„Filmul de animație e la granița dintre film și arte plastice” – interviu cu Ioana NICOARĂ

Publicat în Dilema Veche nr. 927 din 13 – 19 ianuarie 2022
„Filmul de animație e la granița dintre film și arte plastice” – interviu cu Ioana NICOARĂ jpeg

Am cunoscut-o pe Ioana Nicoară în urmă cu niște ani, la o ediție a Festivalului Anim’est de la Chișinău. Venise, împreună cu Sergiu Negulici, să prezinte Muntele Magic, regizat de Anca Damian. Era și primul film de animație la care lucrase. De atunci am urmărit proiectele artistice ale Ioanei și mi s-a părut un moment bun să vorbim despre animație și arte vizuale. Splendida Moarte Accident, scurtmetrajul la care e și co-scenaristă, îl puteți vedea online. (A. M. S.)

Cum a început povestea cu animația pentru dvs.?

Nu știu dacă povestea mea cu animația a început atunci cînd știam pe de rost replicile din Mica Sirenă sau tot ce conținea programul de la Cartoon Network, dar sigur am intrat într-o relație serioasă cu animația cînd m-am înscris, acum zece ani, la Animation Worksheep, un workshop intensiv de animație. Și cumva tot ce studiasem pînă atunci, grafică, desen, fotografie, m-a ajutat pe acest parcurs.

Cît de provocatoare e zona asta artistică? Care, la fel ca filmul, include pe lîngă story și multă tehnologie și o echipă. Crești ca artist animator odată cu vremurile?

Am lucrat și în echipe mai mari, și în echipe micuțe, și de una singură, și fiecare configurație e interesantă. Fiecare proiect e ca un puzzle sau ca un quest la care trebuie găsite soluții, fie ele de natură vizuală sau tehnică. Uneori îți poți lua timp să înveți un program nou sau să încerci mai multe variante de a rezolva ceva. Alteori, mergi înainte cu ceva ce știi că îți iese sigur. Sînt multe variabile care contribuie la dezvoltarea ta, dar cu siguranță crești și ești împins spre limite, sau dincolo de ceea ce credeai că sînt limite, căci proiectele devin tot mai ambițioase.

Cu scurtmetrajul animat Splendida Moarte Accident, unde semnați alături de Sergiu Negulici și Manuela Marcovici și scenariul, vă duceți într-o zonă de istorie literară și artistică. Revizitați o epocă, niște personaje. Ce a însemnat această poveste, acest proiect?

Splendida Moarte Accident a fost un proiect scris dintr-o dorință puternică de exprimare și de a formula întrebări a celor trei scenariști și într-un fel a fost și o declarație de curaj, căci ne doream să încercăm să facem un scurtmetraj de animație. Impulsul de a face aceste lucruri a fost declanșat de o scurtă întîlnire cu Medi Dinu, o pictoriță care, în acel moment, avea 104 ani. A fost atît de impresionantă acea întîlnire încît a declanșat un tăvălug de întrebări, idei și imagini. Pentru mine a însemnat multe lucruri, prinse într-un proces de maturizare și creștere. Odată cu scrierea scenariului, am căpătat un interes foarte puternic pentru istorie și memorialistică, a fost ca o ușă către altă lume, iar acest tip de cercetare mi-a rămas ca instrument de lucru cotidian și a schimbat felul în care privesc și judec prezentul. Procesul de realizare a filmului mi-a împins tot felul de limite din partea tehnică, am învățat foarte multe lucruri. Apoi, odată cu intrarea filmului în festivalurile din întreaga lume, am avut ocazia de a cerceta îndeaproape lumea filmelor independente de animație și de a cunoaște mulți animatori și realizatori de filme, ceea ce a fost ca un fel de școală pentru mine.

„De la Neacșu la AR”, proiectul Reniform de anul acesta, a însemnat întîlnirea dintre textele a 15 autori contemporani și animații 2 și 3 D. O expoziție care a călătorit de la Cîmpulung la Timișoara și care a pus în imagini poveștile lor. Cît de importantă e pentru voi legătura dintre ce faceți și ce se scrie azi?

Cum consider că arta și literatura contemporană spun lucruri despre lumea în care trăim și despre omul prezentului, sînt preocupată și de ce se scrie în prezent și sînt un cititor „vizual”, produc imediat imagini în minte atunci cînd citesc un text care îmi place și împărtășesc acest tip de lucru cu Sergiu Negulici, cu care am împărțit cele 15 animații. Mi-am dorit de multe ori, de-a lungul timpului, să pot materializa imagini vizuale ca impresii de lectură și mă bucur că am avut ocazia de a experimenta această legătură în acest format al realității augmentate.

pic8291 edit 1800 px jpg jpeg

Anul acest a însemnat și expoziția dvs. de portrete în acuarelă, Erai și tu acolo. Mi se pare că „figurile” dvs. sînt în mișcare și pictate. Că au un fel de fluiditate hipnotică ce te face să nu reușești niciodată să le prinzi cu totul. Ce mai poate să spună un portret?

Cum cele mai importante imagini din viața noastră sînt chipuri de oameni apropiați, iar felul în care îl înțelegem cel mai bine pe celălalt este prin expresiile feței lui, probabil că și reprezentarea portretului rămîne o formă intimă de expresie artistică de care este cel mai ușor să te apropii, ca privitor. Portretul e și o formă de explorare autoreferențială, e și o formă de explorare a celorlalți, iar pentru mine a fost un teren sigur de a desfășura obsesii cromatice sau de formă, de a cerceta plastic. Am fost surprinsă să văd că portretele mele pot spune, diferiților privitori, tot felul de lucruri pe care nu eu le-am pus acolo. Ceea ce m-a bucurat nespus.

În ce relație sînteți cu izolarea? A schimbat ceva perioada asta în felul în care lucrați?

Perioada asta mi-a schimbat radical ritmul vieții, dar sînt recunoscătoare pentru asta. M-a dus tot mai aproape de cum probabil mi-am imaginat că voi lucra, la modul ideal. Și în timp ce mi-au lipsit mulți oameni și găsesc apăsătoare perioadele prelungite în care nu am parte de prea multă apropiere de ceilalți, încep să mă pot concentra tot mai mult și mai bine, nu găsesc că mă pot plictisi și am început să cercetez și să experimentez tot mai mult. Iar ca un copil și adult de oraș, am descoperit natura într-un fel pe care nu îl cunoșteam și am devenit tot mai apropiată de lumea plantelor. Cu siguranță această perioadă mi-a schimbat în feluri nebănuite direcția.

Vedeți lucrurile pe care le faceți împărțite pe categorii, job și proiecte personale, sau există un fir roșu care le leagă? Și mă gîndesc și la faptul că pentru animație ai nevoie de resurse/finanțare, nu depinde doar de tine.

E o linie tot mai blurată între proiectele mele. Mi se întîmplă tot mai des ca proiecte care îmi sînt foarte personale să aducă și o recompensă financiară, iar asta e tot timpul minunat. Sînt și proiecte la care încerc să fiu cît mai atentă la ce se cere de la mine și la care încerc să lucrez cît mai eficient și bine, și eventual să învăț ceva nou. Mă preocupă tot mai des ideea de a genera proiecte pentru care să pot găsi și surse de finanțare, proiecte în care pot experimenta mai mult, eventual și în alte medii, cum sînt proiectele în realitatea augmentată.

Cît de deschiși sînt regizorii români la zona asta de animație și care e experiența dvs. de pînă acum legată de cinema-ul românesc?

Animația e un tip special de film, mai liber în viziune, dar mai costisitor ca timp și constrîngător în soluții. De asemenea, filmul de animație e o nișă și în ceea ce privește spectatorii, e un alt fel de a privi și decodifica imaginea vizuală, un exercițiu constant de interpretare, astfel că am întîlnit mai multă reticență față de filmul de animație. Cred că e firesc să fie așa, filmul de animație e la granița dintre film și arte plastice, poate folosi cu mult succes convenții vizuale și plasticitatea grafică către cele mai înalte delicii vizuale, în timp ce spune o poveste. Am lucrat și pentru filme de lungmetraj, cît și pentru scurtmetraje și fiecare proiect a fost diferit și a venit cu provocările sale.

portret3 acuarela 2018 1800px jpg jpeg

Ce i-ați spune cuiva care își dorește să se apuce acum de animație?

