Daniel VIGHI

Reveria proustiană, avocat al patrimoniului jpeg
Reveria proustiană, avocat al patrimoniului
Patrimoniul în suferință al Timișoarei ar trebui să devină o cauză a culturii naționale, o preocupare și o alertă.
Unde drac vor să margă bețîcii, tu Persîdă, întreabă nana Zemia, și să rîde jpeg
Unde drac vor să margă bețîcii, tu Persîdă, întreabă nana Zemia, și să rîde
După ce au isprăvit de spus astea toate, au pornit nanele spre zupă și sos roșu cu țîmp de pui. În tot cazul nu se știe nici pînă astăzi de unde a pornit zarva Plecării și cum a ajuns la birtul Vulturul Negru din Radna, nu departe de Valea Mare un
Și cum mama dracului să le explici la ăștia? jpeg
Și cum mama dracului să le explici la ăștia?
Totul părea – și putea fi – nou imediat după Revoluție. Desigur, cea mai mare și mai copleșitoare noutate era libertatea de exprimare, era atît de năucitoare după decenii de cenzură, atît de deosebită, încît nu mai făceam nimic altceva decît să ne înfruptăm din e
Psihopatologia locuirii urbane jpeg
Psihopatologia locuirii urbane
În devenirea întortocheată a mentalităţii publice autohtone, cel mai retrograd parcurs îmi pare a fi cel al conştiinţei locuirii. Al habitatului. De ce sîntem trăitori ca la hotel în propriile noastre oraşe, străzi, parcuri sau blocuri este o întrebare cu multe răspunsuri posibile.
Cine nu crede poate intra jpeg
Cine nu crede poate intra
Bunul gust este mai ieftin. Kitschul costă mult mai mult: adesea se acoperă cu aur, cu diamante şi alte cele pe măsură. Peste tot avem puzderie de exemple: iată, cutare domnişoară platinată, clătinîndu-se pe tocuri, pe caldarîmul cutăror zone de tip centro storico din cetăţi medievale, cu gîndul la gresia din mall.
Cu Franzi şi Klosi în viaţa de zi cu zi jpeg
Cu Franzi şi Klosi în viaţa de zi cu zi
Avem obiceiul să simplificăm diversitatea vieţii prin clişee, axiome, sloganuri, lucruri digerate de-a gata. Unul dintre clişeele românilor este acela al neamţului civilizator. Nimic mai fals!
Flori din oraşul florilor jpeg
Flori din oraşul florilor
Kitschul este peste tot, ne însoţeşte în viaţă, ne arată precaritatea educaţiei; abandonul obiectivelor didactice din planul de lecţii al domnilor profesori de desen – aş zice. Exemplele prin fostul oraş liber-crăiesc al Timişoarei sînt nenumărate şi ne vom nemuri cu ele ca imagine a veacului acestuia pentru cele ce vor veni.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
O poveste care merită toţi banii
În Piaţa Sfîntul Gheorghe din Timişoara se fac lucrări de modernizare, parte a unui proiect european de reamenjare a Centrului Istoric al oraşului. Aşa cum se întîmplă de obicei în aşezările vechi, şi aici „sînt probleme“, ca să mă exprim în limbajul politic-adminstrativ.
În ce măsură mesajul (poate) bate valoarea estetică? jpeg
În ce măsură mesajul (poate) bate valoarea estetică?
În cimitirul de pe Calea Lipovei din Timişoara se află o Coloană neogotică din 1852, cadou al împăratului Franz Iosif pentru că oraşul a rezistat asediului revoluţionarilor maghiari în aprilie – august 1849.
Mutilări şi fărădelegi jpeg
Mutilări şi fărădelegi
Patrimoniul istoric al ţării este victima unei barbarii neîmblînzite de nimic; adăugaţi aici ignoranţa prin eşecul şcolarizării, în ultimele două decenii. Şcoala şi-a abandonat exigenţele, a înlocuit efortul educaţiei culturale cu protocronisme vetuste, în care farul călăuzitor al judecăţilor estetice este, cel mult, Cenaclul „Flacăra“.
Cenzura poveştilor spuse de monumente jpeg
Cenzura poveştilor spuse de monumente
Pe coperta cărţii Timişoara sub asediu. Jurnalul feldmareşalului George v. Rukawina (aprilie – august 1849), cu prefaţa şi traducerea istoricului Rudolf Gräf, apare reprodus un monument ciudat, sub care stă scris: Franz Josef der Erste.
Talciocul lor  Talciocul nostru jpeg
Talciocul lor. Talciocul nostru
Trăim, dragi concetăţeni, năucitor, de multe ori scandalos, de cele mai multe ori absurd, ni se spune că albul e negru, că susul stă jos, că josul stă pe culmi. Aflăm că totul este la negoţ. Dacă urmăm vechea întrebare dilematică a lui Nikolai Gavrilovici Cernîşevski, mult citita întrebare „Ce-i de făcut?“, avem cîteva răspunsuri.
Lipova, istorie neştiută jpeg
Lipova, istorie neştiută
Este un orăşel care s-a dezvoltat în lunga sa istorie pe malul Mureşului, într-un defileu care oferea oportunităţi militare, dar şi comerciale, Transilvaniei. Lipova s-a format din contopirea a trei aşezări istorice (Lipova, Radna, Şoimoş) pe care le-am putea socoti, astăzi, cartiere ale oraşului. La intrarea în defileu, se află ramificaţiile munţilor Zarandului.
Peisaj cu gondole şi cu băbătîi americane cam posace jpeg
O lentă ieşire din istorie jpeg
O lentă ieşire din istorie
În vremea campaniei electorale de dinaintea mandatului Emil Constantinescu, adică pe la mijlocul deceniului trecut, am ajuns cu membrii de atunci ai Partidului Alianţei Civice, în frunte cu însuşi Nicolae Manolescu, în localitatea Nădrag din judeţul Timiş. Despre orăşelul-comună se ştie cîte ceva din exprimarea şugubeaţă cu vădite trimiteri licenţioase în formularea „Ciocanul din Nădrag“.
Monumentul de for public jpeg
Monumentul de for public
Înaintea celei de-a doua conflagraţii mondiale, unele oraşe (Bucureştiul, Clujul, Timişoara şi Tîrgu Mureş) au fost cadorisite cu Monumentul Lupa Capitolina – un cadou al esteticii publice musoliniene. Toate sînt la fel! Adăugaţi la asta şi faptul că aceste copii trimise din Roma au fost reluate în alte aproximativ 16 localităţi din ţară.
Moșul Nuca jpeg
Moșul Nuca
Dependenţa poate fi „de bune“. Sau „de rele“. Dependenţa de alcool şi de droguri e de rău. Aşa, cel puţin, spun medicii. Dar ei spun la fel şi referitor la dependenţa de dulciuri, de carne. Dependenţa de sucuri proaste, cu „chimicale“ care dau produsului culori turbate: roz, roşu-cardinal, verde, oranj.
„Arta modernă este o afacere a libertăţii“ – interviu cu Daniel VIGHI jpeg
„Arta modernă este o afacere a libertăţii“ – interviu cu Daniel VIGHI
Scriitorul timişorean Daniel Vighi conduce de zece ani gruparea culturală „Ariergarda“, însă membrii acesteia au trecut de mult de faza cenaclurilor literare şi a atelierelor de scris creator. Filmele documentare cu boemii oraşului, cu uliţe şi castele, dicţionarul de poeţi alcoolici, sărbătorile străzilor vechi sau chiar urmărirea unui criminal de război – acestea sînt doar cîteva dintre activităţile grupării.
Moșul Nuca jpeg
O lume a diversității oprimate
Am mai scris că identitatea regională – şi, desigur, diversitatea care s-ar putea naşte în ţara noastră – este o bogăţie refuzată. Pricinile refuzului sînt în principal legate de problema maghiarilor ardeleni, mai precis a enclavei secuieşti, majoritare în Harghita şi Covasna.
