaimei, notele consemnate în „caiete și carnete“ reflectă un exacerbat sentiment al dezolării. În scrisori, pictorul pomenește adesea „ciuma bubonică“, sinonim al războiului. Victor Brauner întocmește în 1944 un dosar, Cazul Victor Brauner, în care reunește toate documentele privind accidentul din vara anului 1938 și premoniția dezastrelor războiului. Analizînd tablourile realizate la București în anul 1937, artistul vede în pictura sa oglindirea unui sentiment dezolant provocat de viziunea oraşelor în ruină pe care războiul avea să le lase în urmă: „Oraș care visează, 1937. Ce semnifică deci această piaţă dezolantă? Acest oraş straniu şi pustiu, căruia un soldat i se adresează? De o parte, un zid lung, nevorbitor, de alta, rămăşiţele unei femei care în acest tablou devin locuinţe, capul, bustul, un picior de femeie uriaş, prevăzute toate cu ferestre şi uşi închise, ca şi cum ar păstra un secret sau locuitorii ar fi dispărut de multă vreme. Rămăşiţele unei femei? Nu ar însemna asta obiectul iubit sau ideea unei femei iubite? În toată această dezolare nu ar fi ea imaginea unui teribil gol pe care-l aduce războiul în oraşele distruse?“ (Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris).

Scrisorile pe care le adresează prietenilor în timpul exilului la Celliers-de-Rousset (1942-1945) sînt, pe de o parte, apeluri disperate ale artistului condamnat la claustrare, pe de alta, descrieri ale unei opere dintre cele mai singulare. În lucrările în care poezia întîlnește tradiția ezoterică domină recursul la vechi tradiții din cultura iudaică, la mituri, legende și tratate de magie medievală. „Pictura este actualmente mai ezoterică decît societăţile secrete“, declară artistul într-o scrisoare adresată soţilor Henriette și André Gomès în iunie 1943. Compozițiile conțin semne hieratice, scrieri bizare, scheme astrologice, careuri magice și formule incantatorii. Legăturile dintre numere și litere, dintre semnele planetare și numărul lor revelează trama alcătuirii întregului univers și a corespondențelor dintre microcosm și macrocosm. Asemuind pictura cu arta spagirică, artistul vede în procesul creației un parcurs „tămăduitor“. Folosirea unor noi materiale, pietre de rîu, ceară de albine, culori vegetale, pînzele cearșafurilor și altele, e datorată, în primul rînd, situației precare cu care artistul e nevoit să se confrunte. „Obiectele magice“ devin simboluri prin care el exprimă stări precum angoasa, singurătatea şi melancolia geniului creator. În „careul magic“ din Obiect de contra-vrajă, „careul lui Saturn“, artistul găseşte expresia spiritului contemplativ sau melancolia inspirată pusă sub semnul destinului guvernat de planetă, în care îşi vede propriul destin: „Suprarealistul Victor Brauner, căruia i-a fost interzis să trăiască şi să picteze (…) vă prezintă tablourile făcute în clandestinitate“ (Arhiva Bibliotecii Kandinsky, Centrul Georges Pompidou, Paris).

O figurină contorsionată prin legături din sîrmă este înconjurată de inscripții și semne magice într-un asamblaj heteroclit prin care sînt evocate melancolia, inspirația poetică și geniul creator. În „careul magic“ reprezentînd „forța“ lui Saturn din Obiect de contra-vrajă (1943), literele alfabetului ebraic înlocuiesc cifrele care prin adiționare dau numărul 45 sau transpunerea într-o formulă matematică a „numelui“ zeității planetare. Menită să „îndepărteze vrăjitoria nefastă a lumii“, inscripția SATURN OH SATURN este o conjurare a forțelor benefice, protectoare. Cartea lui Jean Marquès-Rivière despre amulete, talismane și pantacle, apărută în 1938, din care Brauner se inspiră, atrage atenția asupra confecționării unor astfel de imagini care, în mod necesar, trebuie să fie „puternice, frapante“, asemănătoare imaginilor poetice (Jean Marquès-Rivière, Amulettes, talismans et pantacles dans les traditions orientales et occidentales, Payot, 1938). În tratatele mnemotehnice, ele devin imagini păstrătoare ale memoriei universale.

