Lux & modă

Constanța VINTILĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 922 din 9 – 15 decembrie 2021
Carte nouă la Humanitas: „Lux, modă și alte bagatele politicești în Europa de Sud Est, în secolele XVI–XIX” jpeg

Conformarea la canoanele modei a reprezentat de-a lungul vremii un indicator fidel al bunăstării și al statutului social. Veșmintele elitelor din sud-estul Europei, în secolul al XVIII-lea, se adaptează, cum era de așteptat, modei otomane: anterie lungi şi giubele blănite, papuci de saftian şi işlice brumării, şalvari de mătase şi cintieni brodaţi cu fir, rochii de serasir şi fermenele de catifea. Moda se supune însă altor norme dincolo de Carpaţi, de îndată ce lăsăm în urmă Moldova şi Valahia, căci Transilvania îşi schimbă, prin Pacea de la Karlowitz (1699), statutul, „stăpînul“ şi preferinţele vestimentare. Elita nobililor şi a negustorilor priveşte acum spre Buda şi Viena, chiar dacă moştenirea otomană rămîne multă vreme prezentă în gusturi, conduită şi limbaj. De altminteri, Compania Negustorilor Greci din Sibiu şi Compania Negustorilor Greci din Braşov introduc, odată cu mărfurile lor „orientale“, un limbaj economic specific, o serie de practici financiare și un stil de viaţă care pot fi documentate pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea. De la Constantinopol la Viena, de la Edirne la Leipzig, drumurile Europei de Sud-Est sînt străbătute de negustori cunoscuţi sub numele generic de „greci“. Încurajaţi de creșterea consumului, ei construiesc reţele comerciale, își dezvoltă afacerile şi clădesc case, devenind, la rîndul lor, o clasă de consumatori. Negustorii au încercat să creeze, acolo unde s-au aşezat, comunităţi care să semene cu cele pe care le lăsaseră în urmă și pe care să le poată numi „acasă“; s-au străduit, totodată, să procure diverse lucruri și alimente familiare. Aşa au apărut lăcaşuri de cult (sinagogi, biserici catolice, protestante, „greceşti“ sau „sîrbeşti“) şi şcoli care să răspundă nevoilor lor spirituale şi sociale. Călătorind prin sud-estul Europei, călătorul descoperă stiluri arhitectonice, podoabe, feluri de mîncare, sărbători şi obiceiuri aparţinînd unei moşteniri comune. Toate acestea trecuseră, desigur, printr-o serie de prefaceri şi transformări, potrivit contextului istoric sau circumstanţelor sociale şi politice. Această parte a continentului ne oferă, prin urmare, mai multe poveşti, mai multe tradiţii, mai multe modernităţi, reunind deopotrivă similarităţi şi diferenţe.

În perioada regimurilor comuniste, istoriografia vremii prezenta adesea societăţile balcanice în alb şi negru, descriind o lume în care o clasă suprapusă de oameni înstăriţi, cu numeroase privilegii, exploata ţărănimea săracă şi înapoiată. „Jugul otoman“ și-a lăsat amprenta asupra întregii societăţi, devenind răspunzător pentru bună parte dintre decalajele culturale şi economice ale regiunii. Dinamica socială a sud-estului Europei este desigur mult mai complexă, așa cum au demonstrat, de altfel, autorii studiului de faţă în cercetările lor. Categoriile sociale erau diverse, iar relaţiile dintre ele se construiau în funcţie de contextul cultural, social şi economic. Exista, spre exemplu, o pătură a negustorilor înstăriţi, care se regăsea în mai toate centrele urbane din sud-estul Europei, aşa cum vom arăta în cuprinsul lucrării. La Braşov şi Sibiu se păstrează o serie de documente ce le-au aparţinut. Scrise în română, greacă, germană, latină, maghiară, italiană sau franceză, documentele confirmă diversitatea culturală, etnică şi socială a categoriilor care au contribuit la creșterea consumului în Europa de Sud-Est. O casă comercială importantă avea întotdeauna legături în oraşele şi tîrgurile unde expedia mărfuri; din acele locuri primea alte mărfuri, dar şi o serie de informaţii. În calitate de membri ai unei familii sau asociaţii, negustorii scriau şi expediau scrisori ce traversau zilnic regiunea, legînd Constantinopol de Serres, Edirne, Bucureşti, Iaşi, Braşov, Sibiu, Zemun (Zelim), Belgrad, Veneţia, Trieste, Viena, Graz, Leipzig. Potrivit istoricului Jan de Vries, gospodăriile se transformă pe măsură ce anumite bunuri devin accesibile ca urmare a scăderii preţurilor. Aceste produse, și anume mirodeniile, cafeaua, ceaiul, tutunul, bumbacul, anumite articole de îmbrăcăminte, cărţile etc., greu de procurat în secolul al XVII-lea, intră în consumul cotidian pe parcursul secolului al XVIII-lea. Răspîndirea lor pe scară largă remodelează lumea, care se adaptează noilor gusturi şi mode, și contribuie în secolul următor la schimbarea societăţilor şi la formarea statelor moderne în sud-estul Europei.