Golani hipioţi, rockeri, chewing gum  jpeg
Golani hipioţi, rockeri, chewing gum
Păşim spre Uzina de apă din  cartierul Kuncztelep, căruia i se spune prescurtat Kuncz. Mergem „în Kuncz”: Pol cu ghitara, Mandragora cu minunatul radiocasetofon, Pitiu cu poncho, ras în cap. J.H. e mohorît.
Două piețe istorice din Timișoara jpeg
Două piețe istorice din Timișoara
În prima jumătate a deceniului al nouălea, Piaţa Unirii din Timişoara părea condamnată la stagnare, pustiu istoric şi (cel mult) la poezie a locului. În ultimii ani ai domniei lui Ceauşescu, s-au refăcut clădirile, au fost rezugrăvite şi restaurate frontoanele.
La Timișoara, Fabric: rock şi cartiere istorice jpeg
La Timișoara, Fabric: rock şi cartiere istorice
În cartierul Prinţul Turcesc se vaietă Janis: hei, zice Janis, mergeţi spre Cruceni şi uitaţi de toate, plecaţi!; hey, Lord, dă-ne albumele lui Janis, oftaturile îndrăgostite din vremea preumblărilor sub clar de lună, prin cartierul Kuncz, cu adorata cu mocasini, cu părul lung, cu bentiţă, cu mărgelele colorate la gît şi la glezne pe ritmurile Summertime.
Decapitări, excluderi, demolări jpeg
Decapitări, excluderi, demolări
În Cimitirul Militar din Calea Lipovei din Timişoara, în dosul crucilor din Al Doilea Război, al stelelor de la căpătîiul ofiţerilor sovietici şi, mai nou, al mormintelor de la Revoluţie, se află o coloană din piatră pe o fundaţie din cărămizi măcinate de vreme, care s-ar putea cît de curînd să se prăbuşească printre pet-urile, buruienile şi gunoaiele din jur.
O măgăoaie prestigioasă jpeg
O măgăoaie prestigioasă
Pe o stradă comercială, în centrul istoric al Timişoarei, se află, la numărul 14, o clădire ponosită, cu geamuri dărăpănate. În monografia locului intitulată Cartea străzii Eugeniu de Savoia (Editura Brumar, 2009) istoricul Ioan Haţegan reconstituie trecutul imobilului. Îl reproduc pentru a-i identifica măgăoaiei biografia prestigioasă, dincolo de paragina care o macină nemilos.
„O chestie“ murdară jpeg
„O chestie“ murdară
O clădire ponosită din centrul istoric al Timişoarei poartă numărul 24 şi se află pe strada Eugeniu de Savoia, nu departe de Sinagogă. Istoria clădirii este spectaculoasă. Pe locul unde se află acum părăginătura, au intrat trupele austriece după asediul victorios al oraşului prin Poarta Forforosa la 18 octombrie 1716.
Ceea ce vedem şi nu pricepem jpeg
Ceea ce vedem şi nu pricepem
Una dintre cele mai răspîndite înfăptuiri ale istoriei recente româneşti este violul patrimoniului şi schilodirea prin intervenţii anarhice a clădirilor istorice. Faptele respective oferă privitorului un adevărat letopiseţ postcomunist al prostului gust.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Seducţie fusion la Gărîna Jazz Festival
În postmodernitate nu-l mai epatezi pe burghez, îl seduci cu pricepere şi-l atragi spre artă. Reabilitezi epicul....
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Cu akaemul contra minijupei (1999)
Nu ştiu ce cred ceilalţi cititori bănăţeni ai Dilemei, dar după mine, bănăţean bucureştenizat (după tată şi bunici, totuşi, bănăţean), Daniel Vighi-i fruncea!...
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Reforma universitară pe înţelesul tuturor: cazul Docea
PRESTIGIUL DINCOLO DE MARKETING O universitate trăieşte din prestigiu ştiinţific şi cultural. Acesta trebuie arătat, demonstrat şi, mai ales, umplut de conţinut....