O poveste care merită toţi banii

Publicat în Dilema Veche nr. 514 din 19-23 decembrie 2013
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În Piaţa Sfîntul Gheorghe din Timişoara se fac lucrări de modernizare, parte a unui proiect european de reamenjare a Centrului Istoric al oraşului. Aşa cum se întîmplă de obicei în aşezările vechi, şi aici „sînt probleme“, ca să mă exprim în limbajul politic-adminstrativ. Acestea apar de fiecare dată cînd se ivesc buldozerele şi încep să muşte din asfalt, şi au un chip extrem de neatrăgător – pentru lumea constructorilor, a investitorilor industriali –, al unor vechituri pe care intelectualii, care mai mult încurcă, le zic vestigii arheologice. Se înţelege, sper, că am vorbit pe gustul celor care omoară, în numele avîntului economic al lumii noi, de-i zice brave new world, dărăpănăturile mucegăite care se ivesc din pămîntul excavat de buldozer.  

Aşa şi aici, în Piaţa Sfîntul Gheorghe, au apărut fundaţii, ziduri groase din cărămidă şi pe dată s-au ivit arheologii şi au curmat drumul spre mai bine al localnicilor – după cum se exprimă unii în discuţiile de pe net sau aiurea, chiar la faţa locului. Fumează supăraţi, stau cu mîinile în buzunar, se zgîiesc la dărăpănăturile ivite din bezna ţărînei şi se oţărăsc la cei care le explică de ce trebuie conservate. Spre exemplu, zic aceştia, fundaţiile astea se pare că aparţin celei mai vechi biserici din oraş, unul dintre puţinele vestigii medievale, o biserică de cin regal, în care ar fi păşit chiar regele Carol Robert de Anjou, înainte de a pleca în expediţia militară în care fu învins, în veacul al XIV-lea, de Basarab I, la Posada, în urma cărei victorii a fost să se nască Muntenia. Eh, şi ce-i cu asta – ni se spune chiar acolo, de faţă cu zidurile –, ce să-ţi spun? Nişte cărămizi pe care le găseşti prin tot locul. Cum să te împiedici săptămîni în şir de ele, pînă scormonesc ăştia de la Muzeu, ba mai mult, să dăm şi bani din buget ca să le acoperi cu sticlă în pasajul viitoarei pieţe, ca să ce? O întrebare căreia cu greu îi putem face faţă. Toate dărăpănăturile patrimoniale sînt duşmanii mai binelui nostru împănat cu fast-food-uri şi cu non-locuri de felul acestora. Chestiunea devine cu adevărat gravă cînd la fel gîndesc şi autorităţile. Şi, din păcate, mulţi din reprezentanţii acestora gîndesc aşa.  

Puţini ştiu misterul poveştii care se naşte din căutările arheologice ale ruinei. Şi mai puţini sînt cei care pricep că un spaţiu public urban, modernizat amarnic cu gresie sau (şi mai rău) cu marmură ori asfalt, iese, prin ruina protejată găsită acolo, din non-loc şi devine ceva. Un topos cu semnificaţie. Nici asta nu pare să atragă atenţia multora. Vrem musai „altceva“, modern, care de multe ori este de niciunde. Şi asta împotriva poveştilor istoriei, aşa cum este chiar cea a bisericii, devenită, cînd cu modernizarea din 2006 a căii de rulaj a tramvaielor de lîngă piaţă, morminte ciudate, peste 20 la număr, dispuse într-un fel neaşteptat şi cu scîndurile sicrielor altfel decît cele creştine. Şi cum nu au înţeles de ce anume erau aşa, careva a văzut la televizor o înmormîntare musulmană prin Dobrogea, cu sicriu asemenea, care i-a pus pe calea cea bună a investigaţiei. Mormintele datează din perioada musulmană a oraşului, cînd Cetatea a fost capitală de vilaiet. Tulburător a fost şi faptul că, în unele sicrie, au fost dosite mici cruciuliţe. Explicaţia este parte a unei poveşti despre musulmanizări intempestive, care s-au năpustit prin imperiu: din Albania, Bosnia şi pînă la Timişoara. Unii se pare că şi-au ascuns credinţa creştină pînă în mormînt. O poveste care merită tot banii de la buget! 

Daniel Vighi este scriitor.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.