Lucrarea de faţă îşi propune să facă accesibile rezultatele proiectului Luxury, Fashion and Social Status in Early Modern South-Eastern Europe unui număr cît mai mare de cititori. Din acest motiv, am ales să spunem poveştile oamenilor, lucrurilor şi locurilor descoperite pe parcursul investigaţiilor noastre referitoare la regiunea Europei de Sud-Est la începutul epocii moderne.

(din prefața volumului Lux, modă și alte bagatele politicești în Europa de Sud-Est în secolele XVI-XIX de Constanța Vintilă, Giulia Calvi, Mária Pakucs-Willcocks, Nicoleta Roman și Michał Wasiucionek, aflat în curs de apariție la Editura Humanitas)

1038 15 cop2 jpg
Levitația electromagnetică în tesseract
Eul de scriitor ratat apreciază această fragmentare din care se alcătuiește întregul: „Nu cred în cărți, cred în pagini, în fraze, în rînduri“.
p 22 Katherine Pangonis jpg
Fenicienii, oamenii purpurii
În unele contexte, fenicianismul și renașterea interesului pentru trecutul fenician al Libanului nu reprezintă decît o reacție rasistă la panarabism.
1035 15 coperta jpg
Sculptînd în timp
Există însă şi o altă cale de unire a materialului cinematografic, în care esenţială este dezvăluirea logicii în ceea ce privește modul de a gîndi al oamenilor.
foto 1 back stages jpg
1033 15 Iulia Lumanare copy (5) jpg
„Ne vom opri mereu la ceea ce ne este familiar” – interviu cu actrița Iulia LUMÂNARE
„Timpul a fost comprimat, și asta este, poate, cel mai dificil aspect al scenariului, deci al poveștii.”
1033 23 Foto Iulian Popa jpg
„Scriu ce văd în jurul meu, ca și cum aș fi în mijlocul acțiunii, dar invizibil“ – interviu cu Iulian POPA
„Un chimist, un om cu educație științifică, dar care are o abordare total neștiințifică, bazată pe percepții senzoriale.”
p 23 Passivité courtoise, 1930 jpg
Victor Brauner – Sfîrșitul și începutul
Opera lui îl face să meargă înainte mai degrabă decît o face el.
1031 15 Strøksnes, Morten Photo Cathrine Strøm webp
image png
Hotarul nevăzut al pictorului – expoziție aniversară Mihail Gavril* –
Lucrările prezente în expoziția de la Palatul Parlamentului, Sala „Brâncuși”, au o tematică ce aparține zonei sacrului.
1028 15 charlotte higgins miturile grecesti jpg
Miturile grecești repovestire din perspectivă feminină
Acestea sînt cîteva dintre personajele care controlează multe dintre narațiunile incluse în această carte.
1027 15 ёGoodlife Photography jpeg
p 22   Expoziția Victor Brauner jpg
Culoarea Artei
„Important e ce se vede.” Da, toți știm asta. Dar dacă v-aș spune că la fel de important e ce nu se vede?
1026 15 Calin Pop cu Nicu Covaci2 jpg
Rock, opoziție și represiune – Phoenix & Celelalte Cuvinte –
Spre deosebire de Phoenix, Celelalte Cuvinte nu au luat vreodată în considerație fuga din România comunistă.
DoinaLemny jpg
1025 22 Mario Martone  jpg
„Și cinematograful e un joc cu reguli” – interviu cu regizorul Mario MARTONE
„Atunci cînd regizez un film după un roman, nu mă interesează să pun în scenă doar povestea personajelor, ci și vocea scriitorului.“
1024 15 ABRA, Costinesti, anii 80 jpg
Unde sînt rockerii de odinioară?
„Toți am simțit că nici un zid nu ne va mai ține despărțiți vreodată”, avea să-și amintească ani mai tîrziu unul dintre cei prezenți la eveniment.
1023 15 Abziehbild  Unapplied Arts, 2023, Arsmonitor jpg
Lumea artei – elitism non-profit sau marginal pentru profit –
Și se încearcă același lucru de către artist-run-space-urile din Casa Presei.
1022 15 Marian Crișan jpeg
„Cînd ai în film un texan călare, inevitabil te gîndești și la western” – interviu cu regizorul Marian CRIȘAN –
Ca surse de inspirație au fost compozițiile lui George Enescu și Eugen Doga, în special albumul lui Echoes of the East.
10 pentru Rushdie jpeg
Dacă pacea ar fi un premiu
Cu toate acestea, am să mă întorc acasă cu acest premiu pentru pace.
Taifas 3 png
Cineaști balcanici la Taifas – anchetă –
Pentru că sînteți o revistă românească, iar el este pentru mine cel mai interesant regizor român al momentului.
1020 15 Andrei Tanase jpg
1020 15 1 jpg
Un tip de încordare
Artistul propune un storyboard neconvențional prin plasarea privitorului într-un spațiu definit vizual prin contraste.
1019 15 Foto Cristian Sutu jpg
1018 16 foto Ariana Serban jpg
„Literatura. Arie protejată” – interviu cu Robert ȘERBAN
„Am căutat, an de an, să identificăm cîte o temă, care să nu eludeze actualitatea și realitatea.”

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.