„Fiecare scenariu este un exercițiu de înțelegere” – interviu cu regizorul Andrei EPURE

Publicat în Dilema Veche nr. 922 din 9 – 15 decembrie 2021
„Fiecare scenariu este un exercițiu de înțelegere” – interviu cu regizorul Andrei EPURE jpeg

Scurtmetrajul românesc Interfon 15, inclus în selecția din acest an a secţiunii „Semaine de la Critique” a Festivalului de la Cannes, relatează povestea unor locatari care descoperă o femeie inconștientă în fața blocului. În timp ce aşteaptă salvarea, vecinii meditează asupra destinului ei, dar şi asupra propriei lor existențe. L-am invitat pe regizorul și scenaristul Andrei Epure să povestească despre limitele comunicării, așa cum apar ele în Interfon 15, dar și în viață.

Ce elemente luați în considerare cînd scrieți un scenariu de film?

Fiecare scenariu este pentru mine o căutare, un exercițiu de înțelegere. Pornesc de obicei de la o idee care mă emoționează. Uneori poate fi doar o senzație, nu trebuie să fie ceva concret. Și încep să bricolez o poveste în jurul ei. Cînd simt că mi-am clarificat scenariul ca structură caut să ascund contradicții și ezitări în personaje și evenimente.

În scurtmetrajul Interfon 15, toate personajele acționează mecanic cumva, ca și cum altruismul ar fi o noțiune abstractă. Cum se raportează ele la femeia care a leșinat în fața blocului?

Cred că mare parte din acțiunile noastre sînt mecanice. Atunci cînd nu știm cum să reacționăm, apelăm fără să vrem la un tipar de gesturi. Reacțiile noastre sînt în mare măsură prestabilite de o interpretare inițială. Poate că nu este prima dată cînd femeia respectivă leșină în fața blocului. Pe măsură ce se relevă biografia ei, unul dintre personaje simte că ceva îi scapă și este cuprins de anxietate. În acest personaj se insinuează o schimbare, o mișcare, o reacție. Iar pentru mine este suficient. Nu știu dacă se poate numi altruism, dar există măcar o sensibilitate.

De ce în film acest tip de întîmplare aparent banală poate genera atîtea conflicte interioare?

Banalul „creează” pentru că invită la interpretări. Nu se poate să nu existe nimic, trebuie să existe totuși ceva, nu? Și oricum, orice întîmplare care nu se referă la noi se referă totuși la noi. Suferința cuiva atentează cumva difuz la dispoziția noastră. Măcar din motiv de proximitate, dacă nu din compasiune.

E multă tăcere în Interfon 15, al cărui registru mizează mult pe o cheie de lectură care permite interpretări multiple. Ce anume „alimentează” limitele comunicării interumane în societatea actuală ?

În Interfon 15, am vrut să văd cum tăcerea poate înlocui comunicarea. Pentru că și liniștea mi se pare o formă de comunicare. M-a interesat momentul cînd te retragi în sine, cînd renunți măcar parțial să fii măsura tuturor lucrurilor. Cred că ne lovim de limite atunci cînd comunicarea stă sub semnul puterii, cînd vorbești ca să arăți că ai dreptate și cînd asculți doar dacă ai ceva imediat de cîștigat. Există oricum o anume dificultate de exprimare mai ales cînd e vorba de ceva intim. Nu e nimic de blamat, ci inerent, pentru că limbajul este limitat în exprimarea vieții private. Încercăm să restrîngem senzații în metafore, dar ceva rămîne să ne bîntuie încet, sigur și de la semidistanță.

De ce lipsa de reacție a personajelor din scurtmetraj este mai grăitoare decît acțiunea propriu-zisă?

Nu i-aș spune lipsă de reacție, i-aș spune poate contemplare, care e totuși o reacție. Contemplarea faptului că ai ajuns într-un loc ori prea devreme, ori prea tîrziu. Acțiunea are uneori tendința de a te îndepărta de ceea ce se întîmplă lîngă tine. E o formă de uitare. Apropo de gesturile mecanice de care vorbeam mai sus.

Cum ați gîndit, împreună cu directorul de imagine Laurențiu Răducanu, filmarea în plan-secvență a unui spațiu fix?

Am vrut să începem filmul dintr-o „perspectivă de martor” și pe parcurs să simți că mai există o altă dimensiune care încearcă să comunice. Ne-am dorit să avem elemente care sabotează ideea de realism. E nevoie de timp pentru a surprinde genul acesta de negociere între realism și altceva. Ni s-a părut oricum important să simți trecerea timpului mai ales aici, să simți un fel de încremenire într-un spațiu fix. Pentru mine, fiecare film este și un prilej de a conștientiza spațiile pe care le locuim.

Cum a fost primit scurtmetrajul la proiecția de la Cannes și la ce scenarii ați lucrat în ultima  perioadă?

Proiecția în sine a fost ciudată în sensul că m-a copleșit. Mai ales pentru că a fost prima mea proiecție cu public. M-am bucurat să cunosc selecționerii de la „Semaine de la Critique”, cărora, evident, le-a plăcut filmul. În rest, nu au fost foarte multe reacții din public, dar au fost totuși cîteva care m-au surprins. Filmul ca punct de întîlnire între culturi diferite e ceva care mă emoționează.

