Lux & modă

Constanța VINTILĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 922 din 9 – 15 decembrie 2021
Carte nouă la Humanitas: „Lux, modă și alte bagatele politicești în Europa de Sud Est, în secolele XVI–XIX” jpeg

Conformarea la canoanele modei a reprezentat de-a lungul vremii un indicator fidel al bunăstării și al statutului social. Veșmintele elitelor din sud-estul Europei, în secolul al XVIII-lea, se adaptează, cum era de așteptat, modei otomane: anterie lungi şi giubele blănite, papuci de saftian şi işlice brumării, şalvari de mătase şi cintieni brodaţi cu fir, rochii de serasir şi fermenele de catifea. Moda se supune însă altor norme dincolo de Carpaţi, de îndată ce lăsăm în urmă Moldova şi Valahia, căci Transilvania îşi schimbă, prin Pacea de la Karlowitz (1699), statutul, „stăpînul“ şi preferinţele vestimentare. Elita nobililor şi a negustorilor priveşte acum spre Buda şi Viena, chiar dacă moştenirea otomană rămîne multă vreme prezentă în gusturi, conduită şi limbaj. De altminteri, Compania Negustorilor Greci din Sibiu şi Compania Negustorilor Greci din Braşov introduc, odată cu mărfurile lor „orientale“, un limbaj economic specific, o serie de practici financiare și un stil de viaţă care pot fi documentate pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea. De la Constantinopol la Viena, de la Edirne la Leipzig, drumurile Europei de Sud-Est sînt străbătute de negustori cunoscuţi sub numele generic de „greci“. Încurajaţi de creșterea consumului, ei construiesc reţele comerciale, își dezvoltă afacerile şi clădesc case, devenind, la rîndul lor, o clasă de consumatori. Negustorii au încercat să creeze, acolo unde s-au aşezat, comunităţi care să semene cu cele pe care le lăsaseră în urmă și pe care să le poată numi „acasă“; s-au străduit, totodată, să procure diverse lucruri și alimente familiare. Aşa au apărut lăcaşuri de cult (sinagogi, biserici catolice, protestante, „greceşti“ sau „sîrbeşti“) şi şcoli care să răspundă nevoilor lor spirituale şi sociale. Călătorind prin sud-estul Europei, călătorul descoperă stiluri arhitectonice, podoabe, feluri de mîncare, sărbători şi obiceiuri aparţinînd unei moşteniri comune. Toate acestea trecuseră, desigur, printr-o serie de prefaceri şi transformări, potrivit contextului istoric sau circumstanţelor sociale şi politice. Această parte a continentului ne oferă, prin urmare, mai multe poveşti, mai multe tradiţii, mai multe modernităţi, reunind deopotrivă similarităţi şi diferenţe.

În perioada regimurilor comuniste, istoriografia vremii prezenta adesea societăţile balcanice în alb şi negru, descriind o lume în care o clasă suprapusă de oameni înstăriţi, cu numeroase privilegii, exploata ţărănimea săracă şi înapoiată. „Jugul otoman“ și-a lăsat amprenta asupra întregii societăţi, devenind răspunzător pentru bună parte dintre decalajele culturale şi economice ale regiunii. Dinamica socială a sud-estului Europei este desigur mult mai complexă, așa cum au demonstrat, de altfel, autorii studiului de faţă în cercetările lor. Categoriile sociale erau diverse, iar relaţiile dintre ele se construiau în funcţie de contextul cultural, social şi economic. Exista, spre exemplu, o pătură a negustorilor înstăriţi, care se regăsea în mai toate centrele urbane din sud-estul Europei, aşa cum vom arăta în cuprinsul lucrării. La Braşov şi Sibiu se păstrează o serie de documente ce le-au aparţinut. Scrise în română, greacă, germană, latină, maghiară, italiană sau franceză, documentele confirmă diversitatea culturală, etnică şi socială a categoriilor care au contribuit la creșterea consumului în Europa de Sud-Est. O casă comercială importantă avea întotdeauna legături în oraşele şi tîrgurile unde expedia mărfuri; din acele locuri primea alte mărfuri, dar şi o serie de informaţii. În calitate de membri ai unei familii sau asociaţii, negustorii scriau şi expediau scrisori ce traversau zilnic regiunea, legînd Constantinopol de Serres, Edirne, Bucureşti, Iaşi, Braşov, Sibiu, Zemun (Zelim), Belgrad, Veneţia, Trieste, Viena, Graz, Leipzig. Potrivit istoricului Jan de Vries, gospodăriile se transformă pe măsură ce anumite bunuri devin accesibile ca urmare a scăderii preţurilor. Aceste produse, și anume mirodeniile, cafeaua, ceaiul, tutunul, bumbacul, anumite articole de îmbrăcăminte, cărţile etc., greu de procurat în secolul al XVII-lea, intră în consumul cotidian pe parcursul secolului al XVIII-lea. Răspîndirea lor pe scară largă remodelează lumea, care se adaptează noilor gusturi şi mode, și contribuie în secolul următor la schimbarea societăţilor şi la formarea statelor moderne în sud-estul Europei.

