O lume a diversității oprimate

Publicat în Dilema Veche nr. 365 din 10 - 16 februarie 2011
Moșul Nuca jpeg

Am mai scris că identitatea regională – şi, desigur, diversitatea care s-ar putea naşte în ţara noastră – este o bogăţie refuzată. Pricinile refuzului sînt în principal legate de problema maghiarilor ardeleni, mai precis a enclavei secuieşti, majoritare în Harghita şi Covasna. Asta e una din cauze. Mai sînt şi altele. Înainte de a le numi, o să-mi permit o scurtă incursiune în fundamentele culturale ale politicilor regionale, pornind de la ceea ce criticii literari, esteticienii şi scriitorii ştiu cu prisosinţă, iar politicienii, din păcate, nu.  Un produs cultural – fie el literar, artă plastică, muzică sau arhitectură – se supune la două constrîngeri esenţiale, paradoxal opuse. Cea dintîi ne spune că, din punct de vedere estetic, orice creaţie se validează printr-o judecată de valoare ale cărei rigori axiologice sînt centralizatoare, castratoare şi competiţionale. Un produs artistic nu este valid valoric pentru că aparţine unei anumite zone, adică nu se pot institui valori estetice pe criterii regionale. La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte creaţia de bunuri industriale. Singura modificare cu putinţă este în interiorul exigent al paradigmei. Spre exemplu, tinerii de astăzi performează literar refuzînd în proză alambicările textuale ale generaţiei anilor ’80 pentru restaurarea povestirii. Este o bătălie de reconfigurare a canonului şi a valorilor. La fel, în poezie sau în arhitectură. Specificul acestor modificări este centralist şi tinde, natural, spre monopol axiologic.  

Dacă judecata critică nu are dimensiuni identitar-regionale, în imaginarul creator acestea pot fi decisive. Explicaţia este la îndemînă: dacă intrăm într-un McDonald’s, am intrat într-un spaţiu fără specific, identic din Taiwan pînă în Tîrgu-Ocna. La fel  se întîmplă într-un mall sau în staţiile de benzină ale companiilor transnaţionale – şi exemplele ar putea curge. În imaginarul creator mai nimic nu este global. Arta autentică este specifică, provincială, sinecdotică. Artistul nu scrie, nu pictează şi nu compune „despre popor“. Subiectul său este reducţionist din motive care ţin de resorturile adînc-democratice ale artei. Provincia, regiunea, insul, detaliul local în artă şi literatură pot fi mize estetice reale, aşa cum o dovedesc reuşitele tinerilor regizori din cinematografie, care tocmai asta fac: incursiuni în specific, în singular, în destin individual.  

Dacă politicienii ar gîndi la imaginarul artistic şi la beneficiile extinderii sale în social, în politica administrativă, în turism şi, în cele din urmă, în beneficiile economice, am avea de cîştigat. Eşecul identitar al celor opt regiuni de dezvoltare dovedeşte ce înseamnă să le stabileşti la întîmplare şi fără să iei în calcul bogăţia diversităţii imaginarului identitar social-istoric. România este o „federaţie“ bogată şi vie, formată din provincii cu trecut istoric şi cultural apăsat: ardeleni, olteni, secui, dobrogeni, bănăţeni, bucovineni, maramureşeni – tot atîtea lumi şi tot atîtea şanse irosite. Imaginarul social ca şi cel artistic sînt expresiile unei diversităţi care ar trebui cultivate, nicidecum cenzurate pe modelul administraţiei centraliste a statului francez de moştenire napoleoniană. În ce mă priveşte, îmi doresc diversitatea federativă spre care se îndreaptă, mai ferm, politicile de centru-stînga europene, mai degrabă decît reticenţele încruntate ale dreptei europene care crede că poate opri diversitatea oprimată, aflată dincolo de birourile ministeriale din capitalele vechi şi bine ştiute. Dincolo de Paris şi Bucureşti se află Normandie şi Maramureşul. Amîndouă merită mai mult. Ştiu ce mi se va spune – ceva în legătură cu pierderea Ardealului şi cu jocul pe care, din prostie, îl fac în favoarea iredentismului unguresc. Greu de ieşit din această capcană abilă a centralismului. Cred că, dacă vom reuşi vreodată să scăpăm din chinga aceasta, vom păşi într-o lume mai vie cultural, economic, social. O lume a diversităţii libere! 