Am plecat de acolo cu o senzație bună și am lucrat în ultimul an la un scenariu care urmează să fie debutul meu în lungmetraj ca regizor. Se numește Nu mă lăsa să mor și este continuarea poveștii din scurtmetraj.

interviu realizat de Roxana CĂLINESCU

Credit foto Andrei Epure: Ana Maria Gheorghe

„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe jpeg
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe
Debutul cinematografic și scenariile metaforice care vorbeau despre sistemul totalitar apar și în urma propriilor experiențe politice.
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu jpeg
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu
Noua carte trebuie percepută ca o sinteză esențială, consacrată devenirii singurei opere monumentale transmise nouă de Constantin Brâncuși, dar și semnificației acesteia.
Poetul într un oraș de graniță jpeg
Poetul într-un oraș de graniță
Despre Petre Stoica cineva mai prețios ar putea spune că a îngenuncheat în fața poeziei și a plecat din cele lumești exact de ziua ei.
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI jpeg
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI
„Plec la drum cu o idee, cu o poveste, gîndindu-mă strict doar la personaje, la situațiile în care se află ele, la problemele cu care se confruntă, la deciziile pe care trebuie să le ia.”
Gaspar Noé – Cinéma du corps  30 de secunde pentru abandonarea filmului  jpeg
Gaspar Noé – Cinéma du corps. 30 de secunde pentru abandonarea filmului.
Noé revoluționează printr-un cinema exclusiv senzorial, un cinema al corpurilor, în jurul cărora așterne o pleiadă de subiecte așa-zis tabu.
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA jpeg
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA
„Tot mai puțini dispun de tihna și fizionomia necesare savurării șnițelelor de proporții copleșitoare.”
Yorgos Lanthimos  Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia jpeg
Yorgos Lanthimos. Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia
Cinema-ul lui Lanthimos este în egală măsură autentic și artificial, realist și formalist.
Golania (1990) & Rezist (2017 2018)   un amplu ritual de trecere jpeg
O reașezare a condiției umane
Zoomizarea relațiilor umane sau microsoftizarea dialogurilor umane e brand global.
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI jpeg
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI
„Pure Jazz“ este o serie de concerte în care vor performa doar tinerii muzicieni cu vîrstă sub 30 ani și care au compoziții proprii.
Enescu și Caudella – întîmplare cu elev și profesor jpeg
Cum l-au furat pe Enescu. Probele implacabile noi
Numele lui Romeo Drăghici, executor testamentar, primul director al Muzeului Enescu, a părut mereu stimabil. Niciodată nimeni nu îi contestase fie practicile patrimoniale, fie influența masivă asupra destinului postum al lui Enescu.
Brâncuși și religia frumosului jpeg
Brâncuși și religia frumosului
Brâncuși detestă individualul, detaliul singular, descripția realistă și de aceea se angajează în căutarea esențelor spirituale, a ceea ce este ascuns și merită să fie revelat.
De ce este Enescu cel mai împlinit dintre noi jpeg
Patru scrisori inedite ale lui Enescu, identificate, editate, comentate și restituite muzicii lui
La 28 ianuarie 2022, cîțiva istorici, arhiviști, muzicieni, critici literari și jurnaliști au semnalat și criticat public o nouă licitație privată cu documente obținute indubitabil fraudulos din arhive publice.
Anul cinematografic 2021 – anchetă jpeg
Anul cinematografic 2021 – anchetă
Șase critici de film și o întrebare: „Cu ce rămînem din anul cinematografic care a trecut?”.
Anul teatral 2021 – o anchetă jpeg
Anul teatral 2021 – o anchetă
Teatrele au fost nevoite să-și reinventeze repertoriul, să găsească mereu alte formule pentru a rămîne aproape de spectatori.
„Filmul de animație e la granița dintre film și arte plastice” – interviu cu Ioana NICOARĂ jpeg
„Filmul de animație e la granița dintre film și arte plastice” – interviu cu Ioana NICOARĂ
„Sînt un cititor vizual, produc imediat imagini în minte atunci cînd citesc un text care îmi place.”
Victor Brauner – Sub semnul lui Saturn  Premoniția, războiul și „obiectele protectoare“ jpeg
Victor Brauner – Sub semnul lui Saturn. Premoniția, războiul și „obiectele protectoare“
În lucrările în care poezia întîlnește tradiția ezoterică domină recursul la vechi tradiții din cultura iudaică, la mituri, legende și tratate de magie medievală.
Evenimentul Anselm Kiefer: Pentru Celan jpeg
Evenimentul Anselm Kiefer: Pentru Celan
Între pînzele gigantice, distanțele sînt de asemenea enorme și, de aceea, senzația inițială e una de confruntare cu o experiență unică.
Despre pasiunea cititului – Franco MORETTI în dialog cu Alessandro BARICCO jpeg
Despre pasiunea cititului – Franco MORETTI în dialog cu Alessandro BARICCO
„Am citit odată o definiție foarte elegantă a plăcerii de a citi: o pasiune calmă.”
„Era nevoie de o astfel de hartă a orașelor literare” – interviu cu scriitoarea Andreea RĂSUCEANU jpeg
„Era nevoie de o astfel de hartă a orașelor literare” – interviu cu scriitoarea Andreea RĂSUCEANU
„Un anumit esprit du lieu, un aer pe care-l degajă locurile, sau o atmosferă, cu un termen al lui Pierre Sansot, pe care numai sensibilitatea unui scriitor le poate înregistra.”
„Pentru mine, «acasă» este coala de hîrtie, nu limba” – interviu cu scriitoarea Ayelet TSABARI jpeg
„Pentru mine, «acasă» este coala de hîrtie, nu limba” – interviu cu scriitoarea Ayelet TSABARI
„Primul lucru pe care îl port cu mine pretutindeni este familia, iar al doilea este scrisul.”

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.