Să învețe să deseneze foarte bine, va fi util indiferent de rolul pe care îl va avea în ceea ce privește filmul. Să își exerseze cultura vizuală, să studieze ce se întîmplă în artele vizuale, să caute să vadă filme de la festivaluri de animație, mai ales că noi avem un festival foarte conectat la lumea animației internaționale, Anim’est. Odată cu pandemia au devenit accesibile online și multe secțiuni din festivaluri importante de animație, inclusiv cel de la Annecy, cel mai vechi festival din Europa. Sînt și cîteva site-uri de specialitate, cum ar fi Zippy Frames, unde sînt interviuri cu autori de filme de animație. Toate acestea sînt resurse importante de învățare în ceea ce privește nenumăratele abordări ale filmelor de animație. Online se pot vedea multe filme de animație, ascunse prin tot felul de unghere ale Internetului, însă nu neapărat cele mai recente, din festivaluri. Aș zice totuși că o căutare după cîțiva regizori cum ar fi Martina Scarpelli, Špela Čadež, Nikita Diakur, Sasha Svirsky sau Réka Bucsi poate fi interesantă pentru oricine.

Dacă ați face un film despre cum ați trăit perioada recentă, care ar fi primul cadru?

Un personaj feminin, în haine de casă, soarbe tacticos dintr-un pahar de vin în dreptul geamului, în timp ce, în depărtare, blocuri ard într-un peisaj apocaliptic. Plantele de pe pervaz se mișcă încet pe o muzică de chill.

interviu realizat de Ana Maria SANDU

p 15 jpg
Rock’n’freedom – despre acceptarea artiștilor ruși în festivalurile europene din 2022 –
Free to Rock nu e o lecție de cinema, dar e cu siguranță una de istorie și una de muzică rock.
p 15 Clara Uson,jpg jpg
„Istoria e un lucru, mitul e altceva, dar se întrepătrund” – interviu cu scriitoarea Clara USÓN –
Am citit mult despre bătălia de la Kosovo Polje, despre modul în care acel moment a fost preluat în cultura din zona respectivă. Istoria e un lucru, mitul e altceva, dar ele se întrepătrund.
962  15 Einstein 1920 Wikimedia Commons jpg
Dumnezeu după Einstein
Dacă examinăm panteismul astăzi în lumina unui univers ireversibil în timp, avem impresia unui caz extrem de nerăbdare religioasă.
 961 15 Coperta Avanpremiera Omul muzical jpg
Omul muzical
Lumea muzicală e un buchet zumzăitor de sunete. Muzica de pe iPhone poate avea diferite armonii, game și ritmuri, de la orchestrele din Bali la cîntecele pădurii tropicale braziliene.
961 16 coperta jpg
Cutii de rezonanță
Dacă a existat o „lecție Brecht” în cazul lui Acosmei și dacă, asimilată, aceasta a lăsat urme, rămîne de cercetat. Unele mărturii conduc în pragul unei atari ipoteze, e-adevărat. Dar nu sînt sigur că-l trec.
960 16 foto Cato Lein jpg
„Un scriitor trebuie să scrie ca şi cum scrisul este mai important decît viaţa în sine” – interviu cu Salman RUSHDIE
„Am fost un cititor pasionat încă de mic copil şi citeam orice, inclusiv reviste de benzi desenate americane. Nimeni din familie nu m-a îndrumat, apropierea de literatură s-a produs natural.”
959 15 interviu Ana jpg
„M-a interesat ce l-a făcut pe Ceaușescu să devină acel Ceaușescu pe care îl știm cu toții” – interviu cu regizorul Sebastian MIHĂILESCU
Coșmarul continuă cînd prietena lui dispare. Camil pornește în căutarea ei și va ajunge într-un loc interzis bărbaților, o comunitate secretă dedicată fertilității, undeva lîngă un lac din mijlocul munților, dar acolo va descoperi ceva mult mai tulburător.
959 16sus coperta Uson jpg
„Sînt îngrozită de nebunie” – interviu cu scriitoarea Clara USÓN
Mulți ani mi-a fost rușine de acest trecut al meu. Încă mă tem și acesta e motivul pentru care la un moment dat am renunțat la toate medicamentele. Sînt îngrozită de nebunie. Am trăit-o și este oribilă.
959 21 interviu jpg
„Fac film pentru a găsi pacea în legătură cu absența“ – interviu cu Mikhaël HERS –
Există o mulțime de lucruri frumoase care vin din copilărie, iar acesta a fost scopul filmului, să mă adîncesc cu adevărat în anii copilăriei mele, în anii aceia „împietriți“ cumva în timp.
958 15 15 Stefania Hirleata jpg
„Patrimoniul din Băile Govora poate fi salvat” – interviu cu STUDIOGOVORA –