Daniel Vighi este scriitor, profesor de literatură la Universitatea din Timişoara, autorul volumului de proză scurtă Cometa Hale-Bopp (Polirom, 2009).

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Imprimanta HP ENVY Inspire
Digitalizarea din România, sufocată sub teancuri de hârtie
România continuă să se afunde într-un paradox birocratic care anulează orice progres în digitalizarea administrației publice: documentele „digitale” ajung, în final, să fie tipărite, transportate fizic și arhivate în dosare prăfuite.
Femei cu carieră   azopan jpeg
De la interdicții la emancipare: cum au luptat femeile din România pentru educație și carieră
De la interdicțiile din secolul XIX, când femeile erau excluse din universități și limitate la meserii „potrivite“, femeia a trecut, în perioada comunistă, la a fi o adevărată eroină a societății: muncea cot la cot cu bărbații și avea grijă de o familie numeroasă.
Stressed woman   shutterstock jpg
Deepfake și revenge porn: cum sunt exploatate femeile în era hărțuirii digitale
Într-o lume în care realitatea digitală poate fi manipulată foarte ușor, fețele femeilor sunt utilizate în mod abuziv, trupurile le sunt falsificate, iar intimitatea devine moneda de schimb în jocul murdar al umilinței și al răzbunării.
Hyundai Tucson foto Hyundai Romania jpg
Topul celor mai rentabile SUV-uri de cumpărat în 2025. Recomandările unui expert auto
Achiziționarea unui SUV nu presupune neapărat golirea contului bancar. Puteți achiziționa un vehicul fiabil și bine echipat fără să cheltuiți prea mult. Unele dintre cele mai bune achiziții auto ale anului 2025 privind prețul și eficiența consumului de combustibil sunt chiar SUV-urile.
Protest pro Georgescu, foto X jpg
Cum au ajuns politicienii de dreapta din SUA să acorde atâta atenţie României. „Georgescu - scenariul EXACT pe care l-au încercat împotriva lui Trump”
Comentariile negative ale mai multor oficiali din administraţia lui Donald Trump cu privire la România nu au trecut neobservate, astfel că CNN încearcă să găsească o explicaţie pentru obsesia recentă pentru „ţara aflată la marginea Europei”, făcând câteva conexiuni cu Fraţii Tate şi Călin Georgescu.
Remus Pricopie, foto Facebook RP jpg
Rectorul SNSPA anunță ca va candida la prezidențiale într-o manieră inedită: „Dosarul meu nu este însoțit de liste de semnături”
Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a decis să candideaze la alegerile prezidențiale din luna mai.
tanarul care si a ucis mama foto  vremea noua (2) png
Mărturisirile șocante ale tânărului din Vaslui care și-a decapitat mama. Cu cine a confundat-o
Bărbatul de 25 de ani, din Vaslui, care și-a ucis mama a ajuns la sediul Poliției Vaslui, unde a relatat oamenilor legii cum a comis crima.
Miting foto Shutterstock jpg
Mii de persoane au venit la mitingul „EuRo Manifest” din București. Ce personalități publice au participat
Mitingul „EuRo Manifest”, organizat de „Corupția Ucide”, a început pașnic în Capitală, la ora 17:00. În Piața Victoriei se află câteva mii de persoane, printre care și personalități publice, dar și susținători ai unui fost candidat la alegerile prezidențiale.
752 1 ist  jpg
Româncele din Regatul Vechi, „între copii, minori, nebuni şi idioți“. Cum și-au câștigat femeile drepturile în lumea bărbaților
Dacă bărbații au scris istoria în prima linie a frontului, femeile au luptat în spatele lui: grupate în asociații, doamnele au îngrijit soldații răniți și au avut grijă de educația copiilor orfani.