„Lumea veche“ și lumea nouă

Thierry WOLTON
Publicat în Dilema Veche nr. 745 din 31 mai - 6 iunie 2018
„Lumea veche“ și lumea nouă jpeg

De profesie jurnalist, Thierry Wolton a scris numeroase volume despre trecutul recent al Europei, ca istoric şi eseist preocupat în special de istoria comunismului şi a postcomunismului. În limba română a apărut recent KGB-ul la putere. Sistemul Putin (Editura Humanitas).

Care credeți că e cîștigul cel mai important și cel mai durabil al acestor mișcări?

E greu de găsit un punct comun al acestor mișcări foarte diverse, de pildă, între Primăvara de la Praga, Mai ’68 în Franța și mișcarea de emancipare a negrilor de la Jocurile Olimpice de la Mexico. Toate aceste revolte au origini diferite; putem totuși constata peste tot o aceeași voință de rebeliune împotriva ordinii stabilite: cea comunistă – la Praga, economică și morală de la Paris și rasială – în Mexic. Aceste mișcări intervin la o generație (vreo douăzeci de ani) după sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cînd trebuia să reconstruim, să reinstaurăm pacea, să reînvățăm să trăim normal. Odată cu revenirea prosperității (cel puțin în comparație cu dezastrele produse de conflictul mondial), această nouă generație, care a cunoscut doar pacea, a vrut să schimbe cu totul paradigma. Într-un fel, revoltele din 1968 pot fi înțelese ca mișcări generaționale care și-au propus să distrugă sau să scape de ordinea stabilită după război, fie ea politică (socialismul în Cehoslovacia), economică (reconstrucția în Franța) sau rasială (segregarea din SUA).  Pe scurt: o revoltă împotriva autorității. E mai degrabă un fenomen generațional decît politic, chit că toate aceste mișcări au folosit un limbaj politic pentru a-și transmite mesajele. Dacă e să analizăm aceste trei mișcări, impactul lor ulterior a fost mult mai puternic decît evenimentele în sine, la momentul producerii lor. Primăvara de la Praga avea să spulbere ultimele iluzii cu privire la comunismul din Europa, anunțînd, cu 25 de ani mai devreme, căderea comunismului pe bătrînul continent; mai 68-ul francez e la originea unei eliberări în planul moravurilor produsă treptat, după mai mulți ani (dreptul la avort, căsătorie gay, explozie a feminismului), în vreme ce pumnii ridicați ai atleților de la Jocurile Olimpice din Mexic aveau să deschidă calea alegerii primului președinte american de culoare, Barack Obama, în 2008.

Ce s-a schimbat în clivajul stînga/dreapta după mai 1968, în Franța și în Europa?

Unul dintre sloganurile din mai 1968 a fost „Fugi, tovarășe, vechea lume e în spatele tău!“. Pentru cei care contestau puterea, această lume veche putea fi capitalismul, cum putea fi, la fel de bine, și comunismul. Ideile stîngiste care triumfau atunci („stîngismul, această boală de copilărie a comunismului“ – vorba lui Lenin) dau o lovitură formidabilă comunismului de tip sovietic. S-au identificat mai degrabă cu revoluția culturală din China, începută în 1966, și cu tinerii din Gărzile Roșii. Pe scurt: comunismul de tip moscovit nu mai atrăgea pe nimeni. E începutul declinului acestei versiuni a comunismului, în beneficiul unei alte iluzii (căci tot despre o iluzie e vorba), maoistă. E vorba de o breșă în doctrina monolitică impusă de Lenin în 1921 (un singur partid, o singură linie, un singur conducător). Maoismul nu avea să-i seducă prea multă vreme pe tinerii stîngiști (la cinci ani după 1968, toată povestea s-a încheiat). O întreagă generație avea să se emancipeze de ideea comunistă, în general. Mai 1968 anunță moartea marxism-leninismului, așa cum era cunoscut pînă atunci. Dar a mai fost nevoie de încă o generație pentru ca ceea ce numim comunism (în sens generic, de această dată) să moară de-adevăratelea și pentru ca toate ideile de acest fel să dispară. (E drept că încă mai există niște comuniști visători, dar ei sînt ariergarda). Și asta se verifică la nivel mondial. 

Ce mai rămîne, astăzi, din spiritul 68-ist?

Generația 1968 s-a căsătorit, a făcut copii, i-a educat într-un spirit mai liber decît cel care îi fusese impus de generația părinților, cu reguli mult mai stricte de educație. Acești copii de după 1968 au devenit, la rîndul lor, părinți și aplică aceleași principii de educație pe care le-au cunoscut. A treia generație (cea de acum) e ceea ce numim cea a burghezilor boemi (bobos): bărbați și femei care vor să trăiască mai sănătos (ecologie), dar totuși bine (confort) și liber (moravuri). Universul lor, cu aceste referințe, nu mai are nimic de-a face cu trecutul. În acest sens, ei chiar sînt moștenitorii celor care în 1968 fugeau ca să scape de lumea veche. Ei sînt ajutați, în această fugă, de noile tehnologii care chiar pun bazele unei lumi noi. O lume care nu e nea­părat mai bună ca cea de azi, dar asta e deja o altă poveste…

interviu realizat de Matei MARTIN

Foto: J.F. Paga

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

meteo  frig foto pixabay
Vremea se schimbă radical. Frig pătrunzător după temperaturile tropicale, unde se anunță lapoviță și ninsoare
După căldura tropicală, vremea se schimbă radical. Temperaturile încep să scadă, iar ploile se vor extinde în mare parte din ţară. La munte va fi foarte frig și vor cădea precipitații mixte.
romica tociu lacrimi 2 jpg
Romică Țociu, despre ,,războiul“ cu Alexandru Arșinel: „A fost o conjunctură nefavorabilă“
Fost angajat al Teatrului de Revistă Constantin Tănase, pe vremea când Alexandru Arșinel era director, Romică Țociu a trebuit să facă față momentului în care a fost dat afară din motive despre care presa scria la acea vreme că ar fi doar „invidie“ între actori.
Vladimir Putin la Vladivostok FOTO EPA EFE jpg
„Cadou pentru Putin”: Cehii au strâns bani ca să cumpere un tanc pentru armata ucraineană
Cehii s-au mobilizat cu donaţii publice într-o campanie numită „Dárek pro Putina” (Cadou pentru Putin), reușind să strângă 1,3 milioane de euro pentru a cumpăra un tanc T-72 „Avenger” pentru armata ucraineană.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia