În ce măsură mesajul (poate) bate valoarea estetică?

Publicat în Dilema Veche nr. 511 din 28 noiembrie - 4 decembrie 2013
În ce măsură mesajul (poate) bate valoarea estetică? jpeg

├Än cimitirul de pe Calea Lipovei din Timi┼čoara se afl─â o Coloan─â neogotic─â din 1852, cadou al ├«mp─âratului Franz Iosif pentru c─â ora┼čul a rezistat asediului revolu┼úionarilor maghiari ├«n aprilie ÔÇô august 1849. Deoarece monumentul se afl─â pe lista de patrimoniu la categoria A, de valoare na┼úional─â, c├«teva ONG-uri din ora┼č au cerut reamplasarea sa ├«ntr-una din pie┼úele ora┼čului. Actualul primar Nicolae Robu a preluat ideea salv─ârii Coloanei ┼či a propus aducerea acesteia ├«n ora┼č ├«ntr-un scuar din Pia┼úa B─âlcescu, peste drum de biserica romano-catolic─â ridicat─â la sf├«r┼čitul secolului XIX, tot ├«n stil neogotic.

Ini┼úiativa s-a lovit de opozi┼úia UDMR Timi┼č, care sus┼úine c─â mesajul monumentului ar fi necorespunz─âtor pentru un ora┼č care a adus democra┼úia ┼či care se vrea capital─â cultural─â european─â. Prim─âria ne-a solicitat s─â negociem principial cu UDMR, pentru degajarea unei solu┼úii de salvare a Coloanei. Am avut o prim─â rund─â de discu┼úii ├«mpreun─â cu Florian Mihalcea (Societatea ÔÇ×Timi┼čoaraÔÇť) ┼či subsemnatul (Asocia┼úia cultural─â ÔÇ×AriergardaÔÇť), la sediul Institutului Intercultural, reprezentat de C─âlin Rus ┼či Eugen Gherga, cu Bodo Barna, profesor universitar ├«n ┼čtiin┼úe politice ┼či istoricul Francisc Halasz, pre┼čedintele UDMR Timi┼č. Discu┼úia este de interes public ┼či pune o problem─â de actualitate imediat─â. Simplific├«nd, am rezuma dificultatea ei prin ├«ntrebarea: ├«n ce m─âsur─â mesajul (poate) bate valoarea estetic─â? Prin urmare, dac─â avem un monument de for public de valoare patrimonial─â, estetic─â ┼či implicit turistic-economic─â consistent─â, merit─â distrus, marginalizat sau cenzurat deoarece mesajul s─âu este incorect politic?

├Än discu┼úiile purtate am c─âzut de acord asupra unor compromisuri de parcurs, pe care le vom prezenta primarului, Consiliului municipal, opiniei publice. Am convenit de comun acord c─â monumentul merit─â restaurat. Am c─âzut de acord ┼či asupra faptului c─â, fiind pe lista A de patrimoniu na┼úional, merit─â s─â fie inclus ├«n circuitul turistic ┼či (implicit) economic care deriv─â de aici. ├Än leg─âtur─â cu mesajul necorespunz─âtor, am oferit UDMR ┼či comunit─â┼úii maghiare sugestia unui mesaj ├«n rom├ón─â, maghiar─â, german─â, englez─â, care s─â ateste at├«t faptul c─â este un monument al absolutismului habsburgic, c├«t ┼či o crea┼úie monumental─â de valoare artistic─â, ┼či am cerut s─â fie men┼úiona┼úi autorii lui. Am ob┼úinut promisiunea unei discu┼úii pe aceast─â tem─â ├«n conducerea partidului.

Punctele neagreate au fost cele legate de faptul c─â UDMR nu accept─â (deocamdat─â, sper─âm noi) reamplasarea monumentului din cimitir ├«ntr-una dintre pie┼úele ora┼čului. Ni s-a spus c─â poate fi ┼či acolo restaurat ┼či inclus ├«n circuitul turistic. Le-am repro┼čat faptul c─â cimitirul nu este atractiv turistic ┼či nu are valoarea patrimonial─â a unor cimitire istorice, precum Bellu din capital─â sau, de aiurea ÔÇô P├Ęre Lachaise.

Un alt argument al UDMR: mormintele solda┼úilor c─âzu┼úi ├«n asediu nu mai s├«nt vizibile ├«n cimitir ┼či monumentul ar servi o asemenea misie. Nici acest argument nu ni se pare valid, at├«ta vreme c├«t monumentul nu a avut o asemenea destina┼úie. Sper─âm s─â g─âsim compromisuri cu deciden┼úii, mai ales c─â, ├«n situa┼úia ├«n care acestea vor fi posibile, ┼či comunitatea maghiar─â din ora┼č, dar ┼či cea german─â, s├«rb─â sau evreiasc─â, sus┼úinute de ONG-urile interesate de patrimoniu, vor putea cere continuarea punerii ├«n valoare ┼či a altor monumente de patrimoniu uitate. Spre exemplu: Obeliscul ÔÇ×Sf├«nta EcaterinaÔÇť, mai vechi ├«nc─â dec├«t monumentul Fidelit─â┼úii (obeliscul dateaz─â de la jum─âtatea secolului al XVIII-lea) care se afl─â tot ├«n cimitirul de pe Calea Lipovei.

Aceast─â ac┼úiune de salvare prin reamplasare poate fi ├«nceputul unor noi ac┼úiuni de acest fel, care ar putea reda Timi┼čoarei vechea ei identitate cultural-istoric─â. 

Daniel Vighi este scriitor.

Foto: salvatipatrimoniultimisoarei.ro

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.