Lucrarea de faţă îşi propune să facă accesibile rezultatele proiectului Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe unui număr cît mai mare de cititori. Din acest motiv, am ales să spunem poveştile oamenilor, lucrurilor şi locurilor descoperite pe parcursul investigaţiilor noastre referitoare la regiunea Europei de Sud-Est la începutul epocii moderne.

(din prefața volumului Lux, modă și alte bagatele politicești în Europa de Sud-Est în secolele XVI-XIX de Constanța Vintilă, Giulia Calvi, Mária Pakucs-Willcocks, Nicoleta Roman și Michał Wasiucionek, aflat în curs de apariție la Editura Humanitas)

p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”
947 15 Alexandru Belc jpeg
„Mă interesează legătura dintre trecut și prezent” – interviu cu regizorul Alexandru BELC
„Cît de mult putem să ne luptăm pentru a nu lăsa compromisul să se instaleze în noi?”
p 15 coperta2 jpg
Nota traducătorului
Seria romanelor „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust va apărea, începînd din acest an, la Editura Cartier în noua traducere a lui Cristian Fulaș.
p 21 jpg
David Lynch: fuga psihogenică
La David Lynch există o doză bine echilibrată de mister și de inexplicabil, de gangsteri și femei în pericol, de dedublare și subconștient.
945 15 Sebastian Strasser png
„Mi s-ar părea fabulos să fac un film SF în România” – interviu cu regizorul Sebastian STRASSER
Tehnica învățată în ultimii zeci de ani aș vrea să o aplic la poveștile autentice care sînt parte din sufletul țării în care m-am născut.
945 22 Christian Badea jpeg
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE jpeg
„Altfelul este de multe ori mai ademenitor și, uneori, mai trainic” – interviu cu Horațiu MĂLĂELE
„Cînd viața începe să te cutremure și ești în pericol să te prăbușești e bine să te agăți de ce-ai făcut pînă atunci.”
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII jpeg
„Cred că adevăratul personaj a fost textul” – interviu cu actrița Marina PALII
„Aș investi în educație și apoi aș trăi o sută de ani să văd roadele ei într-o societate sănătoasă.“
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ jpeg
Bienala, un loc al fugii continue – interviu cu Cosmin COSTINAȘ
„Sperăm ca un anumit tip de relație să se stabilească între obiectul artistic, între personajele de pe ecran și conversațiile interioare pe care fiecare dintre noi le avem.”
Istoria culturală a lumii povestită de culori jpeg
Istoria culturală a lumii povestită de culori
Albastrul prosperă doar pe tărîmurile nepămîntești ale cerului, ale mării și ale orizontului.
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe jpeg
Jafar Panahi – film și cenzură, de aproape și de departe
Debutul cinematografic și scenariile metaforice care vorbeau despre sistemul totalitar apar și în urma propriilor experiențe politice.
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu jpeg
În preajma și totodată în inima Ansamblului brâncușian de la Tîrgu Jiu
Noua carte trebuie percepută ca o sinteză esențială, consacrată devenirii singurei opere monumentale transmise nouă de Constantin Brâncuși, dar și semnificației acesteia.
Poetul într un oraș de graniță jpeg
Poetul într-un oraș de graniță
Despre Petre Stoica cineva mai prețios ar putea spune că a îngenuncheat în fața poeziei și a plecat din cele lumești exact de ziua ei.
