„O chestie“ murdară

Publicat în Dilema Veche nr. 328 din 27 mai - 2 iunie 2010
„O chestie“ murdară jpeg

O clădire ponosită din centrul istoric al Timişoarei poartă numărul 24 şi se află pe strada Eugeniu de Savoia, nu departe de Sinagogă. Istoria clădirii este spectaculoasă. Pe locul unde se află acum părăginătura, au intrat trupele austriece după asediul victorios al oraşului prin Poarta Forforosa la 18 octombrie 1716. După douăzeci de ani, „meşterul zidar Wenczel Lechner cere Administraţiei să permită comunităţii evreieşti să-şi ţină întîlnirile într-o încăpere de sub poartă. Între anii 1755 şi 1760, aici a funcţionat o casă de rugăciuni a comunităţii evreieşti. După acest an, comunitatea mozaică îşi ridică două sinagogi, cîte una pentru ritul aschenazim şi sefardim“ (Ioan Haţegan, Cartea străzii Eugeniu de Savoya, Editura Brumar, p. 37). Poarta a fost cerută de armeni, dar şi de călugării trinitarieni pentru biserică. La exact o sută şi un an de la capitulare este dărîmată. Administraţia oraşului încredinţează cărămizile otomane ale vechii Porţi Forforosa unui proprietar. Acesta se obligă să adăpostească pe frontispiciul clădirii un basorelief care perpetua imaginea vechii porţi – loc simbolic în care ultimul paşă al vilayetului Timişoarei predă cheia cetăţii în mîinile prinţului Eugeniu de Savoya.

La un an după cucerirea cetăţii, la Viena are loc un mare bal al curţii în care cei mai destoinici cofetari ai oraşului au construit din ciocolată cetatea Timişoarei. În farfuriile din porţelan de Saxa ale celor de la bal a ajuns şi Poarta Forforosa din glazură şi ciocolată. Pînă la asediul trupelor revoluţionare maghiare sub comanda generalului Bem, clădirea de la actualul număr 24, construită, cum am văzut, din cărămizile turceşti ale vechii porţi, are mai mulţi proprietari. Atrag atenţia asupra diversităţii etnice a acestora, care prefigura ceea ce se va numi „salad bowl“ în contrast cu „melting pot“ în America de Nord. Salata dintîi păstrează diferenţele etnice, spre deosebire de melting pot, care avea în vedere asimilarea acestora, ceea ce nu a fost cazul în istoria clădirii de la numărul 24. Iată şirul proprietarilor, pînă la revoluţia paşoptistă: „Pe 19 decembrie 1804, un anume Michael Sacher cumpără pentru suma de 600 florini clădirea veche de 90 stînjeni pătraţi (stp). Pe 17 septembrie 1829, Rudolf Moran cumpără clădirea cu 19.000 florini. Ceva mai tîrziu, Rozalia Naseda schimbă casa ei de la nr. 59 plus încă 11.000 florini pentru această casă.

Pe 12 august 1841, Anton Naseda, Josefa Preyer, Francisca şi Ludwig Benard se întabulează drept moştenitori. Aceştia o vînd lui George Kuzmanovic – pe data de 14 iunie 1842 – pentru suma de 11.600 coroane. În anul 1847, proprietară este văduva sa Marta născută Duca.


În anul 1849, Pavel Veselinovic o cumpără cu 9.000 florini. La anul 1874 sînt menţionaţi mai mulţi moştenitori.“ (Ioan Haţegan, op. cit. p. 37).

Pe de altă parte, găsim aici melting pot economic interbelic: „Pe 6 august 1935, Ioan Weber îşi începe activitatea comercială prin firma Weber Ioan în domeniul laptelui, derivate din lapte, pîine, zarzavaturi, legume, prăjituri, zaharicale, conform autorizaţiei 297/7842 din 8 august acelaşi an. Se menţionează faptul că are experienţă comercială anterioară. Succesoare îi va fi Ana Klein, (...) cu aceleaşi tipuri de activitate.

Pe 24 octombrie 1940, Mauriciu Wolf îşi deschide aici restaurantul.“ (Ioan Haţegan, op.cit. p. 37).

Astăzi clădirea este locuită de chiriaşi cu stare materială precară, basorelieful este greu de identificat în dosul unui acvariu din sticlă prăfuită, cu margini din fier cornier. Am fost cu un grup de studenţi şi, cînd i-am invitat să admire acvariul acela ruinat, m-au privit ca pe un ins cu apucături bizare. Chiar aveau dreptate: basorelieful centenar al Porţii Forforosa părea mai degrabă „o chestie“ murdară de care ar trebui să scăpăm cît de repede. 

Daniel Vighi este scriitor.

Foto: Asociația Ariergarda.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

accident defileul jiului gj jpg
A murit șoferul mașinii peste care a căzut un bolovan pe Defileul Jiului VIDEO
Șoferul autoturismului peste care s-a prăbușit un bolovan căzut de pe un versant în zona Defileului Jiu, in județul Gorj, a murit, deși salvatorii au făcut manevre de resuscitare.
Alina Parnescu face carieră în muzica populară FOTO Arhivă personală A.P.
Studenta romă de la Conservator îndrăgostită de folclor: „Drept să vă spun, acasă n-am ascultat Bach!“
Studentă la Conservatorul din București, în anul III, o tânără de etnie romă vrea să ducă mai departe folclorul românesc. Alina Parnescu s-a născut la Rovinari și recunoaște că acasă nu a ascultat Bach.
politia nu treceti
Un polițișt român a fost bătut pe stradă în Republica Moldova
Un polițist român, detașat la punctul de trecere a frontierei Costești – Stânca din Republica Moldova, a fost agresat pe o stradă din municipiul Bălți.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.