Realizat în tehnica „cerii“, Tabloul optimist (Tableau optimiste, 1943) devine o „conjurare“ poetică a forțelor planetare atribuite lui Saturn. O reprezentare saturni(a)nă este și tabloul realizat în ceară în 1943, în care un tors feminin susține un cap „dublu“ ale cărui trăsături umane se împletesc cu cele ale unui animal fabulos. Desenată pe o pagină de caiet, Saturniana (La Saturnienne, 1943) sau Saturnina, al cărei corp este marcat cu semne și formule magice și încadrat de șarpele mușcîndu-și coada (Ouroboros), simbol alchimic reprezentînd infinitul sau contrariile reunite, este însoțită de un text explicativ. În alte lucrări, șarpele este înlocuit printr-un „lanț“, o linie intersectată de mici cercuri, care încadrează compoziția. Înrudiți cu „saturnienii“ sînt și „demonii“ sîcîitori ai umbrelei (masculin/feminin), pe care Brauner îi pictează într-o zi ploioasă, mohorîtă.

Caracterul de hieroglifă al desenelor intitulate Pantacularienii trimite la semnele unei scrieri criptate, litere ale unei alfabet posibil, prin care artistul consemnează şi transmite, în mod poetic, „mesajele“ unei lumi intermediare. Împrumutat din tratatul lui Agrippa din Nettesheim (De Occulta Philosophia), semnul „inteligenței lui Saturn“ din Obiect de contra-vrajă (Objet de contre-envoûtement, 1943) este prevăzut cu o mică sferă și cu o inscripție în caractere ebraice care amintește de ideogramele cabalistice. Careul magic al lui Saturn, pandant al figurii reprezentînd „inteligența lui Saturn“, are rolul de a întări „dubla“ forță atribuită zeului planetar. Clemența este invocată în obiectul intitulat Îndrăgostiții (Les Amoureux, 1943), pentru a menține pacea și a îndepărta furia (nazistă), text transcris în literele alfabetului limbii adamice. Criptată este și semnătura artistului, prin care se încheie „conjurarea“ forțelor planetare. Existența unor puteri divine sau a unor configurații planetare care ar putea influența evenimentele pămîntești este menționată în corespondența dintre Brauner și Breton și în Proclamație/Autoîncoronare, text publicat în catalogul expoziției internaționale Suprarealismul în 1947.

Numărul 7 (cel al planetelor), care apare ca un leitmotiv în creația brauneriană, corespunde celei de-a șaptea planete, SATURN sau „astrul protector“ al melancolicilor și al oamenilor de geniu. Melancolia, dezvăluirea lucrurilor tainice, cunoașterea viitorului, prezicerea și premoniția sînt enumerate printre calitățile celor născuți sub semnul lui Saturn. Întărind tendința către contemplare, „astrul singurătății“ le conferă o înclinație spre izolare, îndreptîndu-i către „lărgirea minții“ sau o cunoaștere superioară, viziune sau premoniție. Patronat de „îngerul singurătății“, saturnianul este înzestrat cu vederea lucrurilor nevăzute, pe care le interpretează și le transmite. În clasificările făcute de Agrippa din Nettesheim, fiecărei planete îi corespunde o plantă, un animal, un metal sau o piatră. În tabelele reproduse în cartea lui Jean Marquès-Rivière, metalul corespunzător planetei Saturn este plumbul.

Instalați în 1945 în încăperile ce-i serviseră Vameșului Rousseau drept locuință și atelier, Jacqueline și Victor Brauner organizează într-unul dintre anii următori petrecerea revelionului, invitîndu-și prietenii printre care se numără și André Breton. La miezul nopții, povestește Sarane Alexandrian, Brauner își surprinde invitații propunîndu-le un spectacol de magie, citirea viitorului prin turnarea plumbului într-un vas. Procedeul pare să-l fi încîntat în mod deosebit pe Breton, iar petrecerea a luat sfîrșit prin anunțul „de bun augur“ al noului an.

Mihaela Petrov este istoric de artă. A încheiat studiile doctorale cu teza „Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934‑1965. Caiete și carnete, Donația Jacqueline Victor Brauner, Centrul Georges Pompidou, Paris“, UNArte, 2011. Cărți publicate: Victor Brauner, cuvîntul scris și opera plastică, 1934-1965 (2012); Victor Brauner, pictopoet. Desene și acuarele (2013); Victor Brauner, vizionar al timpurilor moderne (2014); Victor Brauner, 1903-1966 (2016).

Ilustrații: Victor Brauner - Tablou optimist, 1943 (sus), Victor Brauner - Obiect de contra-vrajă, 1943 (jos)