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI jpeg
„Original înseamnă să găsești personaje verosimile și să le pui în situații adevărate” – interviu cu regizorul Bogdan George APETRI
„Plec la drum cu o idee, cu o poveste, gîndindu-mă strict doar la personaje, la situațiile în care se află ele, la problemele cu care se confruntă, la deciziile pe care trebuie să le ia.”
Gaspar Noé – Cinéma du corps  30 de secunde pentru abandonarea filmului  jpeg
Gaspar Noé – Cinéma du corps. 30 de secunde pentru abandonarea filmului.
Noé revoluționează printr-un cinema exclusiv senzorial, un cinema al corpurilor, în jurul cărora așterne o pleiadă de subiecte așa-zis tabu.
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA jpeg
„Trebuie să ne luăm la revedere de la cîrciumar” – interviu cu regizorul Gabriel TEMPEA
„Tot mai puțini dispun de tihna și fizionomia necesare savurării șnițelelor de proporții copleșitoare.”
Yorgos Lanthimos  Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia jpeg
Yorgos Lanthimos. Caninul, Alpii, homarul și Ifigenia
Cinema-ul lui Lanthimos este în egală măsură autentic și artificial, realist și formalist.
Golania (1990) & Rezist (2017 2018)   un amplu ritual de trecere jpeg
O reașezare a condiției umane
Zoomizarea relațiilor umane sau microsoftizarea dialogurilor umane e brand global.
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI jpeg
O scenă pentru tinerii muzicieni de jazz – interviu cu Bogdan MATEI
„Pure Jazz“ este o serie de concerte în care vor performa doar tinerii muzicieni cu vîrstă sub 30 ani și care au compoziții proprii.
Enescu și Caudella – întîmplare cu elev și profesor jpeg
Cum l-au furat pe Enescu. Probele implacabile noi
Numele lui Romeo Drăghici, executor testamentar, primul director al Muzeului Enescu, a părut mereu stimabil. Niciodată nimeni nu îi contestase fie practicile patrimoniale, fie influența masivă asupra destinului postum al lui Enescu.
Brâncuși și religia frumosului jpeg
Brâncuși și religia frumosului
Brâncuși detestă individualul, detaliul singular, descripția realistă și de aceea se angajează în căutarea esențelor spirituale, a ceea ce este ascuns și merită să fie revelat.
De ce este Enescu cel mai împlinit dintre noi jpeg
Patru scrisori inedite ale lui Enescu, identificate, editate, comentate și restituite muzicii lui
La 28 ianuarie 2022, cîțiva istorici, arhiviști, muzicieni, critici literari și jurnaliști au semnalat și criticat public o nouă licitație privată cu documente obținute indubitabil fraudulos din arhive publice.
Anul cinematografic 2021 – anchetă jpeg
Anul cinematografic 2021 – anchetă
Șase critici de film și o întrebare: „Cu ce rămînem din anul cinematografic care a trecut?”.
Anul teatral 2021 – o anchetă jpeg
Anul teatral 2021 – o anchetă
Teatrele au fost nevoite să-și reinventeze repertoriul, să găsească mereu alte formule pentru a rămîne aproape de spectatori.

Adevarul.ro

image
Românii au votat Destinaţia Turistică a anului 2022. Oraşul care a câştigat marele titlu
Capitala Moldovei a câştigat premiul publicului, românii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Braşovului.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.