Stațiunea are mai multe comori, dar Pavilionul de băi se distinge în mod special, pentru că a fost multă vreme punctul central și este azi abandonat, ceea ce are un impact negativ puternic asupra felului în care vizitatorii și localnicii percep stațiunea.
957 15 Fanny Chartres jpg
CC jpg
A nu trăi (doar) din trecut
Muzica celor de la Soft Machine (numele e preluat de la romanul lui William Burroughs) s-a dorit de la început un fel de happening, utilizînd lumini psihedelice și folosind influențe diverse.
957 21 Ligia Ciornei foto din arhiva personala jpeg
„Generația de acum minimalizează schizofrenia perioadei comuniste” – interviu cu Ligia CIORNEI
„Am încercat să surprindem efervescența interioară a unei femei însărcinate care e obligată să ia o decizie din cauza circumstanțelor.”
956 16 Cazacu1 jpg
Un maestru al jazz-ului spiritual
La cei 84 ani ai săi, Charles Lloyd a fost decanul de vîrstă al invitaților ediției de anul acesta a Festivalului de Jazz de la Gărîna.
c sebastian marcovici 1 jpg
O pădure, trei călăreți, o fată frumoasă. Și „Persona” lui Andryi Zholdak la FITS
Cîteva note fugare pe marginea spectacolului „Femeia mării”, prezentat pe scena Festivalului de Teatru de la Sibiu de trupa Teatrului Național Marin Sorescu.
955 15 Razvan Scurtu jpg
954 15 Jinte Deprez & Maarten Devoldere jpg
„Cîntecele de dragoste n-o să fie niciodată depășite” – interviu cu muzicianul Maarten DEVOLDERE
„Pentru mine, albumele cu cea mai mare însemnătate sînt despre dragoste și despărțiri.”
953 15 Gabriel Achim jpg
953 21 Banu2 jpg
Peter Brook, dispariția
El a ştiut întotdeauna cum să injecteze energie şi să însufleţească un public care a resimțit dorinţa regizorului de a-l erija în partener.
p 22 Monica Stan credit Lorand Vakarcs jpg jpg
„Cînd nu mai ai droguri, te hrănești cu afecțiunea celorlalți” – interviu cu Monica STAN
„Și relațiile de familie pot fi foarte toxice. Se creează relații codependente, toată lumea încearcă să extragă ceva de la celălalt, doar că aici nu sînt bani.”
p 23 credit P  Dalea jpg
Mai rău ca moartea
Datorită acțiunii de la Reșița, am observat cum opinia publică poate fi stîrnită printr-un demers artistic, asumîndu-și o postură interogativă sau reflexivă în raport cu lumea socială și dramele ei.
951 15 Marius Giura foto Andrei Becheru jpg
„Generațiile de muzicieni se schimbă“ – interviu cu Marius GIURA
„Sîntem mîndri de artiștii pe care am reușit să îi invităm. Ei au adus faimă acestui festival.”
951 16 Credit foto Adi Molnar 1 jpeg
„Trec printr-o perioadă crem cu abțibilduri” – interviu cu OIGĂN
Am umblat pe străzi cu sens unic, m-am uitat în casa liftului cînd el era plecat la supermarket și mi-am găsit un fel de voce doar a mea.
p 15 Delta Bucurestiului 0778 jpg
„Încerc să încetinesc dispariția amintirilor din acest loc” – interviu cu regizoarea Eva PERVOLOVICI
„Pentru mine era important să arăt în film acest trecut simbolic, în același timp artistic și spiritual, al închisorii Văcărești.”

Adevarul.ro

Sebastian Ghiţă la ICCJ / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Curtea de Apel București a restituit la DNA dosarul firmelor lui Sebastian Ghiță. Prejudiciul, 100 de milioane de lei
Judecătorii de cameră preliminară, Isabelle Tocan și Alexandru Mihai Mihalcea de la Curtea de Apel București, au anulat probatoriul din dosarul firmelor fostului deputat PSD Sebastian Ghiță și au restituit cazul la DNA. Decizia este definitivă.
Ligia Deca Foto INQUAM Photos Octav Ganea
Ligia Deca, numită ministru al Educației. Decretul, semnat de Iohannis
Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care numește o numește în funcția de ministru al Educației pe Ligia Deca. Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură va avea loc astăzi, la Palatul Cotroceni.
Vladimir Putin FOTO Shutterstock
Putin a lăsat liderii lumii fără opțiuni: o pledoarie pentru schimbarea regimului de la Kremlin
Discursul liderului de la Kremlin cu ocazia ceremoniei dedicată anexării unor regiuni din Ucraina pledează în favoarea necesității schimbării de regim la Moscova, scrie jurnalistul David Rothkopf.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia