⬆
interviu
„Voiam să aud ceva care să-mi dea încredere că există potențial” – interviu cu dirijorul Christian BADEA
„Tehnic, muzicienii tineri sînt buni, atitudinea lor e bună. Trebuie timp.”
„Putem vorbi azi de o criză a omului și de instaurarea unei epoci «post-umane»“ – interviu cu Mircea CĂRTĂRESCU
Nu e de mirare că intelectualul din lumea actuală se simte furios și frustrat, și asta nu datorită unui ego exacerbat, ci sentimentului de neputință.
„Să vezi și prin ochii unui scriitor locurile prin care treci zilnic“ – interviu cu Corina CIOCÂRLIE și Andreea RĂSUCEANU
Două autoare și un „Dicționar de locuri literare bucureștene”, apărut de curînd la Editura Humanitas. Un oraș ficțional și real deopotrivă, pe care Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu l‑au cartografiat în acest volum. Am vorbit cu ele despre această călătorie fascinantă, care ar putea să împrietenească pe oricine cu Bucureștiul de ieri și de azi.
„Ideea este să nu arătăm ca niște roboți“ - interviu cu medicul estetician Angelica BANU
...există și oameni care își acceptă vîrsta. Pînă la urmă, este o artă să știi să îmbătrînești frumos. Depinde cum te poziționezi tu ca individ. Iar dacă simți că nu ai nevoie de ajutor din partea chirurgiei estetice și-ți asumi vîrsta, e foarte bine.
„Cînd îți privești corpul, îl vezi cît de depășit este“ – interviu cu Stelarc, artist vizual
Mereu m-am referit la corp ca la un obiect, nu un obiect al dorinței, ci unul care poate fi reproiectat.
Renumele unui teatru de operă este dat de ansamblul său – interviu cu Ioan HOLENDER
Marii cîntăreți ai momentului sînt greu de adus în producții românești pentru că ansamblul este de proastă calitate.
„Ne mobilizam în fața Sorbonei ca să împiedicăm «Occidentul» să intre”
Acest ideal al timpului liber, cu locuri de muncă împărțite egal, s-a dus pe apa sîmbetei. O utopie, dar utopiile nu se nasc pentru a se realiza complet, ci pentru a lansa lucrurile.
„Lumea veche“ și lumea nouă
Generația 1968 s-a căsătorit, a făcut copii, i-a educat într-un spirit mai liber decît cel care îi fusese impus de generația părinților, cu reguli mult mai stricte de educație.
„Astăzi, totul e reproducere fără copyright“
Vorba lui Marx: de-a lungul istoriei, lucrurile se întîmplă de două ori: o dată sub forma tragediei și a doua oară în chip de farsă.
Peter Brook: 93 de ani şi o nouă montare
O coproducție cu National Theatre din Londra, The Grotowski Institute și Theatre For A New Audience, New York.
„Măsurăm timpul în cărți și cafele alese“ – interviu cu Oana DOBOȘI-POTCOAVĂ și Raluca SELEJAN
Dacă la început erau doar discuții pe timp de noapte, a venit momentul în care ne-am oprit din visat și am devenit pragmatice.
„Am scris pentru că m-a ajutat“ – interviu cu Lucian Dan TEODOROVICI
E cu totul ieşit din obişnuinţă să scrii ceva autobiografic, atît de profund autobiografic, şi să te foloseşti de întîmplări şi personaje reale.
Părinţii spun: „Ce faci cu filozofia?“ – interviu cu Cristian IFTODE
Nimeni nu ne va putea reprima acest impuls de a gîndi viitorul.
Ce spun despre noi barometrele de consum cultural – dialog cu Anda BECUȚ
Anda Becuț este director de cercetare la Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală.
„Ai nevoie de o anumită calitate a emoției“ - interviu cu actorul Vlad IVANOV
Factorul determinant în a accepta un rol este scenariul. Dacă mă convinge, îmi spune ceva și dacă aduce ceva puternic într-o piesă de teatru sau în film, atunci îl joc cu plăcere.
„Sîntem trădaţi zilnic de autorităţi”
Am traversat Bucegii, am coborît în satele dinspre Țara Branului (am dormit prin sate direct în gospodăriile oamenilor), am urcat în Piatra Craiului și de acolo în Făgăraș (am dormit pe la stîne).
„Românii preferă emisiunile pe teme de supraviețuire“
Discovery Channel este canalul care generează cele mai mari audiențe în rîndul telespectatorilor români datorită grilei de programe localizate – adaptate la preferințele românilor în materie de genuri, subiecte, formate.
„Presa făcută cu bună credință poate să miște munții“ – dialog cu Emilia ȘERCAN
A lucrat mulți ani ca jurnalistă de investigații, acum este lector dr. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Emilia Șercan a descoperit plagiatul lui Gabriel Oprea (și altele) și crede în puterea jurnaliștilor de a schimba ideile și lumea. Discuția de mai jos a avut loc a doua zi după protestul din fața Senatului, provocat de votul negativ al senatorilor la cererea DNA de a începe urmărirea penală împotriva lui Gabriel Oprea.
„Românii preferă emisiunile pe teme de supraviețuire“
Discovery Channel este canalul care generează cele mai mari audiențe în rîndul telespectatorilor români datorită grilei de programe localizate – adaptate la preferințele românilor în materie de genuri, subiecte, formate.
Mereu în miezul chestiunii şi cu totul la marginea ei
Karl-Markus Gauß (Salzburg), n. 1954, din 1991 redactor-şef al prestigioasei reviste de cultură Literatur und Kritik, cunoscut critic literar, scriitor şi eseist austriac, laureat al unor importante premii literare austriece şi europene(...)
„Activismul meu cultural poate fi privit ca o contrabandă cu arme“
Este profesor de filozofie, eseist, dramaturg, romancier, filozof de consum cu discurs metafizic. Este un salvator de idei şi un demolator de concepte. E un "băiat rău". Ţine lecţii de filozofie unde te-aştepţi mai puţin: prin penitenciare, birturi, aziluri de bătrîni, case de nebuni, parcuri. E slobod la gură şi la minte.
„Ca fiinţe, sîntem mai mult decît un act sexual“
Kevin Sessums a publicat primul său roman, Mississippi Sissy, best-seller al The New York Times, pentru care a primit premiul literar LAMBDA, secţiunea Men's Memoir. Versiunea audio, citită de autor, a fost nominalizată pentru Premiul Quill, în 2007.
„Am avut mereu senzaţia că trebuie să-mi caut o parte din rădăcini în România“
La aproape douăzeci de ani de la căderea succesivă a regimurilor comuniste din Europa de Est, Turnul lui Uwe Tellkamp (apărut în 2008 la Suhrkamp Verlag), un roman al scufundării definitive a societăţii socialiste în neanturile utopiei, a devenit imediat un bestseller, fiind tradus în peste zece limbi europene şi răsplătit cu Premiul „Uwe Johnson“, Premiul German de Carte şi Premiul Naţional German.
„Poveştile bune au rădăcini ce trec dincolo de noi şi de vremuri“
Quim Monzó (născut la Barcelona în 1952) este unul dintre cei mai solizi reprezentanţi ai prozei catalane contemporane şi totodată cel care se bucură de cea mai mare recunoaştere. Mărturie stau sutele de mii de exemplare vîndute din cărţile lui, premiile, traducerile în nu mai puţin de optsprezece limbi.
„Atunci cînd un politician îţi dă un sfat, s-ar putea să nu fie adevărat“
Între invitaţii de onoare ai programului "Trei ţări, aceeaşi limbă" din cadrul Bookfest 2013, s-au numărat şi doi poeţi hip-hop proveniţi din spaţiul german, dintre care Mieze Medusa este coorganizatoare a evenimentului Vienna Poetry Slam. Răzvan Ţupa a stat de vorbă cu cea care a deschis spectacolul de la Club Control.
„Poeţii sînt fizicienii sensului“
Editura Curtea Veche publică, în 2013, prima ediţie bibliofilă completă, bilingvă, a volumului Teoreme poetice, de Basarab Nicolescu - fizician şi filozof român, stabilit, din 1968, la Paris.
„Nu trecutul mă nelinişteşte, ci prezentul” - interviu
In the fog, al doilea lungmetraj al cineastului Sergei Loznitsa.
„Întîlnirea cu cititorii români e un miracol repetat, ca înmulţirea pîinilor din Evanghelie“
Romancierul şi eseistul francez Pascal Bruckner (n. 1948) a fost profesor invitat al universităţii californiene San Diego (1986-1995), profesor la Institutul de Studii politice din Paris (1990-1994), colaborator al cotidianului Le Nouvel Observateur şi, în prezent, colaborează la ziarul Le Monde. Figură-cheie a intelectualităţii pariziene, acest "filozof al actualităţii" (a scris eseurile Mizeria prosperităţii, Euforia perpetuă, Noua dezordine amoroasă) este cunoscut în România mai ales prin rom
„Există cîteva miliarde de centre ale universului“
Se vorbeşte despre Olga Tokarczuk ca despre o Şeherezadă polonă a zilelor noastre, o povestaşă stranie care vede lumea într-un fel cu totul particular. Micile poveşti de viaţă şi de moarte, marile personaje aruncate cel mai adesea într-o realitate care n-are nimic de-a face cu aceea pe care o percepem prin simţuri sau o descriem ca fiind guvernată de legi clare, toate acestea au în cărţile Olgăi Tokarczuk o viaţă autonomă...
„Uneori realitatea ia aspectele unei ficţiuni absurde“
Juan Pablo Villalobos (n. 1973) este prozator, eseist şi critic literar mexican. Obişnuieşte să abordeze în textele sale teme surprinzător de diverse, de la influenţa avangardei asupra operei lui César Aira, la "tangologie", ejaculare precoce şi literatura latino-americană din prima jumătate a secolului al XX-lea.
„Traducerea e un act politic: negustorie de arme“
Poet, eseist şi traducător, Bogdan Ghiu (n. 1958) a debutat în volumul colectiv Cinci (1982). [...] La Editura Polirom, i-a apărut recent traducerea romanului Nadja de André Breton.
„Scrisul e dinamită pură pentru simţuri“
Dan Coman (n. 1975) a absolvit Facultatea de Filozofie la Cluj. A debutat în volumul colectiv Camera (1995), alături de poeţii Marin Mălaicu-Hondrari şi Florin Partene, şi individual, în 2003, cu volumul Anul cîrtiţei galbene (Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" şi Premiul pentru debut al USR).
„Ne iluzionăm că seminţele pe care le răspîndim în cele patru vînturi nu cad, toate, pe pămînt neroditor“
Este una dintre cele mai prolifice traducătoare de la noi. În studenţie, Micaela Ghiţescu (n. 18 iulie 1931) a fost arestată în cadrul celebrului "lot francez", format din eleve şi profesoare de la Liceul Francez. A ispăşit o condamnare politică de trei ani (1952-1955). Şi-a luat licenţa în filologie la Universitatea din Bucureşti, în 1957. A publicat peste 80 de volume de traduceri din limbile portugheză, spaniolă, franceză, germană şi engleză, pentru care a fost răsplătită cu numeroase premii
„Literatura trebuie să provoace o revoluţie în universul emoţional al cititorului“
Este cea mai cunoscută scriitoare israeliană contemporană. Zeruya Shalev (n. 1959) şi-a făcut debutul literar cu un volum de poezii (Ţintă uşoară pentru lunetişti), dar s-a orientat curînd spre proză, publicînd pînă acum mai multe romane şi o carte pentru copii (Puiul mamei, 2000). Romanele sale - Dansînd, încremenind (1993), Viaţa amoroasă (1997), Soţ şi soţie (2000), Thera (2005), Fărîme de viaţă (2011) - au fost foarte apreciate de critica literară şi traduse deja în peste douăzeci şi cinci d
„Caut dificila sclipire a autenticităţii“
Enrique Vila-Matas (n. 1948, Barcelona) este considerat cel mai important scriitor spaniol contemporan (New York Times), iar cărţile sale adevărate capodopere (Times Literary Supplement).
„Îl cunosc pe H.G. Wells ca pe-un frate“
Félix J. Palma (1968, Sanlúcar de Barrameda, Spania) este scriitor, jurnalist şi critic literar; coordonează ateliere de scriere creativă şi, ocazional, e consultant editorial. Povestirile lui au apărut în numeroase publicaţii, cîştigînd premii importante precum Gabriel Aresti, Alberto Lista, Miguel de Unamuno sau Premiul Tiflos de Libro de Cuento.
„Poezia, draga de ea, e de o cruzime feroce!“
Radu VANCU (n. 1978) a publicat şase cărţi de poezie: Epistole pentru Camelia (2002), Biographia litteraria (2006), Monstrul fericit (2009), Sebastian în vis (2010, Premiul revistei Observator cultural şi Premiul filialei Sibiu a USR), Amintiri pentru tatăl meu (2010) şi Frînghia înflorită (2012, Premiul Republica al Salonului Internaţional de Carte de la Chişinău). Este lector la Facultatea de Litere şi Arte din Sibiu şi redactor la revistele Poesis internaţional şi Transilvania.
„Paradoxurile libertăţii“
La 100 de ani de la naşterea lui N. Steinhardt, criticul şi istoricul literar George Ardeleanu - autorul subtilei monografii N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii (Editura Humanitas, 2009) - a descoperit (la Mănăstirea "Sf. Ana" de la Rohia) şi a editat (la Editura Polirom) o variantă inedită a Jurnalului fericirii. Manuscrisul de la Rohia.
„Literatura de calitate stîrneşte în chip natural dezbateri“
A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti şi Institutul European de Jurnalism de la Bruxelles. Între 1995 şi 2004, Tatiana Niculescu Bran (n. 1962) a fost redactor la Radio BBC World Service, secţia română de la Londra. Între 2004 şi 2008, a condus biroul BBC World Service de la Bucureşti. În 2006, a publicat primul roman non-fiction din literatura română, Spovedanie la Tanacu, urmat, în 2007, de Cartea Judecătorilor. Cele două romane au inspirat filmul După dealuri, în reg
"Alcoolul nu ajută deloc. Ţigările sînt indispensabile"
Cel mai cunoscut autor francez contemporan are un nume greu de pronunţat şi greu de scris. Cu toate acestea, e citit şi citat peste tot în lume. Nu dă nici un semn că ar vrea să fie simpatic, dar e adorat de cititori. Foarte adesea, atitudinile sale politice nasc controverse; scriitorul se exprimă rar în public, dar atunci cînd o face, loveşte cu o replică neaşteptată şi dispare înainte să mai poată fi interpelat.
"A scrie este întotdeauna un act politic"
Publicată în Finlanda în 2008 şi primită, atît de critici, cît şi de cititori, cu un entuziasm fără precedent, Purificare, cartea lui Sofi Oksanen, a devenit unul dintre cele mai citite romane finlandeze ale tuturor timpurilor, atingînd tirajul de un milion de exemplare vîndute în întreaga lume.
"Limba literară e o limbă străină"
Am cunoscut-o pe Luisa Etxenike la Leipzig, într-o călătorie pe care am făcut-o împreună şi care a trecut şi pe la Tîrgul Internaţional de Carte. Ştiam dinainte că este una dintre cele mai cunoscute scriitoare spaniole, că trăieşte la San Sebastian, că publică editoriale incisive în El País, că a scris mai multe romane (Unghiul orb, Peştii negri, Răul cel mai mare, Efecte secundare) şi povestiri şi că a primit premii prestigioase (precum Premiul Euskadi, în 2009). Am aflat la Leipzig că es
"Nu sînt un Soljeniţîn evreu!"
Venit la Bucureşti pe finalul acestei ierni, Amoz Oz nu s-a aflat pentru prima dată în România, o ţară care l-a premiat şi unde se simte bine, unde şi-a făcut deja numeroşi prieteni şi unde numărul cititorilor cărţilor sale creşte cu fiecare carte nou tradusă. Are, pînă în acest moment, o duzină de cărţi traduse în limba română, iar Editura Humanitas Fiction i-a dedicat chiar o serie de autor, unde, pînă acum, i-au apărut nu mai puţin de şapte titluri. Acesta este al doilea interviu acord
"Cu toţii sîntem posesorii unei imaginaţii apocaliptice"
La 36 de ani, i se spune "noul Vonnegut", într-un peisaj editorial - cel american - unde Noul Val a adus, în ultimii ani, cîţiva prozatori de excepţie. Ron Currie Jr. a debutat în 2007 cu un volum de povestiri, God is Dead, premiat de critici, dar abia debutul în roman, cu Totul contează!, a fost remarcat cu adevărat, figurînd pe toate listele literare "best of" ale anului 2009, alcătuite de cele mai prestigioase publicaţii americane.
"Mi se pare mai scandalos acum (şi mai eficient) să fii discret"
"Imaginaţi-vă un pumn de oameni înfăşuraţi în pergamente şi atlazuri pe măsura oaselor / avizi de existenţă individuală şi afirmînd cuvinte care sînt lucrări ca ale mîinilor / lucrări istovitoare cum au fost din totdeauna cele ale poeţilor adevăraţi / lucrări-cuvinte despre spaime din haosul acestui secol sfărîmat / închipuiţi-vă un pumn de oameni în glasul cărora există presimţirea poeziei noului mileniu / îl voi numi pe unul dintre cei mai buni: Dan Stanciu Şi sper din toată inima să fi
Guillermo Cabrera Infante - o poveste fără sfîrşit
De curînd, Editura Curtea Veche a oferit cititorilor români cel de-al doilea volum din seria de autor dedicată scriitorului cubanez Guillermo Cabrera Infante, după ce anul trecut publicase excepţionalul roman Trei tigri trişti, în traducerea hispanistului Dan Munteanu Colán.
"Eu sînt preşedintele"
Cel mai popular blog de limbă franceză din lume este literar. "La République des Livres" este citit zilnic de zeci de mii de oameni; sute de cititori participă direct la blog, postînd comentarii, dialogînd între ei şi cu cronicarul. Care şi-a dorit să construiască un fel de cafenea literară virtuală, un spaţiu în care să practice arta conversaţiei.
"Am rămas foarte puţini scriitori, zilele astea, care nu se consideră geniali"
Portughezul Rui Zink scrie romane pentru cei mari, dar şi cărţi pentru copii, se ocupă de teatrul stradal şi de happening-uri, şi-a luat doctoratul cu o teză despre banda desenată ca gen literar, i-a tradus în portugheză pe Saul Bellow şi pe Matt Groening şi are centura neagră la karate. În limba română, tocmai i s-a tradus, la Humanitas, al patrulea roman, Destinaţia turistică.
"Cioran era un dandy intelectual"
Jurnalistul şi scriitorul Patrice Bollon tocmai a terminat un eseu filozofic despre dimensiunea metafizică a crizei actuale a Occidentului, dar interviul de mai jos îi este dedicat lui Cioran, despre care, în 1997, a publicat la Gallimard o carte intitulată Cioran, l'Hérétique. 2011 este Anul "Emil Cioran".
"Poeţii sînt ca aruncătorii de grenade defensive!"
Robert Şerban face de toate: scrie cărţi, conduce o editură de poezie, poate cea mai elegantă din ţară, precum şi un cotidian online, realizează de ani buni o emisiune TV, iar anul trecut a fost amfitrionul primei ediţii a Festivalului de vin şi literatură de la Timişoara... Mai presus de toate însă este poet.
"Scriu dintr-un fel de vinovată dependenţă, dar şi din plăcere"
A debutat în volumul colectiv cult Desant '83 şi este unul dintre cei mai longevivi comentatori politici dintre scriitorii români. Cristian Teodorescu a scris cinci cărţi de proză, toate premiate, a lucrat la Radio Europa Liberă şi la revistele Contemporanul, România literară, Avantaje, Cultura, Cotidianul şi Academia Caţavencu. Anul trecut a publicat al şaselea volum: romanul Medgidia, oraşul de apoi, probabil cea mai bună carte de proză din 2009.
