Mutil─âri ┼či f─âr─âdelegi

Publicat în Dilema Veche nr. 506 din 24-30 octombrie 2013
Mutil─âri ┼či f─âr─âdelegi jpeg

La Salonul Vega al Societ─â┼úii Timi┼čoara, din Bastionul cet─â┼úii, a avut loc o dezbatere public─â despre starea patrimoniului din Timi┼čoara ┼či din jude┼úul Timi┼č. Discu┼úiile au fost prilejuite de o lectur─â public─â dintr-o carte de proz─â-eseu ÔÇô Istoria din cutia de pantofi a autorului de fa┼ú─â, ap─ârut─â la Editura Cartea Rom├óneasc─â. Ideea discu┼úiilor s-a reg─âsit (┼či) ├«n c├«teva r├«nduri de pe contracoperta volumului, care ne ├«ndeamn─â s─â privim ÔÇ×├«ng─âduitori bietele vechituri ce ne ├«nso┼úesc via┼úa ce o ducem mai mult la mall ┼či fast-food. Numai c─â acolo e┼čti niciunde. Printre d─âr─âp─ân─âturile istoriei te afli ├«ntotdeauna undeva. Important este s─â pricepi asta.ÔÇť

Patrimoniul istoric al ┼ú─ârii este victima unei barbarii ne├«mbl├«nzite de nimic; ad─âuga┼úi aici ignoran┼úa prin e┼čecul ┼čcolariz─ârii, ├«n ultimele dou─â decenii. ┼×coala ┼či-a abandonat exigen┼úele, a ├«nlocuit efortul educa┼úiei culturale cu protocronisme vetuste, ├«n care farul c─âl─âuzitor al judec─â┼úilor estetice este, cel mult, Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇť. Am crescut genera┼úii ├«n umbra liturghisirii ma┼činilor de fi┼úe, a┼ča c─â acum tragem ponoasele. La Timi┼čoara ┼či ├«n jude┼ú, avem puzderie de abuzuri patrimoniale. Iat─â cazul abatorului din 1903, crea┼úia lui Sz├ękely L├íszl├│, renumit arhitect central-european, ┼čef al urbanismului timi┼čorean ├«n anii de boom industrial ┼či imobiliar ai ora┼čului. Abatorul apar┼úine ÔÇô cu tot perimetrul de c├«teva hectare pline de buruieni ┼či PET-uri ÔÇô holdingului ┼óiriac, care a ├«ncercat, ├«n urm─â cu ┼čase ani, s─â-l lase ├«n paragin─â, pentru a putea construi acolo bine- ┼čtiutul complex comercial, ┼úin├«nd seama de loca┼úie ÔÇô ├«n vecin─âtatea campusului studen┼úesc. Metoda este larg folosit─â ÔÇô distrugerea discret─â a acoperi┼čurilor cl─âdirilor de patrimoniu, care duce la ruin─â, mai apoi la constatarea inevitabilului, urmat─â de buldozerele m├«ntuitoare. Am protestat atunci de mai multe ori, am avut ├«nt├«lniri cu firma de construc┼úii, care a binevoit s─â refac─â acoperi┼čul... ┼či totul a r─âmas la fel. Ad─âuga┼úi criza economic─â ┼či ve┼úi avea la ├«ndem├«n─â un posibil viitor al monumentului. Mai zilele trecute, viceprimarul Traian Stoia i-a amendat cu 8000 de lei. Salut─âm ce este de salutat, numai c─â e prea pu┼úin. Am cerut, printr-un apel, r─âspunderea penal─â a f─âptuitorilor.

La adunarea de la Salonul Vega s-a mai decis organizarea lunar─â a unor expedi┼úii pe urmele listei de patrimoniu din jude┼ú, pentru o inventariere foto ┼či anchete jurnalistice ale st─ârii monumentelor de for public, ale caselor, conacelor ┼či castelelor. Inten┼úia este de a realiza o informare public─â a autorit─â┼úilor ┼či a mijloacelor media. Voi povesti trei exemple din urm─â cu patru ani, c├«nd am realizat dou─â asemenea incursiuni, pornind de la Lista Patrimoniului Ministerului Culturii.

Castelul de la Carani, cel mai vechi din Banat, dat├«nd din perioada c├«nd Timi┼čoara era capital─â de vilayet otoman, este ast─âzi o ruin─â a domnului Nikolaus Man, unul dintre cei mai boga┼úi fermieri ai Rom├óniei. ├Än viziunea domniei sale, castelul nu este castel... ci un depozit care trebuie d─âr├«mat! La Teremia Mare se degradeaz─â, ├«n camere igrasioase, picturi de Horia Bernea ┼či Constantin Flondor, ┼či manuscrise ale lui Nichita St─ânescu, din vremea unor tabere de art─â plastic─â ┼či literatur─â din anii ÔÇÖ80, organizate de criticul de art─â Coriolan Babe┼úi. Prim─âria refuz─â str─âmutarea lor la Muzeul de Art─â din Timi┼čoara, p├«n─â va avea condi┼úii proprii de p─âstrare a tablourilor de acolo. ├Än sf├«r┼čit, la Lovrin, o cas─â baroc ┼čv─âbesc clasificat─â este ref─âcut─â cu termopane ÔÇô practic, este o alt─â cl─âdire. Proprietarii nici nu ┼čtiau c─â imobilul era pe lista na┼úional─â de patrimoniu. Dorim s─â relu─âm expedi┼úiile, ├«ndemn─âm ┼či alte asocia┼úii civice din ┼úar─â s─â fac─â la fel, ca s─â putem realiza o baz─â de date a mutil─ârilor ┼či a f─âr─âdelegilor din domeniul patrimoniului na┼úional. ┼×tim cu siguran┼ú─â c─â Dilema veche ne va fi al─âturi. 

Daniel Vighi este scriitor.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.