"Cîte bunătăţi ne oferă lumile trecute!" - interviu cu Ioana PÂRVULESCU
Ioana Pârvulescu urmează sfatul pe care ea însăşi îl propune într-un ghid al nonconformistului publicat în volumul Întoarcere în secolul 21: "În lumea de azi, a turmei, avangardistul ar trăi în orice altă epocă în afară de azi" şi se refugiază În intimitatea secolului 19 şi într-o Întoarcere în Bucureştiul interbelic.
„Viitorul este altundeva decît în Occident!“
Michel Onfray este filozoful francez contemporan cel mai bine cunoscut de către marele public, graţie scriiturii sale seducătoare şi unui stil de reflecţie orientat înspre subiecte iconoclaste. Susţine cursuri la Universitatea Populară din Caen, al cărei fondator este, şi se descrie ca fiind un hedonist, ateu, libertarian şi anarhist de stînga.
„Arta modernă este o afacere a libertăţii“ – interviu cu Daniel VIGHI
Scriitorul timişorean Daniel Vighi conduce de zece ani gruparea culturală „Ariergarda“, însă membrii acesteia au trecut de mult de faza cenaclurilor literare şi a atelierelor de scris creator. Filmele documentare cu boemii oraşului, cu uliţe şi castele, dicţionarul de poeţi alcoolici, sărbătorile străzilor vechi sau chiar urmărirea unui criminal de război – acestea sînt doar cîteva dintre activităţile grupării.
„Pessoa a şi trăit literatura“ - interviu cu Dinu FLAMÂND
"Pessoa era un umil funcţionar, slab, cu nişte ochelari rotunzi (ce ciudat este că secolul al XX-lea a excelat în funcţionari benigni, dar geniali, funcţionari şterşi: Kafka era un funcţionar şters, Urmuz la fel, şi atîţia alţii), cunoscut de cîţiva care îl ştiau mai cu seamă din articole de ziar. Debutase ca un strălucit critic literar, scria articole pe teme de actualitate."
„Vă închipuiţi că filozofia a ajuns în ceasul în care-şi dă ultima suflare?“
Este unul dintre cei mai originali gînditori francezi contemporani, îmbinînd în mod strălucit o profundă cunoaştere a marii filozofii clasice cu abordări iconoclaste ale unor teme neobişnuite, precum istoria boxului, problema ucigaşilor în serie sau moartea lui Ludovic al XVI-lea. Istoric al filozofiei, specialist în filozofia germană, Alexis Philonenko a primit, în 1991, pentru volumul său Istoria boxului, Marele Premiu al Cărţii de Sport acordat de Asociaţia Scriitorilor Spor
„Altădată oamenii şi-ar fi dat viaţa pentru sublim“
„Ultimul Culianu“ e legat de Cabala, de revenirea la aceasta. Există documente publicate, dar care nu au fost luate în seamă, nu înţeleg din ce motiv.
"Important e în ce limbă mori"
Mă adresez întotdeauna cititorilor mei, nu unei categorii anume de cititori. Cititorului ideal, să zicem. Dumneavoastră şi oricui mă citeşte. Şi mi se pare foarte important acest lucru – să intri de la bun început într-o relaţie cu cititorul – pentru că, dacă nu o faci, textul se transformă în ceva mort. Pentru mine, este absolut necesar să înţeleg lumea în care mă mişc, şi cel mai bine fac acest lucru scriind. Scrisul este un fel de cheie personală pentru descifrarea lumii.
"Literatura nu a promis niciodată că are efectele unui SPA"
Ana Maria Sandu a debutat cu poemul epic Din amintirile unui Chelbasan, nominalizat în 2003 la Premiul ASPRO pentru experiment şi tradus în primăvara acestui an în limba franceză cu titlul L’écorchure. După publicarea primului roman, Fata din casa vagon, a participat la European First Novel Festival de la Budapesta, alături de alţi tineri scriitori din Europa, şi a fost selectată în proiectul 100 to watch – a Directory of New Romanian Creative Talent. Încă de la debutul în proză din 2006,
Cristian TEODORESCU: "Scriu dintr-un fel de vinovată dependenţă, dar şi din plăcere"
Citesc cărţi de hîrtie, îmi scot cîinii la aer pe străduţele din cartierul Militari şi le dau telefoane de pe stradă prietenilor.